Campania de recoltare a cerealelor de toamnă deja a început în unele raioane ale țării, iar interdicția la exporturile de grâu din Moldova încă este valabilă.
Unul dintre impedimentele de bază ale anulării interdicției, potrivit autorităților, este faptul că nu sunt cunoscute date reale privind stocurile de grâu disponibile în țară.
Datele privind stocurile cu care operează Ministerul Agriculturii nu coincid cu cele ale asociațiilor de profil, către MAIA fiind livrate date despre existența a stocurilor mai mici. În plus, mai mulți producători mondiali de grâu au anunțat recolte mai reduse.
„Principalul motiv al extinderii interdicției exportului de grâu ține de asigurarea securității alimentare a țării. Situația pe piața externă a grâului nu este una tocmai favorabilă, mai mulți producători mondiali se confruntă cu seceta. În medie, este așteptată o recoltă mai mică cu circa 100 de milioane de tone. În plus, problemele din Ucraina la fel ne-ar putea afecta. În acest context, urmează ca direcțiile agricole să se mobilizeze, iar producătorii agricoli să prezinte date reale privind stocurile pentru a putea scoate interdicția fără consecințe nefavorabile”, explică Vasile Șarban, secretar de stat în cadrul MAIA.
Potrivit Secretarului de Stat, la următoarea ședință va fi abordat subiectul anulării interdicției privind exportul de făină, producția anuală fiind de aproximativ 102-106 mii de tone.
Un alt risc ce ar putea apărea în urma scoaterii interdicției exportului de grâu: ar putea crește prețul produselor de panificație pe piața internă.
„Potențialul de a ridica valoarea grâului produs în țară poate fi valorificat prin producerea și exportul de făină. Astfel, mai întâi ne propunem să deblocăm exportul de făină, iar ulterior și exportul de grâu. Mai întâi însă, trebuie să avem certitudinea că vom avea grâu suficient în țară. Evident, producătorii nu sunt preocupați de stocuri și își doresc să obțină profit, astfel, am putea aplica un plafon de export. Avem informații despre cantitățile exportate de companii și am putea realiza o împărțire proporțională a cotei de export”, explică Vasile Șarban.
Oficial, în Moldova capacitatea de depozitare industrială este de puțin peste 750 de mii de tone. Alte date indică capacități de peste un milion de tone, iar dacă e să luăm în calcul și capacitățile mici unde ar potea fi depozitate cerealele, inclusiv ambarele, ar fi vorba de circa 4 milioane de tone.
„Dacă e să ne întoarcem la cifrele de depozitare oficiale și stocurile, avem stocuri de 735 de mii de tone de culturi de câmp, exportul ar trebui deblocat. Astfel, o soluție ar fi introducerea cotelor cantitative de export. În acest sens, invităm producătorii și exportatorii să se expună la acest subiect, pentru a dezvolta o soluție viabilă. În curând, Agenția Rezerve Materiale va anunța licitație publică pentru achiziția grâului în rezerva de stat”.
„Evident producătorii nu sunt preocupați de stocuri și își doresc sa obțină profit ” , mai mari aberații nu putea spune. Evident ca statul nu vrea să-și ia angajament sa asigure din sursele statului asigurarea alimentare, necesarul de griu dar pune în mod urit acest lucru pe seama agricultorilor.
Agricultorii au de dat datorii, de achiziționat combustibil, fertilizanți etc. departe este gindul lor de obținerea profitului.
Ba au profituri mari. Sub termenul „agricultor” în contextul acesta subînțelegem persoana cu multe terenuri mari în gestiune, care crește cereale sau grâne, și nu persoana care prelucrează pământul. De facto, printre agricultori să regăsesc mulți care declară de două ori mai puțină marfă decât obțin. De aici și profiturile!