‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
vineri, 22 noiembrie, 2024
8.3 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleIdei de combatere a omizilor în grădină fără produse chimice

Idei de combatere a omizilor în grădină fără produse chimice

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Deși fluturii înșiși sunt absolut inofensivi, multe specii ajutând la polenizarea culturilor, larvele lor, adică omizile ce mănâncă frunze și fructe, uneori ne privează de cea mai mare parte a recoltei.

Astfel de dăunători, cum sunt: albilița, tortricidele, buhele, omida păroasă și multe alte specii sunt omizile dăunătoare despre care vorbeam.

Atunci când abordăm subiectul metodelor de combatere aplicate pe scară largă, adică insecticidele, acestea, de obicei, sunt eficiente, însă în grădină, având o suprafață mică ce trebuie îngrijită, pot fi aplicate metode inofensive pentru combaterea omizilor.

‹ adv ›

Printre acestea se numără:

  • Atragerea inamicilor naturali
  • Semănarea fâșiilor de plante utile
  • Utilizarea preparatelor biologice contra omizilor
  • Remedii naturale contra omizilor
  • Instalarea plasei antiinsecte

Atrageți inamicii naturali ai omizilor

În natură, fiecare ființă vie are dușmani naturali, iar omizile nu fac excepție. Păsările sunt cei mai importanți protectori ai grădinii noastre. Dacă aveți rațe sau găini, lăsați-le din când în când în grădină pentru a vă ajuta să scăpați de omizi.

Pițigoii, graurii, sturzii sunt cei care mănâncă un număr mare de omizi și alți dăunători de grădină. Pentru a atrage pe parcele acești ajutori, construiți căsuțe, hrănitori, adăpători; garduri vii de plante de păducel, măceș, trandafir sălbatic; lăsați în colțuri retrase ale grădinii iarba necosită, deoarece unele păsări fac cuibare pe sol.

‹ adv ›

De asemenea, atrageți șopârlele și broaștele prin crearea adăposturilor: de exemplu, vase de lut sparte, bușteni, pietre; lăsați recipiente cu apă. Acestea pot deveni și un element de design original al grădinii.

Există multe insecte care pot distruge ouăle fluturilor. Aceștia sunt carabidele, specii de viespi, gândacul Ochiul Domnului, gândacii prădători, viespea ovifagă, braconide.

Unele insecte pot fi cumpărate, deoarece sunt crescute special pentru a proteja parcelele de dăunători.

‹ adv ›

De exemplu, o femelă a viespii ovifage Trichogramma evanescens eliberată pe parcelă poate deteriora până la 1000 de ouă de insecte dăunătoare: buhe, sfredelitorul porumbului, omizile de câmp. Dar chiar dacă nu aveți de gând să cumpărați sau atrageți în grădină aceste insecte, măcar nu le distrugeți.

Ați văzut o insectă în grădină? Nu vă grăbiți să o distrugeți, analizați, poate că este utilă.

Când luptați cu omizile și cu alți dăunători ai plantelor, nu uitați că printre ele pot fi multe specii utile și rare.

V-ar putea plăcea și articolul despre Entomofagi – vezi insectele ce distrug dăunătorii la legume.

Semănați fâșii de plante utile

Mulți grădinari au auzit de mai multe ori despre beneficiile plantărilor mixte pe parcele. Există multe culturi care resping și dezorientează insectele dăunătoare cu mirosul lor puternic.

De exemplu, mărarul, țelina, nasturtium, gălbenelele plantate între rândurile de varză sperie albilița. Iar busuiocul, gălbenele, coriandrul, care cresc lângă roșii, vor deveni o apărare naturală împotriva buhei, ale cărei omizi dăunează roșiilor.

Multe alte plante, de obicei aromatice sau utilizate în calitate de condimente, de asemenea, proprietăți de respingere: usturoiul, fenicul, muștarul, salvia, isopul, cuișoarele, menta, melisa, cimbrul, lavanda, pelinul, etc.

Este important să planificați plantarea în prealabil pentru ca aceste plante utile să-și găsească locul potrivit în grădină.

Principala regulă a plantărilor mixte este că culturile care aparțin aceleiași familii, nu pot fi așezate una lângă alta. Cu alte cuvinte, muștarul nu trebuie semănat lângă varză – acest lucru va atrage buha și alți dăunători ai cruciferelor.

Dar, alături de leguminoase, muștarul se va înțelege bine și va respinge moliile la mazăre și fasole. De asemenea, ar trebui să evitați vecinătatea plantelor înalte cu cele scunde, deoarece primele le vor umbri.

Totodată, unele specii de plante atrag insecte benefice.

Semănați fâșii cu lățimea de 3 m cu flori anuale benefice, în care să fie incluse și 40 % de măzăriche furajeră, 11 % de hrișcă, 4 % de albăstrele și 0,1 % de mac pentru atragerea parazitoizilor afidelor și omizilor.

Această fâșie cu flori oferă habitat în mod special pentru parazitoizii afidelor și ai omizilor. Pentru a crește eficiența insectelor benefice, se pot planta suplimentar albăstrele între plantele de varză.

Instalați plasă antiinsecte

Parcelele de legume sunt adesea acoperite cu o plasă contra insectelor. Aceste materiale permit bine luminii și aerului să treacă, dar, în același timp, nu permit fluturilor să-și depună ouăle pe plante.

Este deosebit de important să realizați un astfel de adăpost peste parcelele unde crește varza.

Inspectați plantele și colectați manual omizile

Inspectați în mod regulat plantele din grădină pentru a detecta ouăle sau larvele de fluturi cât mai curând posibil. Omizile mari ale albiliței sunt clar vizibile – pot fi colectate și aruncate imediat într-o găleată cu apă cu săpun.

Frunzele cu depuneri de ouă de dăunători sunt greu de detectat. Dar dacă le găsiți, puteți pur și simplu să le tăiați, dar să nu le aruncați pe pământ sau în compost, ci să le distrugeți imediat. Fructele roșiilor, în care trăiesc omizile de buhă, trebuie, de asemenea, îndepărtate și aruncate.

Când colectați omizile, aveți grijă și purtați mănuși, deoarece unele tipuri de larve pot provoca inflamații sau mâncărimi. Chiar și omizile albiliței sunt capabile să producă substanțe toxice. Pentru oameni, nu sunt periculoase, dar păsările pot suferi dacă înghit omida.

Utilizați preparate biologice contra omizilor

Cele mai cunoscute preparate pentru combaterea diferitor dăunători la legume se bazează pe diferite tulpini de Bacillus thuringiensis (Bt).

Bt este cel mai eficient preparat împotriva omizilor în primul și al doilea stadiu larvar și la temperaturi diurne cuprinse între 15 și 20°C.

În România, sunt omologate produsele BELTHIRUL – 0,25-0,50 kg/ha în 800-1000 l apă/ha, BACTOSPEINE DF/DIPEL DF – 0,5-1,0 kg/ha se administrează de la ecloziune și primele stadii, AGREE 50 WG – 1,0 kg/ha, de la răsărire până la recoltare.

Totodată, extractul de neem, săruri de potasiu din acizi grași demonstrează efecte pozitive în controlul omizilor.

Remedii populare contra dăunătorilor

Decocturile și infuziile unor plante vor ajuta să facem față nu numai omizilor, ci și altor dăunători ai culturilor de grădină, fără a ne afecta sănătatea. Minusul acestora este că trebuie utilizate des.

Decoctul de ardei iute. Ardeiul iute este primul remediu pentru dăunătorii care mănâncă frunze. Pentru prepararea infuziei, luați 100 g de ardei iute proaspăt sau 50 g uscat și mărunțiți purtând mănuși.

Apoi, turnați 1 litru de apă fierbinte, acoperiți cu un capac și fierbeți 10 minute. Lăsați o zi la infuzat. După aceea, strecurați, adăugați 9 litri de apă, 50 g săpun potasic și tratați plantele.

Infuzia de usturoi. Usturoiul nu are numai proprietăți bactericide, ci și poate combate insectele. Pentru prepararea infuziei se macină 200 g căței de usturoi sau 300 g frunze și tulpini florale de usturoi. Apoi turnați apă fierbinte și lăsați o zi. După aceea, strecurați, adăugați apă într-o găleată de 10 litri și pulverizați toate culturile de grădină și horticole.

Infuzia de cenușă si muștar. Se toarnă 200 g de cenușă cernută și 100 g de muștar uscat în 10 litri de apă fierbinte și se lasă câteva zile să se infuzeze soluția. Apoi strecurați și prelucrați plantele.

Infuzia de tutun. La 200 g de frunze de tutun uscate, fărâmițate, se adaugă apă clocotită și se infuză o zi. Apoi se strecoară, se aduce volumul de lichid la 10 litri, se adaugă 40-50 g de săpun potasic.

Praful de tutun – folosit în livadă și în gradină. A fost folosit de mult timp în horticultură și legumicultură și a reușit deja să se impună ca un agent eficient de combatere a dăunătorilor, precum și ca îngrășământ organic.

Decoctul de plante de coada șoarecelui. Se pun 800 g de tulpini, frunze și flori în 5 litri de apă fierbinte și se fierb timp de 10 minute. Se lasă o zi la infuzat. După aceea, strecurați, diluați cu apă într-un raport de 1:1 și adăugați 40 g de săpun.

Infuzia de pelin. Se adună 1 kg de pelin în momentul înfloririi și se toacă mărunt. Apoi turnați 10 litri de apă clocotită și lăsați timp de două zile. Inainte de prelucrare se strecoară si se adaugă 40-50 g săpun potasic.

Infuzia de păpădie. Scoateți rădăcini de păpădie și tocați-le mărunt. Aproximativ 500 g de materie primă, turnați 10 litri de apă caldă și lăsați aproximativ o zi. Apoi se strecoară și se pulverizează.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›