Aplicarea îngrăşămintelor în livezile tinere
În primii ani după plantarea pomilor în livadă, spaţiul dintre rândurile de pomi poate fi cultivat, mai ales în zonele cu precipitaţii abundente, cu cartof, fasole sau alte specii leguminoase, uneori cu specii furajere anuale sau chiar perene.
Astfel, are loc o valorificare superioară a suprafeţei terenului, fără a dăuna pomilor. Spaţiul dintre rânduri sau din jurul pomilor se întreţine ca ogor negru. În acest caz se impune o fertilizare a speciilor cultivate cu doze corespunzătoare speciilor, condiţiilor de sol şi recoltelor scontate.
Dacă solul are textură nisipoasă, printre rândurile de pomi se pot cultiva specii de leguminoase anuale (mazărea, măzărichea) sau bianuale (sulfina, etc).
Dacă fertilizarea la pomi nu s-a făcut înainte de plantarea lor în gropi, aceasta trebuie să se execute în primii ani după plantare. Se întrebuinţează îngrăşăminte organice şi minerale. Aplicarea lor se face în brazde pe direcţia rândurilor de pomi, pe linia proiecţiei coroanei şi pe curba de nivel. Se folosesc cantităţi de 30-40 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 20-60 kg/ha substanţă activă N, P2O5 şi K2O.
Fertilizarea cu îngrăşăminte organice se practică o dată la 2-3 ani în funcţie de posibilităţi. La pomii în vârstă de 6 şi mai mulţi ani, fertilizarea în jurul pomilor se face cu 30 kg de gunoi de grajd semidescompus şi 35 g de N, P2O5 şi K2O sub formă de îngrăşăminte minerale.
Aplicarea îngrăşămintelor în plantaţii de arbuşti fructiferi
Plantaţiile de arbuşti pot avea o vârstă de 6-8-10 ani. Fertilizarea organică se face cu cantităţi stabilite pe baza producţiilor scontate şi a conţinutului de humus în sol. La înfiinţarea lor se folosesc 20-30 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau compost, pe solurile cu textură argiloasă dozele pot fi mai mari.
Concomitent, se pot introduce şi îngrăşăminte minerale: 50-60 kg P2O5 şi 40-60 kg K2O/ha, în funcţie de rezultatele analizelor agrochimice. Îngrăşămintele se introduc sub brazdă. Primăvara se aplică şi 50-90 kg N/ha. După plantare, în primul an, nu se aplică alte îngrăşăminte.
În timpul vegetaţiei se aplică îngrăşăminte organice, o dată la 3-4 ani, la fundul brazdelor deschise între rânduri, concomitent întroducându-se şi îngrăşăminte minerale cu P şi K într-o doză de rezervă pentru 3-4 ani.
Adâncimea brazdei nu trebuie să depăşească 10-15 cm pentru a nu rupe rădăcinile. Îngrăşămintele cu azot se aplică primăvara. Gunoiul proaspăt sau compostul, în doze de 50-60 t/ha, îndeplineşte şi rolul de mulci. La zmeură, mure şi afin se recomandă îngrăşăminte fără clor.
Dacă plantele manifestă semne de insuficienţe nutritive, se pot aplica şi fertilizări foliare cu uree, sulfat sau fosfat de potasiu şi microelemente, în dozele menţionate mai sus.
De asemenea, se recomandă 3 fertilizări foliare cu îngrășăminte complexe mixte, care conțin NPK, microelemente și substanțe stimulatoare de creștere, așa ca LIGNOGUMAT cu norma 150g/ha cu concentrația soluției de lucru 0,05%, în volume de 500 – 800 l/ha. Prima fertilizare până la înflorire, a doua fertilizare după înflorire și a treia după recoltarea fructelor.
Dozele de îngrășăminte minerale complexe care pot fi întrebuințate
Înainte de a realiza fertilizarea plantațiilor, realizați testarea solului pentru a determina conținutul de elemente nutritive din sol.
Fosfatul monoamoniacal NH4H2PO4 – îngrăşământ mineral complex concentrat cu azot şi fosfor, ce conţine fosfor (P2O5) – 52%, azot (N) – 12%.
Fiecare kg de amofos înlocuieşte până la 3,5 kg de superfosfat şi 0,3 kg de azotat de amoniu.
Fertilizarea în g/m2:
a) de bază
- pe solurile bogate în elemente nutritive – 15 – 20g;
- pe solurile sărace în elemente nutritive – 25– 30g.
b) odată cu plantatul în gropi – 5-8 g la arbuști şi 15-20g la pomi
c) hrăniri suplimentare
- pentru culturile fructifere –25 –35 g;
- pentru arbuşti, viţa de vie – 10 – 15 g.
Nitoamofosca N P K 16:16:16 Îngrăşământ mineral complex universal cu azot, fosfor şi potasiu
Fertilizarea de bază (în g/m2) sub următoarele culturi:
- culturile fructifere, arbuşti şi decorative – 35-40.
Fertilizarea suplimentară (în g/m2) se face de 1 – 2 ori sub culturile:
- fructifere şi viţa de vie – 50-60;
- amestecarea cu alte îngrăşăminte poate fi făcută din timp, nu se admite amestecarea cu uree.
Diammofosca N P K 10:26:26 – îngrăşământ mineral complex cu cele trei elemente nutritive principale, uşor accesibil pentru plante, cu conţinutul de azot (N) – 10%, fosfor (P2O5) – 26% şi potasiu (K2O) – 26%.
- Fertilizarea în g/m2:
a) de bază
- pe solurile bogate în elemente nutritive – 30 – 40g;
- pe solurile sărace în elemente nutritive – 50 – 60g.
b) hrăniri suplimentare
- pentru culturile fructifere –25 –30 g;
- pentru arbuşti – 20 – 35 g;
- Amestecarea cu alte îngrăşăminte poate fi făcută din timp, nu se admite amestecarea cu uree.
Dozele îngrășămintelor minerale cu azot ce pot fi întrebuințate
Azotatul de amoniu NH4NO3 – îngrăşământ chimic cu azot nitric şi amoniacal, ce conţine 34,4 – 34,7% N, din care 50% sub formă nitrică cu efect imediat şi 50% sub formă amoniacală cu efect mai îndelungat.
- Este uşor şi rapid asimilat de către plante. Dozele optime – economice de azot sunt cuprinse între 80–200 kg N/ha;
- Fiind un îngrăşământ universal, se foloseşte la fertilizarea de bază, înainte de plantat, odată cu plantatul şi fazial practic pentru toate culturile;
- Pe terenurile irigate, sărace în azot şi pe care se practică o tehnologie specifică, cantitatea se poate mări până la 300–400 kg/ha. Dozele mai mari de 300 kg/ha se aplică fracţionat;
- Eficienţa azotatului de amoniu creşte concomitent cu aplicarea acestuia împreună cu îngrăşămintele de potasiu şi fosfor. Introducerea lor împreună este posibilă când ele se amestecă înainte de încorporare în sol.
Fertilizarea în g/m2:
a) de bază primăvara
- pe solurile bogate în elemente nutritive – 20 – 25g;
- pe solurile sărace în elemente nutritive – 30 – 35g;
- pe terenurile irigate cantitatea se poate mări cu 50%.
Bibliografie:
- Balan V., Sava P., Calalb T.,ş.a. Cultura arbuştilor fructiferi şi căpşunului. Chişinău, 2017, 434 p.
- Toma S., Gumovschi A., Andrieş S., Babuc V.,ş.a. Aplicarea îngrăşămintelor în agricultura durabilă. Chişinău, Ştiinţa, 2008, 214 p.
Comentarii