Sergiu Goncearuc, legumicultor din satul Speia, Anenii Noi, susține că, în mai puțin de zece ani, în țara noastră nu vom mai putea cultiva nicio cultură, mai ales legume, dacă nu vor avea toți fermierii acces la irigare.
După mai bine de 15 ani de muncă asiduă în acest sector, fermierul este de părere că legumicultura nu este o afacere ușoară. Mai mult ca atât, nu oferă o rentabilitate fixă, într-un an poți câștiga mai mult, în altul mai puțin sau chiar să înregistrezi pierderi.
„Cu toate acestea, dacă ești un agricultor bun, venitul câștigat neapărat îl vei reinvesti în ceea cu ce te ocupi. Legumicultura, de fapt, nu este o afacere din care să câștigi. Eu am revenit acasă și am investit foarte mulți bani în legumicultură. Acum, mă gândesc că, dacă investeam acești bani în alte afaceri (imobile) aveam mai mari venituri decât lucrând, achitând impozite, creând locuri de muncă”.
Tot aici, Sergiu afirmă că, pentru a-și asigura o stabilitate, și-a diversificat spectrul de culturi pe care le crește. Deși, în țările dezvoltate fermele sunt specializate și se orientează pe cultivarea doar a două-trei culturi legumicole.
Anul 2023 a fost un an foarte complicat, mai ales pentru legumicultorii care au crescut varză de toamnă, a mai povestit tânărul.
„Personal, o parte nici nu am comercializat-o, am introdus-o ca îngrășământ în seră. Prețul a fost unul foarte mic și nu am văzut sensul să o comercializez. În schimb, cred că au avut de câștigatat puțin mai bine cei care au crescut ceapă de iarnă, prețurile au fost destul de bune.
În ceea ce ține de tomate, mai ales ciclu doi de producere, au avut un preț bun, dar au fost afectate foarte mult de viroze. În anul precedent, prețul la tomate a fost mare nu din cauza că nu au fost plantate roșii în sere, ci, mai degrabă, din cauza că au fost grav afectate. Infectarea masivă are loc în perioada când apare prima inflorescență.
La fel, se întâmplă și în cazul castraveților, mai ales în ultimii ani. Acest fenomen se explică prin faptul că, schimbările climaterice creează condiții favorabile pentru dezvoltarea dăunătorilor vectori ai acestor viroze”.
În plus, legumicultorul atrage atenția asupra faptului că, castraveții, mai ales din ciclu doi, sunt foarte mult afectați de tripși – unii dintre vectorii virozelor anterior menționate.
„Odată cu armonizarea legislației, multe preparate care erau folosite în lupta contra tripșilor au fost excluse, iar cele care au rămas, din păcate, nu mai sunt la fel de eficiente. Au apărut și produse organice, dar la fel nu sunt eficiente. Suntem unica țară din regiune, care nu are entomofagi. Ca și producător de legume, nu am posibilitatea să-i procur, nu avem nicio companie care comercializează entomofagi.
Sunt disponibile capcanele cu feromoni, dar, din păcate, mai ales în cazul tripșilor, nu funcționează. Dacă în cazul la Tuta absoluta capcanele sunt eficiente, în cazul tipșilor nu sunt. Disponibilitatea de a achiziționa entomofagi ar aduce doar beneficii, inclusiv fermierii ar utiliza mai puține insecticide”.
Citiți mai multe despre Tripșii, transmițători ai virusurilor la plante.
Sergiu Goncearuc este de părere că, în timpul apropiat, cei care vor cultiva roșii se vor confrunta cu mari probleme. În plus, odată cu liberalizarea piețelor, globalizarea, când oamenii pot să circule unde doresc, aceștia automat se transformă în potențiali purtători de viroze pentru legume.
„Cred că, pentru noi ar fi foarte bine dacă cel puțin am putea să asigurăm piața internă cu necesarul de legume proaspete. Deși, sunt sigur că am putea face și export, mai ales în cazul cepei, morcovului, sfeclei roșii, verzei. Doar că în acest caz, avem nevoie de implicarea statului, care ar avea de câștigat, mai ales prin intrarea banilor în țară. Cu regret, la moment, noi ca și țară importăm foarte mult. Ca să să putem exporta ar trebui să micșorăm costul de producere, dar, în cazul meu, achit 12 lei pentru un m3 de apă, respectiv nu putem face față concurenței”.
Sectorul legumicol din țara noastră se confruntă cu mai multe probleme ce necesită, în primul rând, implicarea statului. O altă provocare, destul de serioasă, este lipsa forței de muncă.
„Cea mai mare problemă cu care ne vom confrunta cu toții va fi lipsa brațelor de muncă, iar aceasta, în cazul legumicultorilor, este destul de grav sau chiar catastrofal. Nu prea întâlnesc tineri care să se implice în acest domeniu, deoarece ei văd cum se descurcă părinții lor și nu mai găsesc rostul în legumicultură, care necesită multă muncă, iar statul nu elaborează politici care să ajute sectorul. Nici chiar subvențiile nu mai dau efectul scontat”.
Legumicultorul a menționat că, el muncește în acest domeniu pentru că îi place mult ceea ce face, iar după 15 ani nu mai are cum să dea înapoi.
„Un alt dezavantaj este și faptul că nu avem știință legată de legumicultură, nu se mai fac cercetări, avem puțini specialiști și profesori care să învețe tinerii”.
În anul 2024, Sergiu Goncearuc spune că va planta mai multă ceapă, pentru că nu are oameni la lucru.
„Lucrez doar alături de familie și câțiva oameni care vin câte o zi, două, după care iar sunt nevoit să caut alți oameni. La moment, producem răsad și muncesc eu și tatăl meu, care la fel este pensionar. Oamenii nu mai vor să lucreze”.
Legumicultorul este sigur că există soluții, dar care, fără susținerea și implicarea statului, nu pot fi implementate.
„Astfel, cei mai mulți legumicultori spun că birocrația, în cazul conectării la sistemele existente de irigare, face practic imposibilă irigarea. Fermierii și-ar dori să fie scutiți sau să fie micșorată TVA în cazul procurării benzilor de picurare, care de fapt fac economie la consumul de apă și care trebuie schimbate în fiecare an.
O soluție ar fi colectarea apei în perioada de iarnă și folosirea în perioada de vară. Dar pentru aceasta este nevoie de investiții destul de mari în construcția bazinelor de acumulare. Inclusiv este nevoie de siguranță și stabilitate”.
Tânărul amintește despre faptul că, atunci când suprafața irigată este mai mare, în zona data temperatura scade, iar umiditatea crește, astfel este mult mai protejată de arșiță.
„Dacă eu aș fi un funcționar cred că o atenție deosebită aș acorda restabilirii și majorării fâșiilor forestiere, care au o importanță majoră pentru întreg sectorul agricol, dar despre care se vorbește tot mai puțin”.
Comentarii