Republica Moldova, țara care acum câteva decenii era un producător important de plante aromatice și medicinale, a scăzut esențial producerea, chiar dacă aceste culturi sunt considerate a fi unele dintre cele mai profitabile.
Spre exemplu, producătorii de lavanda susțin că întâmpină mai multe dificultăți.
Mai apoi, cu implicarea unor producători și organizații a fost editat Ghidul practic privind cultivarea lavandei și administrarea afacerii.
Totuși, principala problemă ce nu este soluționată de ani buni, potrivit lor, se referă la faptul că producătorii nu pot multiplica soiurile autohtone de lavandă.
„De mai bine de trei ani statul, prin instituțiile sale, ne face să CERȘIM o țidulă pentru a produce material săditor de lavandă. Acest lucru se întâmplă deoarece soiurile brevetate de plante pot fi multiplicate doar cu permisiunea titulatului de brevet (art. 8(3) a Legii despre semințe). Fără acest acord de multiplicare, ANSA nu eliberează certificat de valoare biologică pentru materialul săditor produs. Limitarea se referă și producerea de material săditor pentru extinderea plantațiilor proprii”, explică Valeriu Ciorba, producător de levănțică.
Peste 3 ani fără niciun răspuns
În 2017, acesta a procurat de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) material săditor de lavandă de soiurile Alba 7 și Vis Magic 10.
Soiul Alba 7 
Soiul Vis Magic 10
„Ni s-a băgat pe gât un contract „de implementare” cu prevederi abuzive, cea mai stranie fiind REDEVENTA de 15% din venitul obținut din materialul săditor respectiv pe toată durata de valorificare. După expirarea contractului, în vara anului 2019, conform art. 8(3) a Legii despre semințe, prin două cereri am solicitat acord de multiplicare”.
Drept răspuns însă, i s-a comunicat că acordul poate fi semnat numai pentru o perioadă de până la 31 decembrie 2019.
„În situația când aveam material săditor în pepinieră, iar IGFPP refuza acordarea acordului de multiplicare, am bătut alarma la MADRM și ANSA, AGEPI. La MADRM, a fost convocată o ședință comună, unde s-a ajuns la un „compromis” prin prelungirea contractului din 2017. Astfel, a fost semnat un acord adițional pe o perioadă de la 24 octombrie până la 31 decembrie 2019”.
În anul 2020, producătorul a depus cereri noi de solicitare a acordului de multiplicare, copii a cărora au fost expediat și MADRM, AGEPI, AȘM, MECC.
„În răspunsurile oferite, IGFPP ne-a recomandat să solicităm unui terț, mandatat de IGFPP, căruia institutul nu i-a vândut niciun fir de lavandă. MECC care este fondatorul IGFPP ne-a informat că nu poate interveni în activitatea IGFPP. AGEPI, care este autorul Legii privind protecţia soiurilor de plante, ne-a citat câteva prevederi din legi și ne-a informat că nu dispune de competențe exectuarea unei expertize privind interpretarea și aplicabilitatea legilor vizate”.
În anul 2021, producătorul a depus din nou o cerere către IGFPP.
„În răspuns am primit că „respectarea obligațiunilor contractuale anterioare va servi o premisă relevantă pentru colaborarea în viitor”. Zilele trecute am depus încă o cerere în vederea obținerii acordului de multiplicare, copii fiind depuse și la instituțiile din domeniu. Tare sperăm că reacția să fie una proactivă, să fie soluționată speța dată și birocrația artificială să fie înlăturată la nivel de sistem”, a conchis Valeriu Ciorba.
Acesta speră că instituțiile din domeniu vor soluționa problema.
Comentarii