Pirkka Tapiola, șeful delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova, a înmânat, vineri, pe data de 10 martie, 15 certificate de granturi de până la 18.400 euro din partea UE pentru crearea noilor afaceri și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Nouă certificate de granturi au fost acordate antreprenorilor din Găgăuzia, celelalte șase oamenilor de afaceri din raionul Taraclia.
Aceștia au fost selectați dintre cei 76 de întreprinzători care au depus cereri de finanțare în prima rundă a concursului de granturi organizat de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.
Ceremonia de înmânare a premiilor a avut loc la întreprinderea Cardașlîk din Comrat care a primit un grant de 14.000 de euro pentru a extinde activitățile companiei prin diversificarea liniei de produse și îmbunătățirea calității produselor și pentru a crea 5 noi locuri de muncă. Compania respectivă produce fructe uscate. La înmânarea premiilor a participat și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah. Agrobiznes vă prezintă un reportaj realizat la acest eveniment.
Pirkka Tapiola vrea înapoi în Europa
Ivan Patraman, managerul companiei producătoare de fructe uscate Cardașlîk, din Comrat, le-a demonstrat celor prezenți cum funcționează întreprinderea pe care o gestionează. Patraman a spus că a produs 60 de tone de fructe uscate anul trecut din prunele pe care le-a crescut în livezi pe o suprafață de circa 70 de hectare.
Ambasadorul UE la Chișinău Pirkka Tapiola l-a întrebat unde își vinde produsele, la care Ivan Patraman a răspuns că în mare parte în Rusia și a specificat că vrea să ajungă și în Europa. În replică ambasadorul Uniunii Europene a recunoscut, mai în glumă, mai în serios, că „tot vrea în Europa”.
Patraman a adăugat că un kilogram de prune uscate în Moldova îl vinde cu 20-25 de lei, pe când în Rusia îl vinde cu „mai mult de doi dolari”, dar nu a specificat exact prețul.
Patraman a explicat că aerul din instalațiile uscătoare se încălzește cu ajutorul cazanelor pe peleți, pentru că „gazul este scump”. Totodată, acesta a precizat că fructele sunt uscate doar cu aerul cald la temperatura de circa 80 de grade Celsius, iar fumul iese separat și nu se amestecă cu acest aer încălzit.
Tapiola a ținut să menționeze că utilizarea peleților este o metodă corectă, în primul rând, datorită impactului minim asupra mediului înconjurător.
Cum a mâncat Tapiola prune uscate din Găgăuzia
După ce a arătat cum funcționează întreprinderea, Patraman a spus că cel mai bine e ca oaspeții personal să guste ce produse face și i-a invitat la o masă improvizată pe care erau aranjate farfurii cu prune uscate.
Ambasadorul UE, Pirka Tapiola, a gustat o prună și a spus că este „foarte gustoasă”.
De asemenea, Pirkka Tapiola a spus că Uniunea Europeană vrea să devină cel mai important donator al Găgăuziei și să susțină antreprenorii care singuri își creează viitorul. Tapiola a spus că întreprinderile mici și mijlocii sunt foarte importante într-o societate democratică, dar și pentru crearea clasei de mijloc într-o țară.
„Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii este un factor cheie pentru creșterea economică, deoarece IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei țării. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană oferă asistență permanentă pentru acest sector”, a spus Tapiola.
Interesul Uniunii Europene este ca oamenii din Republica Moldova să trăiască mai bine, a explicat scopul proiectului Pirkka Tapiola.
Găgăuzia vrea sa preia exemplul UE
Irina Vlah a spus că acest sprijin din partea Uniunii Europene este unul foarte important. Aceasta a recunoscut că locuitorii Găgăuziei nici nu bănuiau, atunci când proiectul a fost lansat, cât de importante vor fi aceste granturi pentru ei.
„Programe de asemenea proporții din partea Uniunii Europene în Găgăuzia se lansează pentru prima dată. Locuitorii noștri nu au avut până acum asemenea posibilități. Și faptul că programul aceasta are mai mulți vectori, mai mult aspecte și are un conținut – iată că noi deja vedem și rezultate. 6,5 milioane de euro care au fost alocați pentru Găgăuzia și raionul Taraclia reprezintă o platformă bună, un fel de start-up pentru antreprenorii noștri care încep afaceri și pentru cei care vor să se dezvolte”, a spus Vlah.
Bașcanul Găguziei a mai spus că a observat că în mare parte de aceste granturi s-au interesat locuitorii satelor din autonomie. Irina Vlah a spus că autoritățile locale au decis să-i susțină suplimentar pe oamenii de afaceri din autonomie, după ce au văzut ce interes a trezit în rândul acestora proiectul finanțat de UE.
Vlah a îndemnat pe locuitorii autonomiei să participe mult mai activ în cadrul acestor proiecte.
Ce înseamnă programul SARD
Susținerea inițiativelor antreprenoriale locale este una din cele trei componente de bază ale programului SARD. Acesta mai desfășoară activități pentru abilitarea comunităților, renovarea obiectelor de infrastructură și promovarea cooperării intercomunitare în UTA Găgăuzia și Taraclia. Finanțat de Uniunea Europeană cu 6.5 milioane de Euro, și implementat de PNUD, programul SARD își propune astfel să intensifice colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, precum și între organizațiile regionale din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, în scopul stimulării dezvoltării sociale și economice a regiunii și a Republicii Moldova în ansamblu.
La 1 martie curent a fost demarată o nouă etapă a concursului de granturi oferite de Uniunea Europeană prin intermediul programului SARD. Propunerile de proiect pot fi depuse până pe 2 mai, completând formularul de aplicare disponibil aici. Câștigătorii vor obține finanțări de până la 18 400 de euro, bani nerambursabili.
Comentarii