Cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost înregistrate anume în cazul exporturilor de produse agroalimentare, se arată în studiul „Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE”, elaborat de Expert-Grup. Agrobiznes publică în continuare comentariul succint al acestui studiu, iar la final puteți găsi link către textul integral.
Pe un fundal economic și politic dificil, DCFTA a reușit să genereze primele rezultate palpabile, iar UE și-a consolidat poziția drept principala piață de desfacere a Moldovei. Dacă analizăm perioada 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu perioada similară până la DCFTA (2012-2014), observăm că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent în termeni valorici pentru întreaga perioadă de referință, cu un avans de 22%. Pentru comparație, exporturile către CSI în perioada de referință s-au diminuat cu 47%, în timp ce cele destinate altor țări au rămas relativ constante (+2,7%). În același timp, ponderea UE în total exporturi mol- dovenești a crescut de la 53,3% in 2014 la 65,8% in 2017. Tendința respectivă a continuat și în 2018: după prima jumătate de an, exporturile în UE au crescut cu 38,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, piața UE reprezen- tând 68,5% din totalul exporturilor Moldovei. Este important de menționat că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.
Efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane USD (367 milioane EUR) pentru perioada 2015-2017. Estimările econometrice denotă faptul că dacă analizăm factorii care au influențat exporturile Moldovei în UE (inerția din anii precedenți, tendințele economice din UE, oferta internă și fluctuația cursului de schimb al monedei naționale) și excludem efectul DCFTA, exporturile respective puteau fi mai mici cu circa 410 milioane USD (367 milioane EUR). În aceeași perioadă de timp, exporturile totale în UE au crescut aproape de 2 ori mai mult (cu circa 746 milioane USD în 2015-2017 față de 2012-2014). Prin urmare, tocmai o jumătate din creșterea exporturilor în UE din perioada analizată s-a datorat în exclusivitate DCFTA – un efect destul de sesizabil în condițiile în care estimarea are loc doar după 4 ani de la formarea acesteia și care confirmă în mod incontestabil beneficiile liberalizării comerțului cu spațiul comunitar.
Contrar temerilor privind impactul negativ al DCFTA asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare. Deși inițial principalele temeri privind impactul DCFTA vizau nivelul scăzut de competitivitate a mărfurilor agroalimentare pe piața UE, constatăm faptul că efectele acestui acord au fost mai mari pentru exporturile de agroalimentare (preponderent produsele oleaginoase și cerealiere) față de cele industriale. Astfel, în perioada de referință, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane USD (215 milioane EUR) față de 170 milioane USD (152 milioane EUR). Aceste evoluții pot fi explicate de nivelul destul de înalt de liberalizare a comerțului cu produse industriale până la DCFTA, fapt ce a produs efecte marginale mai sesizabile asupra exporturilor de agroalimentare, dar și de reorientarea multor exportatori de pe piața CSI pe cea a UE.
Constatăm o anumită creștere a competitivității exportatorilor de agroalimentare pe piața UE. Astfel, a avut loc o creștere a ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE de la circa 35% în 2014 până la circa 40% în 2017, cu o creștere de 44% a exporturilor respective pe parcursul 2015-2017 comparativ cu 2012-2014. Cele mai impresionante creșteri au fost înregistrate în România, care este și cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei din lume, inclusiv UE. În plus, poate fi observată o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI în UE, în special în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și fructelor. Această reorientare a fost datorată pe de o parte de restricțiile impuse de Federația Rusă, iar pe de altă parte de noile oportunități oferite de DCFTA.
Creșterea exporturilor de agroalimentare în UE a compensat pierderile pe piața CSI. Pe parcursul perioadei 2015-2017, volumul exporturilor de agroalimentare în UE a crescut cu circa 515 milioane USD, fapt ce a compensat reducerea cu circa 512 milioane USD a exporturilor de aceste produse în Rusia, Belarus și Ucraina. Prin urmare, DCFTA a permis compensarea completă a pierderilor cauzate de restricțiile comerciale aplicate de Rusia față de Moldova, precum și de conflictul armat din Ucraina și înrăutățirea situației economice din Rusia, Ucraina și alte țări din CSI.
Exporturile de industriale în UE la fel au înregistrat o evoluție ascendentă, însă mai puțin surprinzătoare și spectaculoasă față de cele agroindustriale. Exporturile de aceste produse în UE au crescut cu circa 11% în perioada analizată și au rămas concentrare în 3 domenii: cabluri, tapițerii auto și articole textile, cele mai mari creșteri fiind caracteristice industriilor care activează în lohn (exportul produselor fabricate în bază de materia primă importată). Totuși, exporturile în UE de produse industriale deja erau relativ avansate și destul de liberalizate comparativ cu cele agroindustriale. Prin urmare, DCFTA nu a putut avea un impact mai pronunțat asupra acestor exporturi.
Temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate. Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%. Evoluția importurilor de produse non-agricole din UE a fost influențată de pe de o parte de necesitățile industriei naționale, iar pe de altă parte de diminuarea reexporturilor odată cu instituirea restricțiilor la import de către Federația Rusă față de UE. În același timp, cel mai însemnat impact l-a avut scăderea prețurilor internaționale pentru produsele petroliere. În aceste condiții, importul de produse non-agricole din UE s-a diminuat cu 15% în perioada de referință.
Pe parcursul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE. În 2015- 2017, rezultatul creșterii exporturilor în UE cu 22% și reducerii importurilor cu 14% (față de 2012-2014) a avut loc o diminuare esențială a dezechilibrului în comerțul dintre Moldova și UE, prin reducerea deficitului balanței comerciale tocmai cu 45%. Prin urmare, în timpul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE, contribuind la creșterea și diversificarea exporturilor, fapt ce este de bun augur pentru o creștere economică dinamică și durabilă în timp.
Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării. Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane USD (367 milioane EUR) din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde USD (1,3 miliarde EUR), creșterea investi- țiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane USD (320 milioane EUR), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane USD (355 milioane EUR) și creșterea ocupării cu circa 15 mii persoane. Aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori (circa până în 2020).
Descarcă studiul aici.
Comentarii