Agricultura reprezintă unul dintre pilonii tradiționali pentru economia Republicii Moldova, cu o pondere de 10.2% în Produsul Intern Brut și care oferă locuri de muncă pentru o mare parte din populația țării.
De foarte multe ori auzim că Moldova este un stat agrar și avem un potențial foarte mare pentru a putea dezvolta agricultura. Dar oare folosim toate resursele și posibilitățile la maximum?
Andrei Gumovschi, doctor, conferențiar universitar și expert național pentru agricultura durabilă, susține că nu. Iar soluția, potrivit acestuia, este irigarea. Profesorul Andrei Gumovschi a editat și o broșură pentru informarea producătorilor agricoli despre efectele secetelor, necesitatea irigării, resursele de apă şi calitatea apei pentru irigare, tipurile, normele şi regimurile de irigare pentru culturile de câmp şi legumicole în condițiile Republicii Moldova.
Potrivit savantului, în ultimii ani, cea mai mare problemă pentru agricultori a reprezentat-o seceta. Aceasta afectează nu doar solul, dar și multe procese din atmosferă, floră și faună. Cantitatea de apă necesară unei plante agricole în condițiile climatice ale Republicii Moldova este satisfăcută din contul precipitațiilor în anii umezi cu 74-100%, în anii medii cu 42-85%, iar în anii secetoși cu numai 11-58%.
Începând cu secolul XX, se observă o majorare considerabilă a numărului anilor secetoși, în Republica Moldova având o fecvență de 3-5 ani. Această schimbare este rezultatul încălzirii globale, ca urmare a activității nechibzuite a omului față de natură.
Irigarea reprezintă mijlocul radical de luptă contra secetei, susține Andrei Gumovschi. Prin irigare, se alimentează cu apă plantele ori de câte ori acestea au nevoie, astfel completând deficitul de apă din sol.
În Republica Moldova, până la inițierea reformei funciare, sistemele de irigare acopereau 457 mii ha, ceea ce însemna 16% din suprafața totală a terenurilor agricole. În prezent, doar 30 mii ha au suprafețe cu infrastructură amenajată pentru irigații. Moldova are un potențial mai mare pentru irigare. Reieșind din sursele de apă ale țării, 300 mii ha sau mai mult de 20% din suprafața arabilă ar putea fi irigată.
De ce avem nevoie de irigare? În broșura sa, prof. Gumovschi aduce câteva argumente importante.
În primul rând, prin irigare, punem la dispoziția plantelor agricole apa necesară pe toată perioada lor de vegetație. Astfel, obținem recolte mari și sigure, în special în regiunile secetoase. Apa infiltrată în sol umezește și aerisește în același timp culturile agricole. Având căldura ei specifică, apa menține o temperatură constantă a solului, acționând ca un termoregulator.
În al doilea rând, se pot introduce plante noi pentru creștere, care au un consum specific de apă. Prin irigare, apa aduce cu ea materiale în suspensie (mâl) și săruri în soluție, care de cele mai multe ori servesc drept îngrășăminte.
De asemenea, prin intermediul irigării putem distruge dăunătorii culturilor agricole, cum ar fi șoarecii, șobolanii sau buruienile.
Și, nu în ultimul rând, prin irigare creștem productivitatea culturilor agricole și profitul.
Un sistem de irigare cuprinde: sursa de apă, priza de apă, canalul principal sau magistral și rețeaua de canale de irigație. Norma de irigare reprezintă cantitatea de apă necesară plantelor de pe suprafața unui hectar în tot sezonul de vegetație. În medie, norma de irigație pentru culturile agricole este de 2000-2500 m3 apă/ha.
În prezent, se utiliează următoarele metode de irigare:
- prin aspersiune;
- micro-aspersiune;
- radiculară;
- prin picurare.
Ca sursă de apă pot fi folosite apele dulci din fluvii, râuri, lacuri, bazine de acumulare sau ca excepție, apa subterană. De calitatea apei depinde păstrarea fertilității solului, dar și productivitatea culturilor agricole, de aceea apa pentru irigat nu trebuie să aibă un conținut prea mare de săruri, să fie bine aerisită, nu prea rece și să nu conțină semințe de buruieni.
Cercetările experimentale au demonstrat că cernoziomul irigat cu ape mineralizate, cum sunt cele din sonde arteziene, după 3 – 4 ani devine slab salinizat, iar după 10 ani – moderat și puternic salinizat, adică impracticabil pentru multe culturi agricole.
De asemenea, trebuie să folosim rațional resursele de apă pe care le avem pe teritoriul țării. Înainte de a începe procesul de irigare, trebuie să ne informăm referitor la cantitatea de apă necesară diferitor culturi agricole și în ce perioadă este necesară irigarea.
În broșură, găsim pe scurt, informații esențiale despre regimul de irigare pentru culturile de câmp și legumicole. Un exemplu elocvent de utilizare irațională a apei reprezintă Marea Aral din Asia Centrală, care a fost golită aproape complet pentru irigarea sectorului agricol. În prezent, Mare Aral a ajuns la 17000 de km2 din cei 68000 de km2 pe care i-a avut.
Cât privește încălzirea globală, aceasta agravează substanţial multiple ramuri ale economii naţionale, îndeosebi, complexul agroindustrial, eficacitatea căruia depinde în mod considerabil de suma depunerilor atmosferice, suma temperaturilor active pe vegetaţie si de o multitudine de mulţi alţi factori: ecologopedologici şi climatologici.
În zonele de sud și centru ale Moldovei se simte insuficienţa de umiditate în sol, s-au intensificat procesele de deşertificare şi, pe alocuri, de salinizare a solurilor, care nu demult erau activ incluse în circuitul culturilor agricole.
Savantul englez Chris Foss de la Colegiul Plumpton din Marea Britanie a calculat şi a atenţionat, că prin anii 2040-2050 va fi imposibil de practicat eficace agricultura în Dobrogea şi Sudul Moldovei fără sisteme efective de irigare practic a tuturor culturilor agricole din regiune. Irigarea prin deferite metode a permis, în anii cu depuneri atmosferice reduse, să se atingă performanţe la îngrijirea culturilor cerealiere, leguminoaselor, legumelor, pepinierelor viticole si pomicole, livezilor cu diferite culturi pomicole.
Implementarea noilor principii și tehnologii ale irigării în agricultură este, indiscutabil, calea spre o dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial a concluzionat Gumovschi, prezentând în lucrarea sa date comparative de eficienţă economică a diferitor metode de irigare cu recomandări pentru practica agricolă.
Broșura poate fi vizualizată accesând acest link.
Comentarii