Livada companiei „FarmProd” SRL se află în satul Olăneşti, Ştefan-Vodă, are o suprafaţă de 130 de hectare și constă din meri, pruni, piersici, nectarini şi cireşi. La irigarea livezii sunt utilizate tehnici moderne, fiind aplicată metoda prin picurare. Totodată, livada este protejată de plasă antigrindină. Depozitul frigorific cu o capacitate de 1500 de tone şi linia de sortare le permit agricultorilor să producă fructe ce corespund standardelor Global Gap şi să exporte pe pieţele UE şi CSI, se arată într-un articol publicat de Ziarul de Gardă.
Din cele 130 de hectare, aproape 80 de hectare (suprafaţă destinată merilor şi cireşilor) a fost plantată ca livadă superintensivă. Potrivit agricultorilor, deşi înfiinţarea unei livezi superintensive implică investiţii mai mari, aceste cheltuieli se recuperează rapid, deoarece fructele sunt de calitate mai bună, iar recolta de mere este de circa 50 de tone per hectar, comparativ cu 6,5 tone recoltate în livezile tradiţionale.
Agricultorii reuşesc să culeagă şi 50 de tone de mere de pe un hectar de livadă intensivă. Toate, datorită investiţiilor în irigare şi tehnicii care permite răcirea, sortarea şi colectarea fructelor. Apeductul este format din trei staţii de pompare şi ridică apa la 150 de metri. Doar instalarea apeductului a costat până la 4,5 milioane de lei. Au mai fost construite două bazine de acumulare, unul lângă valea Nistrului şi altul lângă depozitul frigorific. Frigiderul a fost construit în aşa mod, încât toată apa de pe acoperiş este pompată prin intermediul ţevilor în subsol şi mai apoi în unul din bazinele de acumulare. Irigarea unui hectar de livadă ajunge să coste până la două mii de euro. Irigarea se face în funcţie de soiul de plante, dar şi de cantitatea de fructe dorită în anul respectiv.
Maşina de sortare olandeză a fost instalată în 2014 şi funcţionează potrivit standardelor Global Gap. Sortarea asigură ca fructele să corespundă cerinţelor internaţionale privind siguranţa alimentară şi protecţia mediului. Sistemul sortează după culoare şi diametrul fructelor de 65 mm. Compania mai deţine o maşină de fabricare spaniolă-olandeză a cutiilor, care produce 1500 de lăzi pe oră.
Directorul executiv „Moldova Fruct”, Iurie Fală, afirmă că, în 2014, doar 5% din merele exportate din R. Moldova erau calibrate, acum deja 20% sunt sortate. Potrivit acestuia, la etapa actuală, în Republica Moldova sunt mai mult de 20 de maşini care pot sorta produsele după greutate, calibru şi culoare.
În 2014, un proiect finanţat de USAID a permis companiei instalarea unei camere de prerăcire a cireşelor cu aer forţat. În acest mod, la două ore de la culegere, cireşele trebuie puse în camera respectivă pentru ca termenul de păstrare să fie mai mare. În acest an, s-a încercat plasarea cireşelor în pungi speciale care elimină oxigenul şi acestea se pot păstra până la două luni. Totuşi, deşi arată bine, cireşele pierd astfel din gust. În mod normal, nu se recomandă păstrarea cireşelor mai mult de două săptămâni. Plasa antigrindină are deja peste opt ani şi poate fi funcţională cel puţin încă 10 ani.
Anual, compania comercializează soiuri de cireşe Cordia şi Regina; prune: Ciaciakskaia, Stanley şi President; piersici: Cardinal şi Red Haven, iar din mere: Gala, Jonagold, Golden, Simirenko, Granny Smith şi Braeburn. Pieţele de desfacere sunt: Belarus, Kazahstan, Federaţia Rusă, Ucraina, Mongolia şi România.
Cel mai mult se exportă merele şi cireşele. În ceea ce priveşte exportul piersicilor, acesta prevalează pe piaţa Ucrainei, iar al prunelor – pe cea a Rusiei. Mai nou, agricultorii s-au extins şi pe piaţa României. Iniţial, produsele au fost testate la un laborator din Germania, iar potrivit indicilor de certificare, au calitatea excelentă. Astfel, producătorii de fructe au reuşit să exporte pe piaţa României mere şi struguri de masă.
Reprezentanții companiei sunt în cautare permanentă a noilor pieţe de desfacere prin intermediul Asociaţiei „Moldova Fruct”, care participă anual la diferite expoziţii şi târguri internaţionale. Propuneri de a exporta merele au fost şi din partea Chinei. Cea mai mare problemă o reprezintă distanţa mare, iar fructe precum cireşele şi prunele îşi pierd din calităţile gustative.
Comentarii