În ultimii ani, cerințele piețelor externe s-au schimbat esențial. Chiar dacă mai mulți producători autohtoni investesc continuu pentru a corespunde acestora, o bună parte însă nu o fac, iar acest lucru are impact de durată asupra dezvoltării sectorului strugurilor de masă din Moldova.
Suntem percepuți ca producători de struguri ieftini
Dacă la capitolul mere sau prune în mare parte producătorii au reușit să ajusteze producerea și ambalarea cerințelor pieței, pentru strugurii de masă acest lucru este realizat mai greu. Astfel, pe piețele externe, adesea, strugurii autohtoni sunt percepuți drept struguri ieftini, de calitate proastă.
Acest lucru este confirmat și de valoarea exporturilor, fiind pe locul 15 la nivel mondial în topul celor mai mari exportatori de struguri de masă, după veniturile obținute din vânzările acestora ne clasăm pe locul 19 (datele din 2019).
Mai multe detalii despre problemele ce afectează dezvoltarea sectorului a oferit pentru Agrobiznes Vlad Vedrașco, reprezentantul companiei Frudova.
„Spre regret, ne este foarte greu să accesăm noi piețe de desfacere și să promovăm strugurii autohtoni pe acestea, din cauza exporturilor de struguri de calitate proastă ce sunt realizate în prezent de către majoritatea exportatorilor din Moldova. Suntem din start considerați furnizori de strugurilor ieftini, de calitate inferioară”, ne-a spus Vlad Vedrașco.
În aceste condiții, stabilirea parteneriatelor și obținerea prețurilor bune pentru strugurii autohtoni ajunge a fi extrem de anevoioasă.
Cea mai mare problemă – calitatea și ambalajul
O bună parte din strugurii exportați nu sunt sortați după recoltare. Astfel, deseori, consumatorii pot găsi pe ciorchine bobițe crapate sau afectate de boli sau dăunători, care afectează esențial calitatea și imaginea generală a strugurilor.
„După recoltare, strugurii trebuie livrați către depozit sau linie de sortare și ambalare și realizate aceste lucrări. Doar după ce a fost realizată sortarea și ambalarea corectă, aceștia pot fi exportați. În caz contrar, în magazine consumatorii găsesc strugurii noștri alterați și, la sigur, nu vor mai dori să-i procure. A doua problemă este că încă mai exportăm în lădițele de lemn în care recoltăm, ceea ce, iarăși, ne poziționează ca producători de struguri de calitate inferioară”.
Este necesară indicarea calității la export
Pentru a evita poziționarea Republicii Moldova pe piața externă drept un furnizor de struguri de calitate proastă, este necesar de indicat categoria strugurilor exportați.
„Trebuie să avem 3 categorii de struguri: de calitatea I, II și, respectiv, III. Pe piețele unde sunt exportați strugurii autohtoni, spre regret, suntem percepuți ca producători de struguri de calitate proastă și prețuri reduse. Exportând struguri în stare deplorabilă, nu mai putem spera la prețuri mari și parteneriate de lungă durată. Însă, în cazul în care vom exporta strugurii indicând calitatea lor corect, consumatorii vor înțelege că pot găsi la noi și produse premium, și la un preț corect. Atunci când sunt ambalați strugurii de calitate proastă la un loc cu strugurii de calitate bună, ceea ce este o tradiție la noi, suntem catalogați ca producători de categoria a 2-a și desigur nu putem să ne impunem punctul de vedere”.
Exportând struguri de calitate premium, ambalati si indicând calitatea corect, partenerii externi vor avea oportunitatea de a alege și nu vor mai percepe Moldova ca un furnizor de struguri de calitate proastă.
Calitatea strugurilor exportați – trebuie verificată
Producătorul susține că pentru a asigura transparență la export, este necesară implicarea unei instituții competente, fie de stat sau din domeniul privat care ar verifica calitatea strugurilor exportați și ar stabili categoria strugurilor sau, în general, dacă sunt eligibili pentru a fi exportati.
„Monitorizarea exporturilor va îmbunătăți gradul de încredere a partenerilor externi, aceștia nu vor mai fi „trași pe sfoară” plătind pentru struguri de calitatea I și obținând un mix de categorii, în rândul de sus al lădiței categoria 1, iar în rândul de jos „ce a dat Domnul”. Riscăm să nu mai putem exporta strugurii noștri și să pierdem încrederea partenerilor”.
Prima impresie poate juca festa
„Dacă vom încerca să accesăm și alte piețe cu struguri de calitate proastă, nu mai putem spera la încredere și parteneriate de succes. Plus, sunt foarte afectați producătorii care produc calitativ și investesc timp și resurse în acest proces, dar nu-și pot vinde strugurii la prețuri corecte”.
Vlad Vedrașco susține că am putea prelua practicile adoptate de producătorii de vinuri din țară, care au înregistrat succese remarcabile în ultimii ani:
„Inițial, vinurile moldovenești erau percepute ca ieftine și de calitate inferioară în UE, dar, după ce ani buni producătorii de vinuri de top din țară au investit în producere, ambalaj, promovare, sunt percepuți ca producători de vinuri de calitate premium pe piața externă. Astăzi, vinurile moldovenești sunt poziționate acolo unde merită și producătorii noi beneficiază de acest statut atunci când inițiază exporturile. Același lucru trebuie să-l facem și noi, producătorii de struguri, însă trebuie s-o facem cu toții împreună, să fim corecți cu noi și cu partenerii, altfel nu vom avea succes”.
Investiții în promovare
„În era marketingului o bună parte din strugurii autohtoni sunt exportați în lădițe din lemn din câmp, uneori murdare, pe care nu este indicată țara de origine, nu se comunică nimic despre strugurii noștri. Livrând strugurii în lăzile în care aceștia au fost recoltați, consumatorii finali evaluează strugurii noștri ca inferiori celor italieni sau spanioli, respectiv nu vor să dea bani pe ei”.
Strugurii moldovenești – cu identitate unică pe piața externă
„Avem cei mai gustoși struguri din lume. Doar dacă va fi monitorizat exportul și toți producătorii vor implementa aceleași standarde, vom crea o imagine ce ne-ar duce vestea dincolo de piețele tradiționale. Comercianții comunică între ei, iar atunci când sunt livrați struguri de calitate proastă, afectăm imaginea întregii țări, a tuturor producătorilor, inclusiv a celor care muncesc mult să schimbe această imagine urâtă”.
La moment, cea mai mare cerere pentru strugurii autohtoni vine din România, Polonia și Ucraina. Totodată, aceste țări oferă și prețuri corespunzătoare calității.
„Anul acesta am inițiat primele exporturi spre Franța, unde, spre regret, am aflat că deja sunt prezenți pe piețele de acolo struguri moldovenești de calitate proastă. Ne este destul de greu să realizăm exportul și promovăm eficient imaginea țării în aceste condiții. Dacă dorim să schimbăm ceva, trebuie să producem calitativ. Calitatea se face prin investiții enorme. Fără irigare, dar și respectarea tehnologiei nu putem spera la struguri de o calitate similară producătorilor europeni cu care concurăm. Trebuie să investim, trebuie să producem calitativ și trebuie să învățăm lecția. Dar cel mai important, trebuie să ne evaluăm corect strugurii produși, chiar dacă noi vrem să credem că sunt cei mai buni, ca referință pentru ambalaj și calitate trebuie să luăm strugurii Italieni”.
În acest sezon cooperativa în cadrul căruia activează Vlad Vedrașco deja a exportat circa 300 de tone de struguri de masă, iar obiectivul este de a livra aproximativ o mie de tone.
În 2020, strugurii autohtoni au ajuns în țări precum Marea Britanie, Croația, Franța sau chiar urmează a fi livrați în SUA. Totuși, aceste succese au fost înregistrate de producătorii ce muncesc pentru o producere calitativă.
Comentarii