‹ adv ›
vineri, 7 august, 2020
35 C
Chișinău
‹ adv ›

Găselnița își face apariția în stupi la albine. Vezi cum dăunătorul poate fi combătut

‹ adv ›

Recente

Sistemul inteligent AFS Harvest Command de la Case IH: Primele impresii ale fermierilor moldoveni

Posibilitățile sistemului inovator de control al procesului de recoltare AFS Harvest Command, instalat pe noile combine tip rotor marca Case IH, seria...

Primul parteneriat al companiei Avgust în Moldova – Imexagro

Chiar de la începutul fondării (2003), Imexagro începe colaborarea cu compania Avgust (cel mai mare producător de pesticide din Rusia), fiind și cel...

Plătim mai mult pe fructe și mai puțin pe produse de origine animalieră. Dinamica prețurilor în prima jumătate a lui 2020

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole în ianuarie–iunie 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019...

Ce-i face pe tineri să aleagă agricultura drept domeniu de activitate? Vezi 5 păreri motivaționale

În ciuda tuturor aspectelor negative pe care le are o afacere în domeniul agriculturii, și aici pot fi trecute în listă următoarele:...
‹ adv ›
‹ adv ›

Începând din luna august şi până în iarnă, precum şi primăvara devreme, apicultorii se confruntă cu un dăunător al stupului, şi anume moliile de ceară sau găselniţele. Având în vedere că în natură nu există nişă ecologică neocupată, moliile de ceară au evoluat în decursul istoriei în paralel cu albinele melifere, dezvoltându-se pe fagurii acestora.

Dacă în natură ele sunt foarte benefice, deoarece distrug fagurii familiilor de albine sălbatice moarte peste iarnă în scorburi, în stupine produc un adevărat prăpăd, distrugând toţi fagurii care îi găsesc neprotejaţi.

Găselniţa mare (Galleria mellonela)

FOTO: inpn.mnhn.fr

‹ adv ›

Găselniţa mare este un fluture gri închis, cu lungimea de 10-15 mm. Masculul este mai mic decât femela, iar în perioada de împerechere emană feromoni care atrag femelele. La câteva zile de la ieşirea din gogoaşă, adulţii se împerechează, după care femelele pătrund în stupi (sau în încăperile cu faguri de rezervă sau de reformă), unde depun cca 1000 de ouă în grămezi de câte 80-100, care vor fi depuse pe fagurii mărginaşi, pe fundurile stupilor unde sunt resturi de ceară, precum şi în alte locuri, unde albinele nu ajung. După 10 zile din ouă ies larvele (omizile), care în următoarele 30 de zile se vor hrăni cu ceară, săpând galerii în faguri.

Această perioadă, în funcţie de condiţiile de mediu, se poate scurta până la 20 de zile sau se va prelungi până la 45 de zile. La sfârşitul acestei faze de dezvoltare, omida încetează hrănirea, se retrage într-un loc ascuns, unde îşi ţese o gogoaşă şi se transformă în nimfă. Gogoşile sunt de multe ori situate în adâncituri săpate în lemn, datorită unor secreţii care au capacitatea de a descompune celuloza. .

Faza de nimfă durează circa 14 zile, după care metamorfoza se termină odată cu ieşirea din gogoaşă a moliei adulte. Capacitatea de a distruge a moliilor este foarte mare, de aceea şi protecţia împotriva lor trebuie să fie pe măsură. Numărul generaţiilor dintr-un an este în funcţie de temperatura mediului ambiant; în condiţii optime de temperatură de 30-34°C, ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca 44 de zile, iar la temperaturi mai joase se poate prelungi la 70 de zile şi chiar mai mult.

‹ adv ›

Prin urmare, temperaturile apropiate de cele din cuibul stupului sunt cele optime pentru dezvoltarea moliei, pe când cele scăzute îi stagnează dezvoltarea, frigul chiar distrugând-o. Diverşi autori au constatat că la o temperatură de 10°C metamorfoza moliei stagnează, la 0°C larva, nimfa şi insecta adultă mor în decurs de 12 ore, iar la -9°C după 2 ore.

Având în vedere numărul mare de ouă pe care îl depun moliile, precum şi dezvoltarea rapidă a larvelor rezultă că au o capacitate de distrugere foarte mare. O larvă consumă în dezvoltarea ei 0,4 grame ceară, iar de la o molie care depune 1000 de ouă din care vor rezulta femele, a căror descendenţi în trei generaţii vor fi un milion de larve, au capacitatea de a distruge 400 tone de ceară. Bineînţeles că aceasta este o situaţie ipotetică, deoarece în natură nu există temperaturi permanent optime; apoi, albinele, în momentul în care găsesc ouă, larve sau pupe, le distrug, nemaipunând la socoteală intervenţia apicultorului, dar modelul ipotetic scoate în evidenţă foarte clar pericolul pe care îl reprezintă acest dăunător.

Găselniţa mică (Achroea grisella)

FOTO: passion-apiculture.over-blog.com

‹ adv ›

Achroea grisella sau găselniţa mică, se aseamănă cu cea mare, dar are corpul de maxim 10 mm şi aripile de culoare argintie. Femela depune până la 300 de ouă din care ies larvele, care au aceeaşi conformaţie şi culoare însă sunt puţin mai mici decât cele ale moliei mari. Molia mică este mai puţin răspândită decât cea mare.

Pagubele produse de găselniţă constă în distrugerea fagurilor din stupii populaţi sau de la rezervă, a fagurilor reformaţi din depozitele în care sunt ţinuţi până la prelucrare, precum şi a puietului de albine pe care larvele moliei îl omoară prin perforarea pereţilor, prin descăpăcirea celulelor sau prin intoxicarea cu excrementele lor.

Descăpăcirea puietului mort din cauza găselniţei este făcută în principal de către albine, în scopul evacuării acestuia. Pe un fagure atacat de găselniţă se văd şiruri de celule perforate sau cu căpăcele bombate şi mai închise la culoare. Descăpăcind aceste celule se constată că nimfele sunt moarte, iar pe ele se văd excrementele găselniţei sub formă de puncte negre.

În general, cele afectate sunt familiile slabe, care nu îşi pot apăra toţi fagurii, dar în perioada de toamnă şi primăvară, dacă familiilor puternice li se adaugă mai mulţi faguri decât capacitatea lor de acoperire, pot fi afectate şi acestea. Rosăturile de carton sau ziar cu care unii apicultori împachetează stupii pe perioada de iernare, dacă nu sunt îndepărtate primăvara, reprezintă refugii ideale pentru dezvoltarea moliilor. Dacă fundurile sau corpurile stupilor prezintă crăpături mai mari unde se adună resturi de ceară, aici se pot dezvolta moliile. Practic, despre moliile de ceară se poate spune că sunt speculanţii perfecţi care profită de orice oportunitate, ceea ce face să fie foarte greu de combătut.

Combaterea moliilor

În decursul timpului s-a recurs la tot felul de metode de combatere. Mijloacele chimice de combatere sunt respinse, deoarece pot fi dăunătoare pentru utilizator, iar pe de altă parte, pot rezulta reziduuri în miere. În prezent, se folosesc benzile de sulf, care prin ardere mocnită degajă dioxid de sulf care omoară toate formele de dezvoltare a moliilor, mai puţin ouăle. De asemenea, se poate folosi cu succes acidul acetic care distruge şi sporii de Nosema. Aceste procedee pot fi utilizate doar la ramele ţinute în depozite pentru păstrare. în acest caz puteți folosi produsul MOLI-STOP.

Combaterea fizică

O bună aerisire a spaţiului de depozitare împiedică dezvoltarea moliilor, deoarece acestora nu le convin curenţii de aer. Frigul este de asemenea un obstacol în dezvoltarea moliilor, la temperaturi sub 10°C dezvoltarea lor stagnând, procedeu care în perioadele calde poate fi costisitor. Încălzirea aerului într-un spaţiu până la 48°C, combinat cu o bună circulaţie printre rame, distruge moliile.

Combaterea biologică

Există o bacterie numită Bacillus thuringensis, care este patogenă numai pentru molia pe care o distruge în toate stadiile ei de dezvoltare. Dimpotrivă, faţă de albine este total inofensivă, la fel şi pentru om.

Pe seama acestei proprietăţi, companiile farmaceutice au creat produse cu această bacterie utilizată în protejarea fagurilor. După ce au fost pulverizaţi cu astfel de produse, fagurii vor avea o protecţie de până la 8 luni, putând fi introduşi în stupi direct, fără probleme, iar efectul protector se păstrează.

Autor articol: Marian Stuparul Oltean

‹ adv ›

Abonează-te la canalul nostru
‹ adv ›

Citește și ›

Video

Advertoriale ›

Sistemul inteligent AFS Harvest Command de la Case IH: Primele impresii ale fermierilor moldoveni

Posibilitățile sistemului inovator de control al procesului de recoltare AFS Harvest Command, instalat pe noile combine tip rotor marca Case IH, seria...

Primul parteneriat al companiei Avgust în Moldova – Imexagro

Chiar de la începutul fondării (2003), Imexagro începe colaborarea cu compania Avgust (cel mai mare producător de pesticide din Rusia), fiind și cel...
‹ adv ›

Info

VIDEO. Agrostoc și Intterra: „Parteneriat pentru digitalizarea agriculturii în Moldova”

Marți, 4 august, începând cu ora 15:00 a avut loc webinarul „Parteneriat pentru revoluționarea digitalizării agriculturii în Moldova”, organizat de C.Î. Agrostoc...

Întâlnire Digitală Syngenta: Bune practici pentru tratarea eficientă și în siguranță a semințelor în fermă

Syngenta are plăcerea de a vă invita să participați la Întâlnirea Digitală pentru Bune practici pentru tratarea eficientă și în siguranță a...
‹ adv ›

Recomandate

În pandemie, lanurile de levănțică mențin producătorii pe linia de plutire

Majoritatea celor care cultivă lavandă au încheiat lucrările de recoltare. Au mai rămas câteva câmpuri la nordul Moldovei.Cei...

Avertizare! Omida păroasă a dudului – Hyphantria Cunea

Condiţiile climatice din lunile mai-iunie au fost favorabile pentru dezvoltarea omidei păroase a dudului din prima generaţie. ANSA atenționează că, dăunătorul a...

Plătim mai mult pe fructe și mai puțin pe produse de origine animalieră. Dinamica prețurilor în prima jumătate a lui 2020

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole în ianuarie–iunie 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019...

Și sfecla pentru zahăr e afectată de secetă. Fermierii din nordul țării cer reabilitarea sistemelor de irigare

Pe lângă culturile din prima grupă, dar și porumb și floarea soarelui, nici câmpurile cu sfeclă pentru zahăr nu arată mai bine....
‹ adv ›