‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 23 mai, 2024
29.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleRapănul mărului - strategia pentru un control eficient

Rapănul mărului – strategia pentru un control eficient

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Rapănul mărului este o boală ce creează cele mai mari pagube în plantațiile de măr și generează pierderi financiare, dar și efort major din partea agricultorilor în combaterea ei.

Rapănul mărului – simptome

Boala cauzată de ciuperca Venturia inaequalis, conduce la apariția simptomelor pe părțile aeriene ale pomilor de măr, inclusiv pe frunze, flori, sepale, fructe și pedunculi, lăstari tineri și muguri.

Simptomele sunt, în general, mai vizibile pe frunze și fructe. Primele leziuni observate primăvara sunt, de obicei, pe partea inferioară a frunzelor în expansiune.

Odată ce frunzele se deschid, suprafețele superioare devin, de asemenea, vulnerabile la infecție. Leziunea este de obicei circulară și, pe măsură ce crește în dimensiune, devine de culoare măslinie și catifelată datorită producției de spori asexuați (conidii).

Leziunile care se formează pe frunzele mari sunt de obicei mai mici, deoarece frunzele mai bătrâne sunt mai rezistente la infecție. În cele din urmă, țesuturile afectate pot deveni distorsionate și încrețite, iar leziunile frunzelor devin adesea crăpate și rupte.

Infecțiile pe fructele tinere vor provoca deformarea lor. Frunzele sau fructele grav infectate vor cădea adesea din pom. O infecție mai severă poate duce la slăbirea pomilor, care sunt mai sensibili la daunele provocate de îngheț, insecte dăunătoare, dar și alte boli.

‹ adv ›

În ultimii ani, din cauza iernilor mai blânde și primăverilor ploioase, în Moldova ascospori de rapănul mărului pot fi eliminați în timpul ploilor din frunzele și materia organică din anul precedent și să se maturizeze chiar înainte de faza de dezmugurire a pomilor de măr.

Totuși cea mai critică perioadă de infecție o întâlnim începând cu dezmuguritul.

Începând cu această perioadă, producătorii de fructe trebuie să intervină cu tratamente fitosanitare, iar perioada de aplicare a lor este decisivă pentru a ține sub control rapănul mărului în plantație. Incertitudinea conduce la costuri mai mari pentru produse fitosanitare și producție afectată.

‹ adv ›

Cum se folosesc modelele de îmbolnăviri pentru monitorizarea rapănului mărului?

Tot mai mulți agricultori folosesc stații meteo și modele de îmbolnăviri ce integrează și predicții și oferă simulări actualizate a dezvoltării infecției.

Aceste platforme folosesc senzorii de temperatură și umiditate instalați în plantație și prezintă situația curentă și dezvoltarea bolilor pentru perioada ulterioară folosind prognoza meteo locală.

Graficul cu modelul rapănului mărului în platforma RIMpro:

rapanul marului

Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) finanțat de USAID a înființat în anul curent 14 loturi demonstrative unde stațiile meteo din plantații au fost conectate la platforma RIMpro (www.rimpro.eu) gestionată într-un format de grup.

Din imagine, linia de jos, pe orizontală, prezintă nivelul precipitațiilor conform culorii azurii sau albastre închis. Linia azurie, pe verticală, pe tot graficul reprezintă limita dintre situația curentă și predicția pentru următoarea perioadă.

Zona albă din graficul de sus se referă la nivelul de germinare a sporilor, iar zona oranj prezintă gradul de formare a conidiilor.

Dacă frunzele continuă să fie umede sporii germinează și penetrează frunza. Acesta este momentul infecției, fiind indicat și de linia roșie.

O altă posibilitate în cadrul platformei este înregistrarea produselor fitosanitare în planul de pulverizare, iar platforma estimează nivelul de acoperire a pomilor cu produse fitosanitare ținând cont de modul de acțiune și riscul de spălare a fungicidelor.

Planul de pulverizare indică nivelul de acoperire cu produse fitosanitare a infecției de rapăn al mărului în platforma RIMpro:

rapanul la mar

Rapănul mărului – ce fel de fungicide aplicăm și în ce perioade?

Utilizarea fungicidelor de contact, cum ar fi produsele cu substanțele active: captan, folpet, fluazinam, ditianon (permis în Republica Moldova, dar neînregistrat în țări precum SUA), cupru și sulf distrug sporii în timpul procesului de germinare.

Aceștia sunt sporii indicați în norul alb din graficul RIMpro, care se numește fereastra de germinare. Un fungicid de contact aplicat înainte de ploaie cu acoperire în fereastra de germinare este cel mai eficient tratament pentru a opri infecția de rapăn.

Polisulfura de calciu și bicarbonatul de potasiu, permise și în agricultura ecologică și dodinul (permis spre utilizare în Republica Moldova, dar clasificat ca prea toxic în SUA) sunt eficiente în perioada ferestrei de germinare, dar au și un efect curativ limitat până la 300 grade-oră după începutul infecției.

Citiți mai multe despre Rapănul mărului – controlul în livezile ecologice sămânțoase.

Primele 200-300 grade-oră miceliul este încă mic și vulnerabil, iar aceste produse pot distruge ciuperca și opri infecția. Această etapă se vede în zona oranj urmată de linia roșie de infecție din grafic.

Dacă pomii nu au avut o acoperire suficientă cu fungicid, prin neaplicarea în perioada potrivită sau în urma spălării produselor prin intermediul precipitațiilor începe infecția. Sub cuticulă ciuperca se dezvoltă.

Dacă se prognozează o infecție puternică înainte de ploaie se aplică în plantație un produs sistemic împreună cu cel de contact sau imediat după ploaie la prima posibilitate de intervenție.

Rapănul mărului – fungicide sistemice eficiente

Fungicidele sistemice nu au efect asupra germinării sporilor, dar pot opri dezvoltarea ciupercii în frunză până la 1000 grade-oră de după infecție. Dintre produsele sistemice utilizate în combaterea rapănului mărului, deosebim clasele de fungicide:

  • Triazoli (mefentrifluconazol, difenoconazol)
  • Strobilurine (trifloxistrobin, piraclostrobin)
  • Carboxamide (pentiopirad, fluopiram, fluxapiroxad)
  • Anilino-pirimidine (pirimetanil, ciprodinil).

Este important de menționat că, fără a asigura măsuri de prevenire cu produse de contact, nu putem gestiona rapănul mărului doar cu aplicarea fungicidelor sistemice, la care rapănul mărului a dezvoltat rezistență sporită.

Unele fungicide din clasa triazolilor și anilino-pirimidelor nu distrug ciuperca, ci opresc dezvoltarea ulterioară a ciupercii până când frunzele își dezvoltă rezistența fiziologică naturală.

Dezvoltarea ulterioară a ciupercii este oprită de această rezistență în frunza însăși și nu apar leziuni vizibile.

Toamna, frunzele își pierd rezistența ontogenetică și dezvoltarea rapănului poate reîncepe. Infecția invizibilă a bolii poate crește în interiorul frunzelor și forma ascospori în primăvara următoare.

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

1 Comentariu

  1. Există sute de soiuri cu rezistență genetică la rapănul mărului și la alte maladii nocive cu fructe de calitate iar noi tot mai stropim rapănul și făinarea, poluăm mediul, sporim degradarea solului, mărim emisia de CO2, otrăvim copiii, etc. etc. Cu ce ne mândrim?

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›