Îngrășămintele verzi semănate după recoltarea cartofilor îmbunătățesc structura solului și îi sporesc fertilitatea. Multe dintre aceste culturi (facelia, inul, muștarul, lupinul etc.) prin secrețiile radiculare inhibă dezvoltarea microflorei patogene și reduc numărul dăunătorilor din sol.
Dacă cartofii sunt cultivați an de an în același loc și adesea sunt afectați de rapăn, alternarioză, mană sau rizoctonioză, îngrășămintele verzi sunt cele care pot revitaliza solul.
Îngrășăminte verzi semănate după cartof
Nu toate îngrășămintele verzi pot fi semănate după recoltarea cartofilor. De exemplu, dacă în grădină există mult pir și, implicit, viermi sârmă, îngrășămintele verzi din familia gramineelor (ovăz, secară, triticale, orz) ar trebui semănate doar în amestec cu alte culturi, cum ar fi cele crucifere sau leguminoase.
Îngrășămintele verzi din familia Crucifere sunt bune pentru a fi semănate după cartof, deoarece au proprietăți fitosanitare, afânează bine solul și produc multă masă verde.
Cu toate acestea, dacă în sezonul următor intenționați să cultivați varză, ridichi sau napi în aceeași zonă, nu ar trebui să semănați crucifere, deoarece acestea atrag puricii cruciferelor și cresc riscul de boli.
Astfel, înainte de a semăna îngrășămintele verzi după recoltarea cartofilor, trebuie să elaborați un plan de plantare pentru anul următor. Toamna, de obicei, se seamănă culturi care cresc rapid și rezistă la frig.
Vezi și Ce plantăm după varză? Culturi indicate pentru recolte bune.
Facelia ca îngrășământ verde
Facelia este un îngrășământ verde universal, care poate fi semănat, practic, după orice legume. Această plantă anuală nu are dăunători sau boli comune cu alte culturi de grădină și livadă.
Facelia are un sistem radicular ramificat, care afânează bine solurile compacte, îmbunătățind aerarea și permeabilitatea la apă. Pe solurile nisipoase, rădăcinile faceliei consolidează solul, prevenind spălarea nutrienților.
Plantele de facelia cresc rapid: la doar 6 săptămâni după semănat, încep să înflorească, atrăgând albine și alte insecte benefice. Se recomandă cosirea faceliei la începutul înfloririi.
Dacă facelia a fost semănată târziu și nu apucă să înflorească înainte de îngheț, nu este nevoie să fie cosită. Ea va reține zăpada și va contribui la reducerea înghețului și a eroziunii solului.
Chiar dacă îngrășământul verde crește doar 10-15 cm înainte de îngheț, tot va aduce beneficii semnificative solului.
Inul ca îngrășământ verde
Inul de cultură este o plantă erbacee anuală. Nu se teme de frig, de variațiile de temperatură și poate crește bine chiar și după înghețuri de scurtă durată. La o lună și jumătate după răsărire, inul își îndeplinește deja funcția ca îngrășământ verde.
Rădăcina pivotantă a inului pătrunde în sol, extrăgând substanțe minerale greu solubile și transformându-le în forme ușor accesibile. În acest fel, inul îmbogățește solul cu azot, fosfor, potasiu și siliciu.
Inul poate fi combinat cu alte culturi (facelia, hrișca), care au un sistem radicular superficial și bine ramificat, afânând bine solul.
Inul are capacitatea de a produce compuși toxici – glicozide cianogene, care dezinfectează solul și ajută la combaterea insectelor dăunătoare.
Pe solurile acide și mlăștinoase, inul se dezvoltă slab. Chiar și varul aplicat înainte de semănatul acestui îngrășământ verde nu va da rezultate semnificative – inul va crește slab partea aeriană.
Hrișca ca îngrășământ verde
Hrișca este un îngrășământ verde excelent, cu rădăcini puternice, care pătrund adânc în sol. Pe parcursul creșterii, partea subterană a plantei secretă acizi valoroși, permițând transformarea compușilor fosforici complexi în forme accesibile.
Hrișca nu este pretențioasă față de fertilitatea solului și poate crește pe soluri grele, ușor acide, acumulând masă vegetală abundentă. La o densitate mare de semănat, hrișca suprimă dezvoltarea tuturor buruienilor.
După o lună și jumătate de la semănat, hrișca începe să înflorească, atrăgând insectele benefice în grădină.
Hrișca este un fitosanitar excelent. Atât în timpul vegetației, cât și după descompunerea părții aeriene și a sistemului radicular, hrișca manifestă proprietăți fungicide.
În perioada de înflorire, hrișca este tăiată la 5-7 cm, iar masa verde este încorporată ușor în sol. Dacă cultura a fost semănată târziu, nu este nevoie să fie cosită înainte de îngheț.
Hrișca este sensibilă la scăderea temperaturii, iar după îngheț, creșterea părții aeriene se oprește, protejând stratul fertil de eroziune.
Lupinul ca îngrășământ verde
Lupinul anual este unul dintre cele mai populare și utile îngrășăminte verzi din familia leguminoaselor. Este ușor de crescut, chiar și pe solurile sărace și acide.
Rădăcina lupinului, ca și a altor leguminoase, se dezvoltă în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot, care captează azotul atmosferic și îl acumulează în sol.
De aceea, leguminoasele sunt utile pe solurile pe care rareori se aplică îngrășăminte organice. Rădăcina pivotantă a lupinului pătrunde adânc în sol și aduce nutrienții în stratul superior.
Cea mai mare cantitate de masă verde se formează în perioada de înflorire a lupinului, iar azotul se acumulează la maxim când se formează păstăile. Acesta este momentul potrivit pentru a cosi planta și a o încorpora în sol.
Lupinul îmbunătățește foarte bine sănătatea solului. În timpul descompunerii resturilor de tulpini și rădăcini, se inhibă dezvoltarea multor ciuperci patogene.
Majoritatea lupinilor conțin alcaloizi care resping coropișnițele și alți dăunători care trăiesc în sol.
Măzărichea ca îngrășământ verde
Măzărichea face parte, de asemenea, din familia leguminoaselor. Măzărichea de primăvară se seamănă de la începutul primăverii până la începutul toamnei, adesea împreună cu ovăz sau secară, și se cosește la o lună și jumătate după semănat.
Îmbogățește solul cu azot, fosfor și potasiu ușor accesibile, previne spălarea humusului, afânează bine solul, îmbunătățind permeabilitatea la aer și capacitatea de reținere a apei.
Totuși, trebuie să țineți cont de faptul că măzărichea trebuie cosită înainte de a forma semințe, pentru a nu se răspândi pe întreaga suprafață. Partea aeriană poate fi folosită drept furaj pentru animale, compostată sau lăsată pe câmp ca mulci.
Măzărichea de toamnă se seamănă târziu în toamnă, pentru ca primăvara devreme să înceapă rapid să crească. Această cultură poate fi semănată împreună cu secara de toamnă sau cu rapița de toamnă.
Măzărichea tinde să se aplece sub propria greutate, iar alte îngrășăminte verzi servesc drept suport pentru partea sa aeriană.
Muștarul ca îngrășământ verde
Muștarul alb este cel mai popular îngrășământ verde, adesea semănat după recoltarea solanaceelor, dar și primăvara devreme, cu aproximativ o lună și jumătate înainte de plantarea cartofilor și tomatelor.
Crește rapid, dezvoltă o masă verde bogată și nu se teme de frig: rezistă la temperaturi de până la –5°C.
Muștarul sintetizează compuși organici speciali – glucozinolați, care inhibă creșterea microflorei patogene și ajută la combaterea manei, alternariozei, rapănului și rizocontiozei cartofilor.
Excrețiile radiculare ale acestei plante resping viermii sârmă, coropișnițele și alți dăunători ai solului.
Tulpinile și frunzele muștarului sunt fragede și suculente. După cosire, se descompun rapid la suprafața solului. Sistemul radicular al muștarului structurează bine solul, îmbunătățind permeabilitatea la apă și aer.
Totuși, acest îngrășământ verde nu este potrivit pentru solurile acide și mlăștinoase.
Ridichea oleaginoasă ca îngrășământ verde
Este unul dintre cele mai bune îngrășăminte verzi pentru creșterea fertilității solului pe care au fost cultivați cartofi. Ridichea afânează bine solul datorită sistemului radicular dezvoltat, care pătrunde la o adâncime de peste 1 m.
De aceea, ridichea este recomandată pentru solurile compacte și grele, pentru a le face mai afânate și permeabile la aer.
Rădăcinile ridichii extrag nutrienți de la mari adâncimi, care sunt acumulați în partea aeriană a plantei, iar după descompunerea biomasei, aceștia revin în sol, sub formă ușor accesibilă plantelor.
Ridichea oleaginoasă se cosește în faza de înflorire. În această perioadă, planta conține maximum de uleiuri esențiale, care dezinfectează solul, resping viermii sârmă și unii nematozi.
După cosire, ridichea poate fi lăsată pe suprafața solului ca mulci. Aceasta va influența favorabil structura solului și va preveni apariția buruienilor primăvara devreme.
Fiecare îngrășământ verde are propriile sale caracteristici și aduce beneficii mari. În afară de culturile enumerate mai sus, după cartofi se pot semăna lucernă, sulfină și plante medicinale îngrășăminte verzi: gălbenele, conduraș, crăițe.
Grădinarii cu experiență încearcă să alterneze culturile de îngrășăminte verzi sau să semene mai multe simultan, pentru a evita epuizarea solului.
De exemplu, după cartofi se poate semăna un amestec de facelia, in și muștar sau un amestec de leguminoase și graminee. Solul va primi cu recunoștință această „hrană verde” și va răsplăti cu o recoltă bogată.
Comentarii