În luna decembrie 2020 a fost promulgată Legea pentru modificarea unor acte normative, care prevede inclusiv modificarea Legii cu privire la comerțul interior.
Potrivit prevederilor acesteia, nu mai puțin de 50% din lungimea lineară a raftului va fi destinată expunerii și vânzării produselor fabricate/procesate în Republica Moldova. Acest fapt a fost unul îmbucurător pentru producătorii autohtoni, făcând ca produsele acestora să se afle de rând cu cele de import la vederea consumatorului.
Dincolo de buchia legii, am fost interesați să aflăm ce cred producătorii noștri despre felul în care acest act normativ este aplicat și ce probleme vine să soluționeze aceasta, dar și ce beneficii aduce atât producătorilor, cât și consumatorilor. În ce culori văd situația producătorii de miere, am aflat chiar de la președintele Asociației Naționale a Apicultorilor ANARM, Ion Maxim.
„Sperăm că legea raftului se va menține și vor fi acceptați mai mulți producători sau procesatori autohtoni de miere și produse apicole pe rafturile supermarketurilor și altor rețele comerciale, însă nu amplasarea pe raft e cea mai mare problemă. Cerințele draconice ale supermarketurilor privind sistema de reduceri, condițiile de livrare care sunt foarte aspre, solicitarea unui preț foarte scăzut de livrare, iar după fiecare lună de plasare a produsului pe raft se percepe o plată suplimentară pentru plasarea produselor sau plată separată pentru arenda spațiului. Pe lângă asta mai sunt și retro-bonusurile. Toate acestea diminuează prețului produsului producătorului”, a declarat liderul asociației apicultorilor.
Până la promulgarea actului normativ sus-menționat, situația era una dramatică, susține Ion Maxim. Lanțurile de magazine importau miere la prețuri pipărate, fapt exacerbat și de calitate îndoielnică a produselor.
„Eram și rămânem mult afectați de importul de miere realizat de rețelele de supermarketuri. Mierea noastră autohtonă este marginalizată, ba chiar și ignorată. Până la intrarea în vigoare a așa-zisei Legi a raftului, supermarketurile țineau mierea autohtonă pe polițele cele mai de jos, efectiv era nevoie să stai în genunchi pentru a o lua de pe raft mierea noastră. La nivelul ochiului, pe raft era poziționată mierea din Franța, România și alte țări și care avea un preț exorbitant, fiind la 600-700 de lei kg. Asta, în timp ce mierea noastră, prețul căreia era de 80-140 lei per kg, era amplasată într-un așa fel, încât pentru a o găsi aveai nevoie de lunetă”.
Raportul preț-calitate a mierii autohtone, susține președintele ANARM, depășește cu mult pe cea de import, odată ce, conform observațiilor liderului forului, conținutul mierii de import nu corespunde ambalajului acesteia.
„Nu știu cum se verifică produsele de import pe partea calității acestora. Adesea observ că ceea ce este indicat pe ambalaj nu corespunde conținutului. Dacă ne referim la mierea de salcâm, aceasta nu se cristalizează, dacă este cu adevărat acest tip de miere. Cu toate acestea, majoritatea mierii străine de salcâm e cristalizată, ceea ce nu corespunde standardului de calitate”, a mai menționat președintele ANARM.
Pe lângă respectarea proporției de 50% din raft, modificările Legii comerțului mai prevăd și plafonarea reducerilor comerciale pentru produsele alimentare (nu mai mult de 10%) cu scopul balansării puterii de negociere a părților contractante, dar și respectarea unei rotații de vânzare a produselor, reieșind din termenul de valabilitate a acestora.
Comentarii