În anul curent, subiectul legat de revitalizarea sectorului de producere a tutunului a revenit în atenția autorităților responsabile, după ce, ani la rând, acesta a înregistrat o scădere continuă.
Tutunul este cultura ce a fost cultivată pe suprafețe extinse în toate raioanele țării până în anii `90, conform unor date, în anii `80 în Moldova se creștea tutun pe circa 60 de mii de hectare.
În ultimii 30 de ani, însă, sectorul de producere a tutunului este într-un continuu declin. Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în prezent, tutunul este cultivat pe o suprafață de doar 300 – 400 de ha.
Motivele care au dus la apariția recesiunii profunde a ramurii au fost multiple și, din păcate, chiar dacă planta este înalt productivă și ar putea genera profituri mari pentru întreprinderi și acumulări la buget, statul nu a acordat atenția necesară și, cu atât mai puțin, susținere producătorilor autohtoni.
Tot aici, trebuie specificat și faptul că, această cultură necesită multe brațe de muncă, care, cu fiecare an, sunt tot mai puține din cauza migrării populației. Totodată, sectorul necesită elaborarea unor mecanisme fiscale favorabile activității agricole și susținerii financiare a ramurii prin intermediul subvențiilor din partea statului, spun antreprenorii care cultivă tutun.
În luna martie a acestui an, MAIA a anunțat că inițiază procesul de transformare a ramurii și în acest scop, va prelua experiența țărilor UE, inclusiv a României, pentru a îmbunătății accesul la finanțare al fermierilor de ramură.
În cadrul unei discuții, Viaceslav Grigoriță, șef interimar al Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul MAIA, a comunicat că, au fost constituite mai multe Consilii consultative, unde sunt abordate problemele cu care se confruntă diferite sectoare de producere, printre care și a tutunului.
„Dacă să facem referire la dezvoltarea economică, cu mai mulți ani în urmă, tutunul constituia circa 5% din PIB-ul Republicii Moldova. Cunoaștem cu toții că, pe parcursul anilor, sectorul a trecut prin mai multe faze, pornind cu anii 90, când a început perioada de stagnare. Ulterior, în anul 2000 a avut loc o încercare de a reanima sectorul, dar fără mari progrese. Odată cu adoptarea politicii de subvenționare, care a început în anul 2013, s-au oferit subvenții pentru toate culturile agricole, cu excepția tutunului.
Un impediment în realizarea acestui obiectiv a fost și sunt în continuare prevederile Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, promovată de Ministerul Sănătății, care specifică că se interzice subvenționarea directă și indirectă, acordarea de alocații din fondurile publice sau stimularea de către stat în alt mod a activităților legate de cultivarea și prelucrarea tutunului, fabricarea și comercializarea produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora”.
Astfel, prin intermediul Consiliilor consultative, Ministerul este în proces de discuții cu toți factorii de decizie, în contextul eliminării barierelor în dezvoltarea acestei ramuri, ținând cont în paralel și de necesitatea îndeplinirii acțiunilor ce țin de reducerea fumătorilor, prin realizarea politicilor de către Ministerul Sănătății, a mai adăugat Viaceslav Grigoriță.
Ca urmare a elaborării și adoptării Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală a fost definitivată și promovată noua Lege privind subvenționarea în agricultură și mediul rural, inclusiv, urmează a fi elaborate noile regulamente de subvenționare pentru următorii 5 ani.
„Ca și instituție responsabilă de sectorul agricol, MAIA comunică că își dorește să ofere suport tuturor producătorilor agricoli, la fel cum este în UE, unde spre exemplu în România este subvenționat masiv în ultimii ani creșterea tutunului. În campania 2022 a fost stabilit un cuantum de 5.254,6083 euro/ha, măsuri luate pentru revitalizarea ramurii”.
De menționat că, tutunul se cultivă în prezent în 12 țări din UE. Principalii producători sunt Italia, Spania, Polonia, Grecia, Croația, Franța, Ungaria și Bulgaria, reprezentând 99% din producția de tutun a UE.
La fel, UE a importat aproximativ 420 000 de tone (tendință ascendentă) de tutun brut, care ar putea fi o nișă destul de importantă pentru producătorii locali și prim-procesatori, ce ar putea crește și produce tutunul fermentat în vederea exportului, reducând astfel și dependența de import în Republica Moldova.
De asemenea, cultura tutunului, pe lângă faptul că este o cultură destul de rentabilă, din punct de vedere economic, este și o cultură foarte bună în contextual formării unui asolament eficient.
Responsabilul de la ministerul Agriculturii a subliniat că, instituția este la etapa de elaborare a politicilor și îndeamnă producătorii agricoli, agenții economici să fortifice capacitățile Asociației – aceasta fiind un instrument viabil pentru a loba interesele membrilor, dar și pentru a veni cu propuneri de îmbunătățire a cadrului legal.
„Ne propunem desigur, de comun cu toți factorii interesați, să eliminăm barierele existente și să revedem politica de subvenționare pentru următorii ani, astfel încât să asigurăm adoptarea acelor principii europene de subvenționare, care pot fi încadrate și în politica noastră, iar în următorii ani, să putem revitaliza ramura de producere a tutunului. Cunoaștem că, atunci când există interes din partea statului, se oferă subvenționare putem fi mai competitivi, putem amortiza investițiile, inclusiv produsul finit, care merge spre prim-procesare și export poate fi mai ieftin, devenind mai competitivi”.
Viaceslav Grigoriță a menționat că, în anul 2020, aveam înregistrat un export neînsemnat de 200 de tone de tutun, iar în anul 2022 doar 90 de tone. Se observă o dinamică negativă a exportului.
„Cu toate acestea, credem că mai există șanse pentru reanimare. În context, trebuie să menționez că, avem mai multe subiecte care urmează a fi discutate și soluționate și mă refer aici inclusiv la Ministerul Sănătății și politicile aferente controlului tutunului. Urmează să purtăm discuții pentru a identifica soluții. Noi putem produce tutun, exporta și obține valoare adăugată în PIB de la această cultură, mai ales că avem tradiții de mai mulți ani, or tendința ultimilor ani ne arată că politicile ce țin de reducerea fumătorilor nu prea funcționează, iar numărul de fumători a crescut, în acest context impunând unele bariere fermierilor locali. Am obținut practic dispariția unei ramuri întregi și, concomitent, dependența de importul tutunului”.
Reprezentantul ministerului a comunicat că în anii 2000 exista problema procesării, care era una slab dezvoltată, respectiv producătorii nu erau asigurați cu etapa de post-recoltare, la moment, nu există această temere, pentru că prim-procesatorii și chiar procesatorii finali sunt interesați să diminueze, sau chiar să substituie total importurile de tutun.
„Decât să importăm tutun din Sri Lanka, Uganda și alte țări cu o logistică foarte scumpă, mai bine să producem local. Sperăm că, în următorii ani, vom înregistra succese, inclusiv o dinamică pozitivă în ceea ce ține de suprafețe și investiții, astfel ca producătorii să genereze profituri la întreprinderi, iar statul la buget”.
La fel, mai sunt și alte impedimente, menționate de către producătorii de tutun, cum ar fi egalarea accizelor pentru țigări și cigarillos, care au fost egalate.
Citește și istoria Unicii companii din Moldova specializată în producerea și prim-procesarea tutunului.
Amintim că, la data de 5 mai curent, agenții economici implicați în cultivarea și prelucrarea tutunului au discutat cu conducerea MAIA, reprezentanții Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, despre perspectivele revitalizării ramurii.
În cadrul ședinței, producătorii și-au exprimat certitudinea că revitalizarea ramurii va prezenta interes pentru companiile străine. Astfel, aceștia estimează că, potențialul de export a materiei prime ar putea ajunge la circa 27 de mii de tone de frunze de tutun, echivalentul monetar fiind de peste 1 miliard de lei.
Comentarii