Fermierul Igor Popov din satul Dângeni, raionul Ocnița, spune că situația din câmp este una gravă, din cauza secetei severe, care nu doar că a afectat recoltele din acest an, dar și mai grav că întârzie semănatul de toamnă.
„Dacă e să comparăm cu anul trecut, în această perioada culturile de toamnă (grâu, rapiță) erau deja bine dezvoltate și aveam speranțe că vom obține roade înalte și o rentabilitate mai bună. Anul acesta, o parte din suprafața pe care am semănat-o cu grâu a răsărit în proporție de 70-80%, marginile și cărările tehnologice au o răsărire mai proastă. Grâul a fost semănat după rapiță, în a doua jumătate a lunii septembrie, în sistemul Strip-Till, dar se observă că cultura este în stres din cauza lipsei de umiditate și nu se dezvoltă așa cum ar fi trebuit.
Rapița am semănat-o la sfârșitul lunii august, am avut parte de puține precipitații în zona noastră. Suntem încă în procesul de semănat, mai avem circa 100 de ha. Cu părere de rău, semănăm în uscat și nu ne rămâne decât să așteptăm precipitații”.
În gospodăria sa, producătorul implementează, al doilea an, tehnologia Strip-Till, dar spune acesta că, indiferent de tehnologie, dacă nu sunt precipitații nu este de unde să se acumuleze umiditate.
„Luna august a fost foarte secetoasă cu temperaturi destul de mari, iar precipitațiile care au căzut la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie nu au putut compensa insuficiența de umiditate din sol. Apoi și luna septembrie a fost una destul de caldă, cu temperaturi înalte și vânturi calde”.
Situația este una complicată nu doar din cauza secetei, dar și din cauza prețurilor mici cu care se vând cerealele. Igor Popov povestește că, depozitele sunt pline și fermierii nu mai văd soluții pentru a ieși cu bine din acest sezon.
„Fermierii nu au nicio soluție cum să depășească acest sezon. Nu mai știm care ar fi culturile profitabile sau cel puțin ne-ar ajuta în anul viitor să acoperim cheltuielile pe care le avem. Dacă partea de nord a mai avut parte de careva precipitații și sunt și recolte frumoase, mai ales la culturile de prima grupă, dar prețul de achiziție este sub costul de producție.
Colegii din sudul țării au un dezastru. Întrebarea logică ce cultură să semene ca să recupereze pierderile din anul curent și anul trecut? Cel mai probabil, vom avea în anul curent situația din 2019, când culturile de toamnă au intrat să ierneze fără să răsară, adică câmpurile erau negre”.
Tânărul menționează că, chiar și așa vor rămâne la aceeași structură pentru că au un asolament format și nu pot micșora suprafețele.
„Sunt producători care susțin că trebuie să majorăm suprafețele cu soia, mazăre, dar avem în depozit mazăre încă din recolta anului trecut, neavând dezvoltată ramura zootehnică, nimeni nu este interesat de această cultură. O parte din colegi spun că seamănă cu nădejdea că poate lucrurile se vor schimba”.
Un alt fermier din satul Petrunea, raionul Glodeni, Valentin Airini, confirmă că situația este una catastrofală. La moment, pregătește solul pentru semănat.
„Pe una dintre suprafețele unde am semănat direct, grâul deja a răsărit în proporție de 40%. Și rapița are o răsărire neuniformă, chiar dacă a fost semănată în sistemul Mini-Till. În situația creată cred că, cea mai bună soluție ar fi agricultura conservativă, care este o abordare mai complexă și desigur construcția sistemele de irigare.
Dacă ar fi ceva proiecte investiționale destinate construcției acestor sisteme, cred că mulți fermieri ar fi de acord să coopereze și să construiască bazine de acumulare. Doar asociindu-ne vom putea dezvolta sistemele de irigare și, astfel, vom obține recolte înalte chiar și în condiții de secetă. Acolo unde este apă există și rezultate”.
Fermierul susține că, administrarea îngrășămintelor nu este oportună acum, pentru că acestea vor usca și mai mult solurile.
„O soluție bună ar fi și alegerea soiurilor mai rezistente și acomodate la condițiile locale. Pentru anul viitor rămânem la aceleași suprafețe, pentru că respectăm asolamentul. Solul s-a împietrit din cauza lipsei de precipitații. Dacă vom avea umiditate în primăvară, vom administra și îngrășăminte, în caz contrar, vom merge pe ceea ce are solul”.
Boris Boincean, directorul interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, în condițiile actuale, recomandă semănatul în a treia decadă a lunii octombrie.
„Într-adevăr, avem parte de o perioadă îndelungată de timp în care nu au mai căzut precipitații, solul este foarte uscat. Astfel că, este important să nu ne grăbim cu semănatul, să-l realizăm în a treia decadă a lunii octombrie. La fel, atrag atenția fermierilor asupra faptului că, trebuie să respecte recomandările cum ar fi premergătorii, lucrarea solului (No-Till, metoda clasică), termenii de însămânțare, alegerea soiurilor locale. La fel de importantă ar fi și tratarea semințelor, pentru că nu se respectă asolamentele. Trebuie să înțelegem că nu mai putem să semănăm grâu după floarea-soarelui și grâu după porumb, dacă dorim să avem grâu de calitate”.
Nicolae Schițco, director general Limagrain Moldova, afirmă că păioasele sunt importante pentru un asolament echilibrat.
„Observăm cu toții că, clima s-a schimbat mult în ultimii ani, media temperaturilor din luna septembrie este mult mai mare decât acum 10 ani. Astfel că, recomandăm fermierilor cu care colaborăm să realizeze semănatul mai târziu. Dacă anterior perioada optimă era luna septembrie, acum recomandăm a doua parte a lunii octombrie, poate chiar începutul lunii noiembrie. Dispunem de o gamă mare de soiuri care chiar și în condițiile din anul curent au arătat rezultate pe măsura așteptărilor”.
Comentarii