FOTO. Cum a făcut proprietarul unei „case inteligente” din Chișinău să câștige bani din energia soarelui

Gheorghe Cimbir și-a construit o „casă pasivă”, care are un consum de energie egal cu zero, iar toate sistemele inginerești pot fi monitorizate și setate în regim real, prin internet, chiar de pe telefonul mobil. Mai mult, această casă chiar produce energie pe care o livrează în rețea.

Inginer de profesie, omul de afaceri Gheorghe Cimbir a aplicat, în propria casă, practic toate tehnologiile de producere și consum de energie regenerabilă şi de eficientizare energetică, soluţii pe care întreprinderea gestionată de el, Tasotilex SRL, le poate oferi clienților. Gospodăria consumă anual doar cca 20% din energia regenerabilă produsă, restul fiind livrată în rețea.

„Am început construcția casei în anul 2013 și am planificat din start toate rețelele și comunicațiile, însă la replanificarea unei case deja construite, lucrările ar costa mai scump”, povestește antreprenorul, arătând spre curtea mică din spatele casei, unde, printre panouri fotovoltaice, sunt ascunse sub gazonul verde trei puțuri cu adâncimea de 65 de metri. Instalația geotermală iarna încălzește casa de 180 de metri pătrați, iar vara o răcește.

Pompa de căldură consumă energie electrică în valoare de cca 400 de lei pe lună, adică în jumătate față de încălzirea pe gaze naturale. În general, costurile de încălzire a unei case pornesc de la gradul și calitatea izolării termice, spune Gheorghe Cimbir. O casă din anii 60 ai secolului trecut, construită după tehnologiile de atunci, consumă până la 24 metri cubi de gaz pe metru pătrat pe an, cele mai noi, construite până în anul 2001 consumă cca 15 metri cubi de gaze pe metru pătrat pe an, iar începând cu 2010 tehnologiile au permis construcția de case ce consumă 8-10 metri cubi de gaze pe metru pătrat/an. Deși consumul de gaze la metru pătrat este folosit ca unitate de măsură pentru eficiența energetică a unei locuințe, casa pasivă nu este conectată la rețeaua de gaze naturale. Chiar și la bucătărie stă o plită electrică prin inducție, mult mai eficientă decât o plită obișnuită.

Această casă are pereții izolați cu polistiren extrudat cu grosimea de 15 cm, iar acoperișul – cu celuloză ignifugată, injectată sub presiune. Acesta este un material organic, obținut prin reciclarea hârtiei, și are o conductivitate termică mai mică decât a vatei minerale sau polistirenului. Pentru a evita efectul de „termos”, casa are un sistem de ventilare, prevăzut cu recuperator de căldură – un tub cu pereții ceramici, prin care trece aerul cald, preluat din încăpere, transferând aproximativ 85% din temperatura sa. Atunci când aerul proaspăt intră în cameră, el este încălzit, astfel reducându-se cheltuielile de încălzire în perioada rece a anului.

Casa se încălzește și răcește prin pardoseli. Acest tip de sistem este capabil să asigure confortul în casă, utilizând minimum de resurse și spațiu, pentru că suprafața de încălzire a pardoselii este mai mare decât a echipamentului standard de încălzire (radiatoare, convectoare etc.). Aerul încălzit se ridică uniform spre tavan și se răspândește prin toată camera. Asta nu provoacă diferențe de temperatură și asigură încălzirea constantă a încăperii pentru că aerul cald se ridică de la pardoseală spre tavan. Temperatura optimală pentru organismul uman, în timp de iarnă este: la nivelul pardoselii +24⁰C, la nivelul corpului +20⁰C, iar în regiunea capului +16⁰C. Este exact ceea ce poate asigura încălzirea prin pardoseli.

Culmea este că toate aceste tehnologii nu mai sunt atât de scumpe cum se crede. Potrivit proprietarului, în ultimii ani, la producerea sistemelor de încălzire prin pardoseli se folosesc materiale autohtone, iar acest fapt permite economii suplimentare. De asemenea, companiile Pautohtone pun la dispoziție pompe de căldură la fel de eficiente ca cele de import.

Pentru că a vrut să încerce toate tehnologiile, Gheorghe Cimbir a instalat și panouri solare pentru încălzirea apei calde, dar și panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice. Doar de la începutul anului curent, acestea au produs 28 de mii de kW/h, care au fost livrați către Gas Natural Fenosa. Pentru energia electrică produsă, omul de afaceri a primit un tarif de 1,92 lei pentru un kW/h, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, și e mândru că a reprezentat Contractul N 1 la livrarea energiei în rețea. Conform legii privind energia regenerabilă, au dreptul să producă și să vândă energie electrică doar persoanele juridice cu capacități de generare de minim 10 kw.

Noua lege privind promovarea surselor de energie regenerabilă prevede că orice persoană fizică va putea livra energie în rețea, însă intrarea în vigoare a acesteea a fost amânată pentru 2018. Omul de afaceri speră că această lege va deschide accesul multor proprietari de case către energia regenerabilă. „Acum, suprplusul de energie este livrat gratuit în rețea de cei care au panouri fotovoltaice cu capacitate mai mică de 10 kW, iar costul acumulatoarelor capabile să asigure cu energie o casă este încă prea mare pentru o persoană fizică”, spune Gheorghe Cimbir, care și-a instalat în gospodărie și acumulatoare de energie. Acestea însă au o capacitate suficientă doar pentru a susține funcționarea panourilor solare, ce au nevoie de anumite cantități de energie electrică pentru a evita fierberea apei în zilele prea însorite.

Toate sistemele inginereşti aplicate sunt monitorizate şi reglate de la distanţă, prin reţeaua de telefonie mobilă. Direct din telefonul mobil proprietarii pot vedea consumul de energie în timp real.

Modelul aplicat la această casă de locuit poate fi preluat de instituţiile publice sau gospodăriile rezidenţiale din ţară, iar entuziaștii oameni de afaceri sunt gata să ofere atât consultanță, cât și servicii de proiectare și instalare a tuturor tehnologiilor de producere a energiei regenerabile.