Chiar dacă precipitațiile s-au lăsat mult așteptate în acest sezon, după alți doi ani la fel de secetoși, totuși, ploile de la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie au adus câteva provocări, mai ales pentru viticultori, aceștia fiind în proces de recoltare.
Precipitațiile căzute au afectat calitatea strugurilor de viță de vie
Contactat de Agrobiznes, Sergiu Tutovan, doctor în științe agricole, a menționat că precipitațiile, care au căzut în această perioadă, au afectat calitatea strugurilor rămași pe butuc.
„În mai multe plantații, unde încă nu s-au recoltat strugurii, viticultorii s-au confruntat cu fenomenul de crăpare a bobițelor. Totuși, este important de specificat că, la baza acestui proces stau mai multe motive. Astfel că, un rol important îl are predispoziția genetică a soiului, după care urmează carențele în procesul tehnologic.
De obicei, ne confruntăm cu acest fenomen vara după precipitații, când crește brusc umiditatea aerului și scade brusc temperatura, dar și în cazul în care bobițele de struguri se află în stare umedă mai mult timp, cum a fost în sezonul curent. Desigur că, situația diferă de la plantație la plantație, de la regiune la regiune”.
Normarea încărcăturii, facilitarea aerisirii ar fi redus crăparea strugurilor
Sergiu Tutovan a explicat că, în plantațiile unde s-a făcut normarea corectă a încărcăturii, aerisirea – au fost înlăturate frunzele necesare astfel strugurii s-au uscat mai ușor după precipitații – acolo ne confruntăm cu crăparea boabelor de struguri ca și fenomen, dar nu în masă.
„La fel este și în cazul plantațiilor înființate pe terenuri nisipoase, ușoare. Un rol important l-a avut și portaltoiul, dar urmează de analizat mai minuțios acest aspect. Acolo unde s-au practicat tehnici de alungire a ciorchinilor, la fel, crăparea bobițelor este observată într-un procent mai mic.
În cazul plantațiilor intensive de viță-de-vie, cum ar fi Pergola sau Gable, unde a fost format coridorul de lumină, care a servit ca și coridor de aerisire, crăparea a afectat mult mai puțin strugurii”.
Precipitațiile de săptămâna trecută au agravat situația, dar și în acest caz vorbim de pagube mai mari pentru plantațiile fără aerisire, unde nu s-au folosit tehnicile de alungire a ciorchinelui, a mai adăugat Sergiu Tutovan.
„În situația creată, au existat două soluții: recoltarea strugurilor, depozitarea în frigidere, după care treptat înlăturarea bobițele afectate, formarea loturilor comerciale și comercializarea acestora. Cei care au ales să cizeleze strugurii direct la recoltare au avut mai mult de pierdut, deoarece productivitatea muncii a scăzut de trei ori. Totodată, în frigider este o temperatură mai mică, se face sulfitarea și nu se observă putregaiul. Lăsați pe butuc, strugurii au avut mai mult de suferit, după precipitațiile repetate”.
Îngrijirea viței de vie după recoltare
În plantațiile unde deja s-a încheiat recoltarea trebuie de făcut un tratament fitosanitar cu cupru și sulf, în cazul în care temperatura aerului depășește +..18 grade Celsius.
„Dacă temperatura aerului va scădea, se poate de realizat un tratament cu cupru și un strobilurine, pentru a păstra frunzele și a micșora fondul infecțios care intră în iarnă. La fel, se recomandă realizarea unei scarificări. Aplicarea îngrășămintelor, totuși, o recomand în primăvară, după ce vor realiza obligatoriu analiza chimică a solului. Doar în baza rezultatelor obținute de la analiza solului vom putea adapta normele de îngrășăminte în funcție de roada planificată, condițiile de umezeală”.
La fel, Sergiu Tutovan a amintit că, în condițiile anului curent, păstrarea îndelungată a strugurilor nu este recomandată, maxim pentru o lună.
De menționat că, recolta globală de struguri din Republica Moldova, în anul curent, va fi cu până la 35% mai mică în comparație cu anul trecut, constituind între 3 și 12 tone de struguri la hectar.
Totodată, oferta de struguri pentru procesare în 2024 este estimată la până 220 de mii de tone. Datele au fost prezentate în cadrul ședinței Consiliului pe filiera de produse „Struguri, vin, produse pe bază de vin și produse procesate” (CP FVV).
Comentarii