Sarcina sau încărcătura optimă a butucului. Cum o determinăm

După mai mulţi autori, sarcina de bază a viticulturii este de a găsi modelul optim de activitate a plantei: 

• numărul optim de lăstari;
• repartizarea uniformă a acestora în spaţiu;
• determinarea Suprafeţei optime pentru a primi recoltă maximă, fără a pierde din calitate.

Sarcina optimă a butucului sau încărcătura cu rod – este cea unde poţi primi recoltă maximă fără ca să sufere calitatea strugurilor (G str, G. bobiţei, uniformitatea, % substanţe uscate).

Cum să determinăm corect Sarcina optimă şi de ce depinde ea?

Sarcina butucului se ajustează în 2 etape:

• I – prin tăierea în uscat (în perioada de repaus);
• II – prin normarea strugurilor şi a lăstarilor (perioada de vegetaţie). 

În practica viticolă există mai multe metode de apreciere sau determinare a încărcăturii optime de rod a butucului (Mihailiuc I., Ionev S., Perstniov N., ect. ), de obicei, exprimate în ochi la ha sau la butuc, însă una din cele mai utilizate este cea a lui Merjanian A.:

Y = R pl / N but. x Gstr x Cfr x (1 – %afect.)

• Y – încărcătura, ochi/butuc;
• Rpl – recolta planificată, kg/ha;
• N but. – numărul de butuci la 1 ha;
• G str.- greutatea medie a strugurelui, kg;
• Cfr – coeficientul relativ de fertilitate;
• % afect.- procentul de ochi pierduţi;

În această formulă pe de o parte se reflectă toţi factorii ce influenţează recolta, iar pe de altă parte calculul se începe cu scopul final – Recolta planificată şi Calitatea ei (Greutatea strugurelui). Formula se începe cu aprecierea Recoltei planificate, adică din start facem programarea recoltei pentru anul curent.

Citiți și despre Normarea încărcăturii de struguri la vița-de-vie. Cum influențează coacerea.

Recolta planificată depinde de 2 factori majori: utilizarea radiaţiei fotosintetic active (RFA) şi disponibilitatea apei.

Datele lui Stoev ne arată că din cauza energiei solare utilizate, în condiţiile Republicii Moldova poţi obţine cu 20-30% recoltă potenţială mai puţină comparativ celor din Italia, California, Turcia şi, în acelaşi timp, demonstrează că în condiţiile folosirii radiaţiei fotosintetic active (RFA) – 0,5-1,0% poţi obţine o recoltă de 10-12 t/ha (în cazul structurii spalier vertical orizontal), iar la RFA 2-3 % – 20-30 t/ha (ceea ce ne pot oferi structurile inovative Gable, Pergola). 

Pe de altă parte, viţa de vie necesită 300-400 m3 de apă pentru producerea a 1 t (1000kg) de struguri, adică în condiţiile climaterice ale R.M. (precipitaţii anual – 450 mm), putem obţine 12– 14 t/ha.

Drept concluzie, putem afirma că fără o structură inovativă (Pergola, Gable) şi irigare nu putem planifica o recoltă mai mare de 12-14 t/ha, iar cu o structură inovativă şi în dependenţă de disponibilitatea apei – maxim 30 t/ha.

Aşadar, suprapunând toate datele în formulă, putem determina sarcina butucului:

Exemplu:

Se dă: Soiul Moldova, schema de plantare 3,0×1,5m, fără irigare.

• R pl. = 12000 kg/ha;
• Cfr = 1,0;
• Gr str.= 0,33 kg;
• N but. =  2222 but/ha;
• % afect = 20 % (0,2);
• Y = 12000/2222*1,0*0,33*(1,0-0,2) = 20,5 ochi/butuc.

Trebuie de menţionat că astfel de calcule se poate de aplicat la soiurile pentru vin şi cele pentru masă cu greutatea medie a strugurelui mai mică de 350 g (Moldova, Ialovenschii ustoicivâi, Jupiter, etc).

În cazul soiurilor cu greutatea medie mare trebuie să luăm în considerare că pentru 1 kg de struguri avem necesitate de 1,5 m2 de suprafaţă foliară, adică de 3 lăstari.

Exemplu: Soiul Arcadia (Victoria, Italia)

• R pl.= 12000 kg/ha;
• Gr str. = 0,9 kg;
• N but. (schema 3,0×1,5) = 2222 but/ha;
• % afect = 20 % (0,2);

– pentru 1 strugure avem nevoie de 3 lăstari

• M1 (cantitatea de producţie la butuc)= R pl./N but.= 12000/2222 = 5,4 kg/butuc;
• N1 (numărul de struguri la butuc) = M1/G str. = 5,4/0,9 = 6 struguri/butuc;
• N2 (numărul de lăstari necesari) = 6 str. x 3 lăstari = 18 lăstari;
• Y (numărul de ochi) =  N2/(1-% afect.) = 18/0,8= 22,5 ochi/butuc
• Lungimea coardei se calculează în dependenţă de numărul de cepuri pe butuc şi coarde.  

Exemplu: 6 cepuri, 4 coarde

22,5-(6*2)/4=2,6 ochi, adică lungimea de tăiere a coardei de rod recomandată este de 2-3 ochi.

V-ar putea plăcea și articolul Fertilitatea embrionară – factor important pentru prognozarea şi controlul recoltei viţei de vie.