Pierderea medie a producţiei la culturile de toamnă, respectiv grâu, rapiţă, orz şi orzoaică depăşeşte 30% faţă de un an normal, în timp ce la pomii fructiferi timpurii se duce către 70%, afirmă Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şiseşti, scrie Agerpres.
„Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari şi la culturile de primăvară. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se măreşte, cu atât mai mult cu cât am vazut densităţi destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe ţară a pierderilor depăşeşte depăşeşte 30% faţă de un an normal. Pierderi există practic peste tot, inclusiv în zonele unde s-au făcut tehnologii de cea mai înaltă clasă la cultura grâului, iar la rapiţă sunt zone foarte întinse în care pierderea este mai mult de jumătate”, a declarat preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.
Acesta susţine că sunt foarte puţine zone în ţară unde este „cât de cât o normalitate”.
În ceea ce priveşte livezile, mai ales cele cu soiuri timpurii, Tabără susţine că pierderea ajunge până la 70%, acestea fiind afectate, în primul rând, de temperaturile scăzute din primăvară.
„Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat staţiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la -7…-9°C şi practic tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireş şi chiar prun, au fost afectate de acest îngheţ, iar în unele locuri în totalitate. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puţine locuri există caise”, a menţionat Tabără.
Pe de altă parte, temperaturile scăzute din primăvară nu au afectat foarte mult viţa de vie, dar sunt efecte negative „incredibile” din cauza secetei.
În privinţa culturilor de primăvară, fostul ministru al Agriculturii spune că în multe locuri din ţară acestea au avut o răsărire bună, iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt în prezent limitate.
„Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greşit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influenţat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulţi ani. Şi acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan şi doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie şi aprilie au fost distrugătoare”, a explicat Valeriu Tabără.
Comentând deciziile luate de autorităţi în această perioadă, Tabără spune că aceste comisii de evaluare a pagubelor din cauza secetei „nu s-au mişcat deloc cum trebuie”, deoarece trebuiau să termine demult aceste evaluări.
Pe de alte parte, preşedintele ASAS a spus că nu înţelege de ce „ne-am ales cu o moţiune împotriva ministrului Agriculturii, dacă în Parlamentul României nu s-a putut legifera, obliga prin lege, să se dea despăgubiri în sumă forfetară”, pentru toţi cei care au avut de suferit de pe urma secetei, şi care să acopere cel puţin 80 – 90% din cheltuielile fermierilor.
„La realizarea unei producţii de grâu de 7-8 tone la hectar cât au planificat pentru acest an mulţi fermieri, valoarea de la care trebuie stabilit cuantumul despăgubirilor este între 3.500 şi 4.000 de lei, atât e devizul. Trebuie să te uiţi la acest deviz când calculezi despăgubirile. Apare însă o mare slăbiciune a fermierilor, pentru că un singur an de secetă îi pune în dificultate colosal din punct de vedere financiar, deoarece sistemul bancar nu le este favorabil, ei lucrează prin IFN-uri, ceea ce nu este normal. Fermierii noştri sunt decapitalizaţi, ei nu îşi pot valorifica producţia astfel încât să poată obţine venituri de durabilitate, şi foarte mulţi sunt în criză. E posibil să avem o problemă cu stocurile şi să asistăm în toamnă la creşteri de preţuri”, a arătat şeful ASAS.
Acesta a reamintit situaţia legată de stocurile de alimente, menţionând că are „mari îndoieli” în ceea ce priveşte cunoaşterea reală a stocurilor din rezervele de stat.
„Repet, eu am mari îndoieli că la această dată se cunosc stocurile. Mai mult, mi se pare o aberaţie, dacă este adevărat că rezervele de stat cumpără grâu prin intermediari cu peste 900 de lei tona, în timp ce preţul de piaţă este 0,65 şi 0,75 lei pe kilogram, adică cel mult 750 de lei tona. Diferenţa aceasta ar trebui să meargă direct la fermieri nu la intermediari, de aceea trebuie să ştim exact ce rezerve avem. Şi acest lucru se întâmplă nu numai la grâu, ci şi la ulei, la floarea soarelui. Mi se pare un mare haos în piaţa românească şi mai ales o neglijare în sistemul de rezerve şi nu numai de surse pentru asigurarea rezervelor, dar este valabil acest lucru şi pentru supermarketuri, respectiv de unde se aprovizionează şi cât este durabilitatea bazei de aprovizionare”, avertizează Tabără.
Potrivit analizei costurilor realizate de cercetătorii ASAS pentru acordarea despăgubirilor către fermierii afectaţi de secetă, evaluarea pagubelor şi a pierderilor la rapiţă trebuie să înceapă de la limitele de costuri de 3.100 – 3.200 lei/hectar.
De asemenea, la grâul de toamnă, evaluarea pierderilor şi stabilirea cuantumului de despăgubire trebuie să pornească de la limitele de costuri necesare realizării de producţii de grâu pentru consum de la intervalul de deviz de 3.500 – 4.000 lei/hectar.
În data de 4 iunie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că au fost întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului trecut. Judeţele cele mai calamitate sunt: Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani -105.000 hectare, Ialomiţa – 103.000 hectare, Timiş – 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare.
Comentarii