Miere și amar. De ce în Moldova apicultura mai rămâne deocamdată o afacere în criză

Apicultura înregistrează în ultimii ani tendințe de creștere, iar unii producători nu mai consideră apicultura un hobby, ci o afacere. Totuși, experții consideră că sectorul va fi capabil să ajungă la un nivel profesionist dacă producătorii de miere vor forma cooperative, pentru a asigura producerea mierii omogene, de calitate și în cantități competitive pentru export – din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile anul trecut exporturile de miere din Moldova au scăzut cu 18%. Formarea grupurilor de producători facilitează accesul la finanțare și, prin urmare, la tehnologii și echipamente moderne.

Date statistice

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), peste 7 mii de stupine sunt înregistrate oficial în Moldova, în total fiind 236 de mii de familii de albine. În medie, o stupină este formată din 33 de familii.

Citește și: VIDEO. Care sunt etapele exportului mierii moldovenești pe piața Uniunii Europene

Potrivit secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Veaceslav Cernat, acesta este un nivel amator al apiculturii. Nivelul profesional, ce generează profituri din vânzări de miere, este asigurat având 150 de stupi de albine într-o singură stupină. În plus, sunt necesare tehnologii și echipamente moderne pentru prelucrarea mierii, administrarea corectă a medicamentelor împotriva bolilor albinelor, astfel încât reziduurile de antibiotice să nu fie depistate în miere.

„90% din cantitatea de miere produsă în Moldova este exportată. Din 2012, exporturile au înregistrat creșteri importante. Anul trecut, au fost produse cantități mai mici de miere de tei și de salcâm – acestea fiind unele dintre cele mai solicitate peste hotare. Principalele țări importatoare de miere produsă în Moldova sunt: Italia, România, Franța, Slovacia, Polonia, Germania, Cehia, Macedonia. Iar la noi în țară sunt înregistrați 27 de agenți economici ce au dreptul de a exporta miere”, a spus Veaceslav Cernat.

Pentru a exporta miere, trebuie prelevate probe și transmise la laboratorul Centrului Republican de Diagnosticare Veterinară subordonat ANSA, care emite permise de export. Alte produse apicole nu pot fi testate, deoarece cerințele privind calitatea produselor apicole, cu excepţia mierii, nu au fost aprobate.

La mijlocul lunii martie, situația din sector, exporturile și stimulentele de dezvoltare au fost discutate la Ministerul Agriculturii. Potrivit lui Veaceslav Cernat, apicultura în Moldova are multe puncte forte care au potențial de creștere. Este vorba de calitatea înaltă a mierei locale și de cererea ridicată pentru aceasta în UE, prezența unui laborator modern, a asociațiilor apicole, o legislație potrivită și subvențiile de stat pentru dezvoltare. În același timp, apicultura ca afacere este în criză, din următoarele motive:

• Există o mulțime de apicultori în țară, însă aceștia produc cantități mici de miere, care nu acoperă cererea de export;
• Pentru producătorii mici, costul certificatelor ce ar permite exportul este prea mare;
• Producătorii locali produc, în special, miere polifloră (cota sa de piață este de 60-70%), preţul său fiind mai mic decât cel al mierii monoflore;
• Nu există clustere și cooperare, astfel încât 4-5 producători de miere să asigure exportul a cel puţin 20 de tone;
• În Moldova, consumul de miere este de 15% din volumul produs, iar calitatea mierii care nu este exportată și rămâne în țară lasă de dorit;
• Din cauza utilizării materialului genetic al altor rase de albine, rasa locală de albine devine mai puțin pură;
• Apicultorii folosesc medicamente necorespunzătoare pentru tratarea și prevenirea bolilor albinelor, motiv pentru care antibioticele sunt depistate în miere;
• Majoritatea apicultorilor din Moldova sunt persoane care nu își înregistrează afacerea. Ei nu au studii în apicultură și nu aplică tehnologii moderne;
• În Moldova există o gamă limitată de produse apicole și puţină miere cu valoare adăugată;
• Apicultorii din Moldova au acces limitat la finanțare.

Soluția este formarea grupurilor de producători

MADRM consideră că cea mai bună opțiune pentru un model de afaceri în domeniul apiculturii este de a asocia mai mulți apicultori în grupuri de producători sau cooperative, deoarece, ca urmare a fuziunii, eficiența producerii se îmbunătățește, procesul devine bine organizat – de la producere până la comercializare.

La moment, în Moldova nu există grupuri de producători de miere, doar câteva asociații locale. În același timp, statul acordă subvenții prioritar grupurilor de apicultori.

Potrivit directorului executiv al Uniunii cooperativelor de întreprinzător, consultantul proiectului MAC-P, Stelian Andronache, experiența grupurilor de producători de fructe și de legume formate arată că asocierea sporește semnificativ capacitatea fermierilor de a-și transforma activitatea în afacere de succes.

Acesta a menționat că, în cadrul proiectului MAC-P (Agricultura Competitivă), subvențiile sunt alocate grupurilor de producători de fructe și legume. Împreună, aceștia au reușit să obțină bani pentru a cumpăra echipamentele necesare.

„Există exemple de asociere din Șoldănești, Ialoveni și alte raioane din Moldova, care au primit bani pentru a cumpăra frigidere pentru depozitarea merelor și a strugurilor. Astfel, aceștia au posibilitatea să depoziteze produsele o perioadă mai lungă de timp. Spre exemplu, strugurii sunt păstrați 4-6 luni, iar merele o perioadă și mai îndelungată. Și dacă condițiile de depozitare sunt strict respectate, fructele își vor păstra calitatea mult timp”, a explicat consultantul.

Potrivit lui, datorită faptului că grupul poate asigura loturi omogene de fructe și legume, este asigurat exportul pe piețe externe și un preț mai bun de comercializare. Un grup de producători poate angaja un manager, pentru a vinde produse, identifica parteneri, etc.

„În anul 2016 a apărut posibilitatea de a obține granturi și de către producătorii de miere și lapte. Dar, până acum, nu au fost identificate grupuri pentru finanțare. Apicultorii nu se grăbesc să formeze grupuri din mai multe motive: majoritatea nu îndeplinesc cerințele minime pentru aderare și obținerea unui grant în cadrul proiectului MAC-P, alții pur și simplu se tem să se unească, sugerând că aceasta este o întoarcere la „fermă colectivă”, iar alții nu au suficiente informații despre perspectivele de formare a grupurilor”, a spus Stelian Andronache.

În același timp, potrivit lui Andronache, aproape toți producătorii agricoli din UE lucrează ca parte a unui grup sau cluster, deoarece au înțeles de mult că nu pot rezista singuri.

Cum poate fi obținută finanțarea?

Directorul adjunct al proiectului MAC-P, Olga Sainciuc, a declarat că decizia de extindere a numărului de potențiali participanți la proiectul „Agricultura Competitivă”, care funcționează în Moldova din 2012, a fost aprobată în 2016. Banca Mondială a alocat apoi investiții suplimentare în valoare de 10 milioane de dolari pentru grupurile de producători agricoli înregistrați oficial. Trei direcții au fost alese pentru ajutor: sectorul horticol, sectorul apicol și sectorul laptelui.

Valoarea maximă a grantului este de 350 mii de dolari. Există mai multe condiții pentru obținerea acestuia:

• Grant poate obține un grup de apicultori, în care cel puțin cinci membri sunt înregistrați oficial;
• Pentru a se unifica, fiecare apicultor trebuie să lucreze oficial timp de cel puțin un an;
• Un membru al grupului trebuie să aibă cel puțin 70 de stupi. În total, grupul ar trebui să aibă 500 de colonii de albine. În același timp, niciun membru nu poate deține mai mult de 50% din stupii grupului, pentru a evita monopolul;
• Toți apicultorii ar trebui să fie interesați să lucreze împreună și să câștige;
• Contribuția proprie a grupului trebuie să fie echivalentă cu suma grantului solicitat;
• Finanțarea poate fi obținută pentru achiziționarea de echipamente pentru prelucrarea, depozitarea, ambalarea mierii, precum și pentru tehnologii, utilaje de laborator, rezervoare, filtre etc.

„Apicultorii ca grup pot solicita subvenționare și de la Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură, astfel statul le poate compensa propriile lor investiții. Participarea la proiect este foarte profitabilă, din moment ce toți banii investiți în final se vor întoarce producătorilor, iar grupul va avea posibilitatea de a exporta și de a câștiga bani buni prin modernizare și producție sporită”, a spus Sainciuc.

Potrivit acesteia, producătorilor asociați le este asigurat sprijin tehnic, consultații individuale, asistență în pregătirea documentelor, studii de fezabilitate și altele absolut gratuit. De asemenea, aceștia pot beneficia de suport în perioada de investiție.

Deși au existat mai multe grupuri de inițiativă de apicultori, nici un grup nu a fost înregistrat oficial. Proiectul de finanțare a fost prelungit până la sfârșitul anului 2020, pentru a ajuta apicultorii să transforme un hobby într-o afacere profitabilă și să nu dea produsele lor intermediarilor, care câștigă substanțial din vânzări.