Mură în gură – sau cum poți obține peste 180 de mii de lei profit dintr-un hectar de mur

Interesul sporit al fermierilor față de mur este dictat de rezistența culturii la temperaturi scăzute, boli și dăunători precum și de capacitatea de a valorifica terenuri cu bonitate redusă.

Consumatorii apreciază fructele din alte motive: gustul dulce – amărui nu poate fi confundat, iar expresia „Mură în gură” îi urmărește pe locuitorii plaiului mioritic de secole întregi.

Și totuși, cultivarea murului este o activitate relativ nouă în lume, iar în Republica Moldova a început să fie practicată în ultimii 5-6 ani, în mare parte de către pomicultorii amatori în grădinile de pe lângă casă. Acum, potrivit estimărilor, în țara noastră sunt peste 150 ha de plantații de mur.

Soiurile, varietățile și speciile de mur, după caracterul creșterii lăstarilor, forma tufei și metoda de înmulțire se împart în 3 grupe: erecte (cu creștere dreaptă) semierecte și târâtoare. Cele mai rezistente soiuri la îngheț și la secetă sunt cele erecte.

Soiurile târâtoare, cu tulpini mai subțiri și flexibile, se caracterizează printr-o recoltă mai mare, dar din cauza tulpinilor târâtoare cultivarea lor este puțin mai dificilă și mai specifică.

Toate aceste categorii conțin atât soiuri cu ghimpi, cât și fără. Cele cu ghimpi au, de obicei, fructul mai gustos.

Suma investițiilor necesare pentru înființarea și îngrijirea, până la intrarea pe rod, a unui hectar de mure constituie circa 222 mii lei, unde ponderea cea mai mare o constituie costul mijloacelor de producere – circa 73%.

Afacerea cu mur – de la idee la realizare

Pentru Irina Pompuș, o tânără de doar 31 de ani, din satul Teleșeu, raionul Orhei, secretul afacerii de succes l-a reprezentat un vis mai vechi pe care a reușit să-l transforme în realitate.

Pentru aceasta a făcut studii suplimentare la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, facultatea Horticultură, în timp ce deja cultiva mure în plantația proprie.

„Eu am studii în domeniul ecologia plantelor medicinale, aceasta a fost și tema tezei de licență. Respectiv, am studiat și despre mur, pe care îl cunosc toți, acela cu ghimpi. Cu mai mulți ani în urmă, atunci când căutam informație pentru teză (2010) am descoperit că pe lângă murul obișnuit există și murul de cultură, fără ghimpi, cu fructe mult mai mari și mai gustoase. Atunci m-am gândit că trebuie să cultiv această cultură. Când s-a ivit oportunitatea de a procura un teren, deja știam cu ce o să mă ocup”, a declarat Irina Pompuș, pentru Agrobiznes, plină de entuziasm și sigură de reușitele afacerii proprii.

Și-a început activitatea acum 4 ani, și a investit proprii bani fiind încrezută în rezultatele remarcabile pe care le poate obține, în mare parte datorită susținerii din partea familiei, care a încurajat-o și a fost alături.

„Am învățat totul din mers. La moment, deținem 1,5 ha de mure. Este deja al 4 an de la înființarea plantației. Inițial, am avut o suprafață mai mică, am văzut care este potențialul și am decis că această cultură se potrivește pentru noi. Deja avem clienți, care au probat, au văzut produsul nostru și vin la noi pentru a procura mure”, ne-a relatat mândră producătoarea.

Află aici despre Spalierul la mur și zmeur. Materiale necesare la un hectar.

Principalele provocări la înființarea unei plantații de mur

Cultura murului este profitabilă, deoarece permite obținerea anuală a unui profit brut în sumă de 182 mii lei la un hectar (care este rezultatul diferenței dintre venituri din vânzări – 307 mii lei şi costul vânzărilor – 125 mii lei).

Analiza eficienței economice a cultivării murelor (suprafața – 1 ha)

Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat, la început, eroina noastră a fost faptul că nu reușea să găsească informație, sau cel puțin specialiști în domeniu care i-ar fi oferit un sfat cum este mai corect să planteze și care sunt cele mai bune tehnologii pentru această cultură.

„Am cumpărat material săditor și am plantat primii puieți de mur. Inițial, nu se cunoștea atât de multe despre beneficiile, și în general despre mur. Era foarte greu să găsești ceva informație și mai greu era de găsit material săditor sau specialiști care să te ghideze cum e mai corect sau ar fi mai bine de plantat. Deja acum, după 4 ani de muncă asiduă, studii și schimb de experiență pot să ofer, ba chiar ofer, consultanță persoanelor cointeresate. Materialul săditor l-am procurat de la noi, dar nu sunt mulțumită de calitate”. Irina menționează și activizarea proiectelor în sectorul culturilor bacifere – acestea facilitează obținerea de noi cunoștințe și experiență comercială.

Perioada optimă de plantare a murului este toamna, în lunile octombrie – noiembrie, imediat ce plantele au ieșit din vegetație, sau la început de primăvară, martie-aprilie, înainte de dezmugurire. Plantarea se efectuează în gropi (40x40x40cm), șanțuri, brazde deschise cu plugul la adâncimea de 30-32 cm sau în gropi perforate cu burghiul hidraulic.

Pentru a avea o plantație care să aducă profit este nevoie de a alege un material săditor calitativ, respectiv acesta trebuie să dispună de certificatul de calitate. Irina Pompuș spune că în Republica Moldova este destul de complicat să găsești butași de calitate, deși prețul este același ca și a butașilor procurați de peste hotare.

„Diferența de preț la materialului săditor care poate fi procurat la noi nu este mare față de cel pe care îl poți importa. Costul ar fi de aproximativ 20-25 lei pentru un puiet. Dar material săditor procurat de peste hotare este cu mult mai calitativ. Pentru plantarea unui ha de mure sunt necesare 2000-2500 de plante după schema standartă 1,5 *3 m, adică 1-1,5 m distanța între plante pe rând, în dependență de vigoarea soiului și 2,5-3 m distanța între rânduri. Există și soiuri care pot fi plantate la o distanță mai mică, în dependență de metoda de creștere și dezvoltare”, a adăugat Irina Pompuș.

Producătoarea ne-a explicat că pentru a produce material săditor există niște cerințe destul de riguroase pe care trebuie să le îndeplinești, dar totodată trebuie să dispui și de o suprafață de teren mai mare. Nu poți să crești puieți pe același teren mai mult de trei ani, să respecți o anumită distanță de la alte plantații.

„Sunt specializată în creșterea fructelor și nu cred că se merită să încerc și altceva. Nu este corect să faci din planta de fructe și material săditor pentru că, în primul rând afectezi platele, ele nu vor da roada corespunzătoare, dar și materialul săditor nu o sa fie calitativ”.

Timpul de recuperare a investițiilor

Murul este o cultură, care merită a fi cultivată de fermieri, deoarece termenul de recuperare a investiţiilor efectuate constituie 3,2 ani de la plantare sau 1,2 ani de rod deplin a plantaţiei.

Irina Pompuș ne-a spus că pentru a înființa un ha de mure a investit circa 200 mii de lei și consideră că dacă se respectă toate cerințele conform proiectului poți fi sigur de succesul culturii.

„Investiția se recuperează destul de repede, comparativ cu multe alte culturi agricole sau chiar livezi. În anul trei, deja îți poți recupera investiția, cu condiția că se respectă toate procesele tehnologice specifice pentru mur”, a ținut să ne comunice producătoarea.

Profitul cumulativ generat la cultivarea murelor constituie suma de 2,12 mii lei pentru un ciclu de producere (plantaţia poate fi exploatată eficient 12 ani) şi este recomandat pentru cultivare fermierilor care dispun de suprafeţe mici şi care pot asigura condiţii optimale pentru implementarea tehnologiilor moderne de cultivare a murelor.

Vezi aici despre Mure și zmeure proaspete iarna sau tehnologia olandeză de producere a fructelor moi.

Murele din plantația Irinei sunt culese și realizate în aceiași zi, pentru că nu dispune de cameră de păstrare. O mare parte din ele sunt exportate mai apoi pe piața din Federația Rusă, de către exportatori.

„Regret că nu putem exporta singuri, nu avem încă cantitățile necesare. Deși, discut cu colegii care cultivă mure, aici în raion și încercăm împreună să identificăm soluții care să ne ajute în obținerea unui profit sigur. Avem experiență și cu supermarketele din Chișinău- canal care deocamdată nu este explorat de toți fermierii. De la an la an, însă oamenii încep să se informeze și să cunoască mai multe despre mur. Îmi amintesc că atunci când am început să le comercializăm, oamenii nu prea știau ce sunt acestea, mulți credeau că sunt dude”, ne-a spus antreprenoarea zâmbind.

Soiurile de mur și cultivarea acestora

Producătoarea din Orhei, după ce a experimentat, a optat pentru două soiuri fără spini și anume Arapaho și Triple Crown. Ambele sunt de selecție americană, cu creștere erectă și semierectă.

„Cultivăm două soiuri de mur Arapaho – un soi timpuriu și Triple Crown, un soi cu coacere semi-timpurie. Am decis să le cultivăm pe aceste două pentru că astfel dispunem de o coacere și recoltare eșalonată. Când finisăm recoltarea soiului Arapaho, începe celălalt, astfel exindem perioada de colectare și de realizare a fructului. Inițial, am plantat 6 soiuri de mur, am experimentat și le-am ales pe cele care răspund cerințelor. Au fructe mari, calitățile gustative sunt foarte bune la fel și aspectul, dar și transportabilitate fructului. Acestea au fost principalele criterii după care am selectat soiurile pe care să le cultivăm. Unele din cele pe care le-am cultivat inițial erau mari, dar acre, sau mari dar nu erau trasportabile”, a explicat Irina.

Recoltarea murelor și principalele probleme

Prețul mediu de comercializare a murului este de 30-35 lei/kg. Recoltarea începe de la 8-10 iulie și până în prima decadă a lunii septembrie. Recoltarea murelor se face, în majoritatea cazurilor manual.

„Este o afacere de familie, apelăm la munca zilierilor doar când este nevoie de cules. Culesul se face doar dimineața pe răcoare, aproximativ 5 ore pe zi. Un zilier este achitat cu 20-25 lei/ora sau per kg cules 4-5 lei/kg”.

Principalele probleme cu care se confruntă producătoarea este lipsa produselor de uz fitosanitar înregistrate în Republica Moldova. Astfel că, confruntându-se cu anumite boli sau dăunători sunt în căutarea unor soluții corecte pentru a salva plantația.

„Principalele probleme sunt utilizarea produselor de uz fitosanitar. La moment, nu există produse înregistrate pentru cultura murului. O altă problemă este și lipsa informației ample despre această cultură, cât și lipsa specialiștilor care să ofere consultanță”, a mai adăugat Irina Pompuș.

Preconizează să-și extindă plantația și să mai sădească un hectar de mur. Totodată, este în căutarea unei soluții pentru a dezvolta sectorul de procesare a fructelor. Iar pentru tinerii care își doresc, la fel ca și Irina să dezvolte o afacere de succes le spune că totul este posibil, dacă depui efort și multă dragoste.

„Nimic nu se face pur și simplu, respectiv și veniturile nu apar din prima. Plus la toate este nevoie de cunoștințe, doar știind cât mai multe despre mur poți să dezvolți o plantație care să-ți aducă venit. Ca să-ți asiguri un trai decent, pentru o familie tânără, murul este o cultură binevenită, foarte rentabilă, iar pe o suprafață mică poate fi valorificat întreg potențialul acestei culturi”, a conchis producătoarea.

Acest articol a fost scris cu sprijinul financiar al Centrului de Consultanță în Afaceri, în cadrul proiectului Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare, finanțat de Fundația HEKS-Moldova. Informația prezentată (mărimea investițiilor, perioada de recuperare a investițiilor, etc.) reprezintă rezultatul modelării economice teoretice a experților-economiști în domeniul agricol. Proiectul AMIB nu oferă garanții în ceea ce privește rentabilitatea, profitabilitatea afacerii, întrucât condițiile practice în care se înființează și se îngrijește plantația depind de mai mulți factori. Cifrele prezentate în material nu se referă în nici un caz la istoria fermierului descrisă în articol. Mai multe informații despre inițierea unei afaceri cu culturi bacifere, le puteți afla din Manualul „Cultura arbuștilor fructiferi și a căpșunului”, disponibil aici.