Deși, anul curent a fost un an secetos, vița-de-vie a avut parte de condiții bune ca să asigure o calitate înaltă a recoltei. Mai mult ca atât, ploile din luna august au permis ca boabele să crească, iar strugurii să atingă parametrii necesari.
Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri susține că, am avut o roadă bună, iar în condiții de secetă, plantele au fost mai puțin afectate de boli. Cea mai mare provocare este faptul că, mari cantități de struguri calitativi au fost comercializate la prețuri extrem de mici, de 1,5-2 lei/kg, la procesare.
„Este trist să constatăm că, din această situație nu a avut nimeni de câștigat, nici procesatorii, care trebuie să-și vândă produsul, sau să-l distileze, nici viticultorii, care nu au obținut veniturile cuvenite. Este un moment care trebuie luat în considerare și învățată lecția pentru anii următori”, a explicat Gaberi.
Președintele Asociației a remarcat că, în linii generale, anul, cu toate complicațiile care au apărut, inclusiv conflictul militar și embargoul impus de Federația Rusă, pentru prima dată și la strugurii de masă, a fost unul în care s-au efectuat exporturi de circa 30 de mii de tone de struguri.
„Producătorii s-au speriat de perspectivele de scumpire masivă a energiei electrice, lucru care a dăunat sectorului foarte mult. Viticultorii s-au străduit să exporte în cantități mai mari în perioada octombrie-noiembrie. Astfel că, pe parcursul lunii octombrie s-au exportat 8900 de tone, iar în luna noiembrie circa 15 mii de tone de struguri, în timp ce, în primele patru zile ale lunii decembrie, circa 1500 de tone. Sunt cifre destul de bune, îmbucurătoare. Dacă la această cantitate mai adăugăm și cele 24 de mii de tone care au fost exportate în primele luni ale anului, ne apropiem de cifra de 54 de mii de tone de struguri exportați.
În anul 2021, această cifră a fost de 70 de mii de tone. Cred că pe parcursul lunii decembrie, chiar dacă vom exporta 3 mii de tone, oricum vom avea o diminuare a cantităților exportate în comparație cu cei mai buni ani din sector”.
Un lucru negativ, care se va răsfrânge și în anul viitor, este faptul că în depozite nu vor rămâne struguri pentru export în lunile ianuarie, februarie și martie. Și aceasta deoarece au fost puse la păstrare cantități mai mici, din cauza fricii că vor fi întreruperi frecvente a energiei electrice, a mai spus Gheorghe Gaberi.
„În contextul informațiilor care apăreau, Asociația a expediat un demers către Guvernul Republicii Moldova de a elabora un plan de măsuri pentru a garanta sectorului asigurarea cu energie electrică, dar nu am primit niciun răspuns la acea solicitare. Cantitățile depozitate în anul curent nu sunt mari, dar cererea este destul de mare și cu cât stocurile se micșorează, cu atât cererea și prețurile sunt mai mari. Țin să remarc faptul că, în frigidere s-au pus la păstrare struguri de o calitate înaltă”.
Geografia exporturilor este una destul de interesantă, astfel că din cele 30 de mii de tone de struguri, cele mai mari cantități au fost livrate în România – 9400, Kazahstan – 6000, Ucraina – 3700.
„Piața Poloniei, conform estimărilor, ar putea să asimileze circa 10000 de tone de struguri. Menționez că, am reușit să exportăm cantități mai mari pe piața din România datorită faptului că, au apărut operatori economici moldoveni care distribuie strugurii în rețele. Este îmbucurător faptul că, la moment, se formează o asemenea întreprindere și în Polonia, astfel că în premieră am reușit să exportăm peste 2265 de tone de struguri pe această piață. Dar și țări mai mici, cum ar fi Letonia, la fel a importat circa 700 de tone de struguri, Irak – 700 de tone. Reușim să exportăm struguri în peste 30 de țări ale lumii. Cu toate acestea, avem încă mult de muncit, inclusiv pe unele piețe cunoscute, cum am menționat anterior, Polonia”.
La moment, în Republica Moldova, există peste 17 mii de hectare de viță-de-vie cu soiuri de masă, iar ritmul de plantare anual este de circa 300-500 de ha. Președintele Asociației susține că producătorii trebuie reorientați să planteze soiuri apirene.
„Suntem în proces de selecție a mai multor soiuri apirene, pentru că viitorul aparține anume acestor soiuri și doar prin utilizarea lor vom putea spori veniturile, deoarece prețurile de achiziție sunt duble sau chiar triple, iar cererea este cu mult mai mare față de soiurile cu semințe”.
Gheorghe Gaberi a anunțat că, o prioritate pentru Asociație este și crearea centrelor de colectare, procesare, împachetare la noi în țară, iar pe parcursul următorilor 3-4 ani, speră că vor fi construite cel puțin 5-6 asemenea centre de colectare.
Comentarii