Străinii sau apatrizii nu vor putea în continuare să dobândească drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, se prevede în proiectul noului Cod funciar, anunță Mold-Street.
Documentul elaborat şi discutat deja de doi ani de către diverse instituţii ale statului, prevede că „dreptul de proprietatea privată asupra terenurilor poate fi dobândit, în condiţiile legii, de persoanele fizice şi juridice cetăţeni ai Republicii Moldova”.
Străinii vor fi obligaţi să vândă terenurile agricole
„Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. În cazul dobândirii a terenurilor agricole prin moștenire aceștia sunt obligați să-l înstrăineze în termen de un an de zile”, se menţionează în proiect.
Noul Cod Funciar mai prevede că în cazul în care în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, „autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate”.
Îngrădirea dreptului de proprietate – o prevedere anacronică
Astfel autorităţile au respins solicitările unor organizaţii ale investitorilor străni prin care se cerea liberalizarea pieţei funciare.
Anul trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova.
„Investitorii străini recomandă și consideră rațională modificarea legislației (art. 6 al Legii cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pamântului) în sensul abrogării prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial”, se menționează în Cartea Albă 2017, publicată de FIA.
Alexander Koss, președintele FIA, a declarat că această prevedere este un anacronism în condițiile în care o mulțime de moldoveni au cetețenie dublă și chiar triplă și în plus există o mulțime de alte modalități de a ocoli legislația.
„De exemplu, prevederea prin care străinilor li se interzice să dețină terenuri agricole. E o prevedere proastă. Or se știe că există mai multe posibilități ca străinii să ajungă în proprietatea terenurilor. Estimările arată că în prezent circa 15% din terenurilie agricole deja aparțin lor. În aceste condiții ar fi normal ca să se legalizeze acest proces”, a declarat Koss.
Potrivit președintelui FIA, aceasta ar stimula dezvoltarea unei piețe funciare civilizate și ar atarge mai mulți bani în sectorul agrar.
De ce nu vin investitorii străini în agricultură
Datele statistice arată că în structura investiţiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero.
Totuşi în prezent există mai multe „portiţe” pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole. De exemplu prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetăţean al Moldovei. Totuşi, aceasta are mai multe riscuri, inclusiv de litigii şi pierderea investiţiilor.
Cazul cetăţeanului american Zbigniew Piotr Grot, care a rămas fără bani şi fără terenuri agricole şi de câţiva ani se judecă cu Republica Moldova la Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor legate de Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale, este unul elocvent.
Cu toate acestea mai mulţi afacerişti străini, inclusiv fonduri de investiţii cu sediul în Cipru au găsit posibilitatea de a ocoli legea pentru a cumpăra terenuri agricole.
În plus, mai mulţi afacerişti străini au obţinut cetăţenia Moldovei, ceea ce le deschide accesul la piaţa funciară. Recent, autorităţile au adoptat modificări în legislaţie prin care străinii vor putea obţine cetăţenie, dacă realizează investiţii în Republica Moldova.
„Fructul interzis s-a copt!”
În acelaşi timp oficialii din Guvern susţin că subiectele funciare, precum arendarea pământului sau vinderea terenurilor agricole sunt sensibile pentru cetățenii țării.
„Pe de o parte noi înțelegem aceste constrângeri, sunt niște elemente sensibile, care vin din trecutul nostru. Cred că Republica Moldova „s-a copt” pentru a reveni la subiectul ce ține de dreptul de proprietate asupra pământului și liberalizarea accesului la pământul agricol pentru străini”, afirma în septembrie 2017, fostul vicepremier, Ocraivian Calmâc, acum consilierul premieriului Pavel Filip.
Totodată, acesta preciza că în anii 2017-2018 nu se prevăd modificări la legislația funciară care să permită străinilor să devină proprietari de terenuri agricole pe căi legale.
Subiectul a mai fost abordat de câteva ori. De exemplu în 2010, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect al Codului Funciar care ar fi acordat dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și pentru străini.
Ministrul Agriculturii din acea perioadă, Valeriu Cosarciuc, susținea că investitorii străini ar putea ajunge proprietari doar dacă vor face investiții în întreprinderi de procesare, care vor necesita materie primă agricolă. Proiectul mai prevedea ca suprafața maximală, care va putea fi procurată de investitori, să nu depășească 500 de hectare.
De notat că o redacţie nouă a Codului funciar era necesară pentru că actualul adoptat încă în decembrie 1991, a fost, în repetate rânduri, modificat și completat, dar acestea nu au fost suficiente „pentru a crea un sistem de norme coerente, clare și predictibile”.
Potrivit Ministerului Agriculturii, prin noua redacţie se crează un cadru legislativ nou de reglementare a relaţiilor funciare adaptat realităților actuale şi pe viitor.
Comentarii