„Legea supermarketurilor” generează o situaţie de conflict pe piaţa de retail alimentar

Câteva mici modificări la Legea cu privire la comerțul interior adoptate în grabă de Parlament au generat o situaţie de conflict între furnizorii și comercianții în domeniul produselor alimentare şi autorităţi. De căutarea unei soluţii se va ocupa Asociaţia lui Plahotniuc, anunță Mold-Street.

La 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare câteva mici modificări la Legea cu privire la comerțul interior şi Codul Contravenţional votate în grabă şi fără mari de discuţii de Parlament pe 16 decembrie 2016 „la grămadă” cu politica bugetar-fiscală şi alte iniţiative „cu interes” promovate de deputaţi şi Guvern, mai scrie sursa.

Acestea interzic facturarea/re-facturarea serviciilor și taxelor care nu se includ în prețul de achiziției al produselor, limitează termenul de plată pentru produsele alimentare achiziționate de până la 30 zile calendaristice din data recepției produselor, precum și interzicerea returului de produse în cazul în care acestea au fost recepționate conform reglementărilor tehnice în vigoare.

Schimbările promovate de deputatul neafiliat Igor Vremea (fost comunist) deşi par neesenţiale au pus pe jar toată piaţa de retail alimentar şi a generat o situaţie de conflict între furnizorii și comercianții din domeniul produselor alimentare, dar şi în relaţia cu autorităţile.

Ce au votat deputaţii în noaptea de 16 decembrie 2016:

• din art. 3 a Legii cu privire la comerțul interior au exclus noțiunile „mic comerciant” și „produs agroalimentar uşor perisabil”;
• au abrogat articolul 178 „Activitatea micilor comercianţi”;
• au substituit în denumirea articolului 211 Relaţia dintre furnizorul şi comerciantul produselor agroalimentare uşor perisabile și la alineatul (1), sintagma „produselor agroalimentare uşor perisabile” cu sintagma „produselor alimentare”;
• au modificat alineatul (2) şi acum acesta are următorul cuprins: Se interzice comerciantului să solicite facturarea/refacturarea serviciilor și/sau încasarea de la furnizor a taxelor.”
• la alineatele (4) și (5) din art 211, sintagma „produse agroalimentare ușor perisabile” se substituie cu sintagma „produsele alimentare”.
• la articolul 273 din Codul contravenţional „Încălcarea regulilor de comerţ” a fost modificat la punctul 5) Încălcarea termenelor de plată pentru achitarea facturilor la procurarea produselor agroalimentare uşor perisabile, locul „produselor agroalimentare uşor perisabile” fiind luat de cuvintele „produselor alimentare”; iar la punctul 51), cuvântul „produselor” a fost substituit, în ambele cazuri, cu cuvintele „produselor alimentare”.

Modificările ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017 şi au surprins atât reţelele de supermarketuri, cât şi pe producătorii şi furnizorii de produse alimentare. Or, schimbă radical regulile de joc, iar proprietarii de supermarketuri par a fi cei mai afectaţi.

Vremea: Micii comercianţi fac evaziune fiscală

Igor Vremea şi-a argumentat iniţiativa prin faptul că de exemplu articolul 178 ce se referă la activitatea micilor comercianţi stimulează comerţul stradal şi evaziunea fiscală.

Aceasta în condiţiile în care prevederea a fost adoptată doar jumătate de an în urmă la fel de coaliţia de la guvernare, cu scopul de a proteja „micii comercianţi”.

În plus deputatul Vremea susţine că după modificările operate în iulie 2016, toţi deţinătorii de patentă au trecut la categoria de mici comercianţi şi au renunţat să mai achite taxa de patentă.

Taxa de raft este ilegală

Referitor la relaţiile dintre furnizori şi comercianţi Igor Vremea susţine că în anul 2016 au fost operate modificări la Codul Contravenţional şi au fost stabilite amenzi pentru încălcarea normele din art 211 şi alin 2 din Legea comerţului interior – „includerea în preţul de achiziţie a produselor a taxelor de raft, a costului serviciilor de marketing”.

Deputatul susţine că desemnarea în calitate de agent constatator a Fiscului, a creat constrângeri la aplicarea legii în practică şi incertitudine privind noţiunea de produse agroalimentare uşor perisabile.

De asemenea el susţine că „nu este clar ce costuri presupune taxa de raft, serviciile de marketing, etc”. De aceea el a propus extinderea prevederilor alin 2 din art 211 la toate produsele alimentare invocând legislaţia europeană.

Se curăţă drumul pentru Kaufland?

Pentru a clarifica situaţia creată la Ministerul Economiei au fost convocaţi atât furnizorii şi comercianţi, cât şi experți de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Consiliului Concurenței, precum și președinții asociațiilor patronale ale producătorilor locali din diverse domenii.

Proprietarii de reţele comerciale susţin că aplicarea noilor prevederi crează deja constrângeri în activitatea comercială, inclusiv „stoparea acțiunilor de promovare a produselor din lipsa resurselor financiare, imposibilitatea achitării facturilor în termenul stabilit de legislație din cauza stocurilor de produse necomercializate și interzicerea returului acestor stocuri, etc”.

„Aceste inovaţii lovesc nu doar în noi, dar şi în furnizori, iar în consecinţă va avea de suferit consumatorul, deoarece va scădea oferta de produse, iar preţurile vor creşte”, a declarat Alexandr Nisenboim, proprietarul reţelei de magazine N1, citat de newsmaker.md.

Totodată el a avertizat că reţelele de magazine vor începe importul de produse pentru a evita returul, iar aceasta va lovi în producătorii locali.

Şi mai categoric a fost Veaceslav Digol, directorul comercial al companiei JLC, care a susţinut că iniţiativa a fost promovată pentru a facilita intrarea pe piaţă a grupului german Kaufland, iar efectul ar fi distrugerea comercianţilor locali.

Ei au solicitat Guvernului şi Parlamentului instituirea unui moratoriu la aplicarea normelor vizate pe un termen de 3-6 luni, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Mariana Rufa de la Asociaţia Businesului European a susţinut că modificările au surprins pe toţi operatorii de pe piaţă, inclusiv grupul Metro. Potrivit ei este neclar ce va fi cu o parte din producţia necomercializată sau cu termen expirat în condiţiile în care anterior de utilizarea ei se ocupau furnizorii care suportau pierderi de 10-20 de milioane lei, potrivit newsmaker.md.

În schimb reprezentanții producătorilor locali susțin modificările la Lege, care în opinia lor promovează comerțul cu produsele autohtone și sunt pregătiți să discute cu magazinele în vederea acordării unor reduceri la preț, doar că acestea să nu fie obligatorii și exagerate.

De căutarea unei soluţii se va ocupa Asociaţia lui Plahotniuc

Analizând poziția părților, viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, a propus continuarea dialogului dintre părți pe platforma Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM), conlucrarea cu colegii de la ANSA în vederea soluționării problemei returului produselor alimentare prin prisma practicilor europene și a normelor privind inofensivitatea alimentelor.

„AOAM are toată deschiderea pentru a facilita dialogul dintre producătorii agricoli și rețelele de magazine astfel încât să se ajungă la o poziție care să satisfacă interesele ambelor părți. Este esențial să ne ghidăm după practicile europene în domeniu, încurajând în același timp sectorul agricol național”, susţine administraţia Asociaţiei.

De notat că AOAM a fost fondată de milionarul democrat Vlad Plahotniuc, care acum ocupă funcţia de preşedinte al acesteia.

Datele statistice relevă că vânzările anuale de mărfuri alimentare pe piaţa de retail ajung la circa 20 de miliarde de lei.