Chiar dacă suprafețele cu culturi ecologice sunt relativ mici (28.547 ha sau 1,1% din suprafața agricolă a Moldovei), acestea sunt în continuă creștere, datorită cererii înalte atât pe piața internațională, cât și pe cea locală.
Care sunt cele mai solicitate culturi ecologice de câmp și ce perspective au pentru viitor, ne-a relatat Spartac Chilat, co-fondatorul companiei Prograin Organic, într-un interviu acordat pentru Agrobiznes.
#1. Spelta ecologică
Potrivit acestuia, suprafața cultivată cu spelta ecologică în doar opt ani s-a mărit considerabil.
Din experiența acumulată pe parcursul anilor, Spartac Chilat, afirmă că grâul spelta este în un principiu o cultură ușoară din punct de vedere tehnologic.
Fiind preferată de agronomi, deoarece se luptă bine cu buruienile, se dezvoltă bine pe diferite tipuri de sol și are o rezistență sporită la înghețuri.
Chiar dacă din punct de vedere a productivității această cultură are un potențial mai mic decât al grâului, necesită în schimb cheltuieli pentru cultivare și întreținere mult mai mici. Totuși, cu o agrotehnică corectă se pot obține rezultate remarcabile.
Bobul grâului spelta este sticlos și dă o făină foarte bogată în gluten, are un gust deosebit, mai intens, amintind de cel de nucă.
Spre deosebire de grâul comun, spelta rămâne protejată de palee după recoltare. De aceea, necesită o infrastructură specială post-recoltare.
Produsul obținut în Republica Moldova, în mare parte, este exportat. La noi în țară rămân doar câteva procente, de regulă fiind solicitat de cei care practică panificația artizanală.
Piețele cheie pentru cerealele ecologice produse la noi în țară sunt Israelul, Norvegia, Germania, Olanda și Cehia.
Deoarece cerința este în creștere, a apărut și necesitatea diversificării produselor. Pe lângă grâul obișnuit, spelta și secara cultivate în sistem ecologic, își fac loc și alte culturi cerealiere.
#2. Alacul și grâul Emmer
#3. Boboasele
Potrivit lui Spartac Chilat, mari perspective au culturile Fabacee sau boboase precum ar fi mazărea, soia, năutul, fasolea și chiar lucerna.
Extinderea suprafețelor cu aceste culturi este dictată nu doar de cererea pieței, dar și de faptul că organismele de certificare europene impun tot mai multe cerințe de sustenabilitate.
Agricultura ecologică are viitor doar prin integrarea lanțului de la fermier până la produsul finit. Producerea materiei prime nu este atractivă.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.