Tradițional, în a doua jumătate a lunii august fermierii încep campania de însămânțare a rapiței de toamnă. Spre regret, acest an este unul dintre cele mai dificile din cauza secetei instaurate de luni bune în majoritatea regiunilor țării, astfel, o bună parte din agricultori sunt îngrijorați de reușita campaniei.
Rapița este o cultură destul de capricioasă din mai multe considerente, totuși, aceasta nu poate fi exclusă din asolament deoarece:
- este o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, deoarece mobilizează o cantitate importantă de elemente nutritive pe care le lasă într-o masă vegetală bogată, care se descompune uşor în stratul arabil (pentru fiecare tonă de seminţe recoltate, resturile vegetale ale plantelor de rapiţă restituie solului 35 kg N/ha, 11 kg P2O5/ha şi 90 kg K2O/ha);
- o parte din elementele care rămân în stratul arabil sunt extrase din straturile mai profunde ale solului, acolo unde rădăcinile grâului, spre exemplu, sunt mai puţin eficiente;
- rapița este o cultură profitabilă.
De aceeași părere sunt și o parte din fermierii noștri, care, totuși, vor semăna rapița în curând:
„Vom semăna rapița obligatoriu, deoarece în acest an culturile tehnice precum floarea soarelui sau porumbul care au fost semănate după culturi premărgătoare cum ar fi rapița, soia, mazăre nu au fost atât de mult afectate de secetă. Noi cultivăm în țară circa 2/3 din suprafața destinată culturilor de câmp cu cele tehnice, a căror număr trebuie să fie mult mai redus. De aceea, planificăm să semănăm rapița pe o suprafață mai mare. Nu a plouat niciun milimetru la noi, totuși, așteptăm, poate vom avea precipitații”, ne-a spus Ion Moroi, fermier.
În asolament, este de dorit ca rapiţa să revină pe acelaşi teren după minimum 3 ani. Rotaţia de 3-4 ani este eficientă pentru a reduce dezvoltarea bolilor cum ar fi mana, putregaiul negru şi alternarioza.
Totodată, rapița se dovedește a fi eficientă și semănată în calitate de îngrășământ verde:
„Rapița este una dintre culturile care ne permit să evităm fenomene precum compactarea solului. Inițial, planificam să semăn 10% din suprafață cu rapiță, însă din cauza lipsei precipitațiilor voi semăna doar circa 5% în amestec cu măzăriche pentru a obține un îngrășământ verde. Asta se întâmplă din cauza că întârzie ploile”, ne-a spus Alexei Micu, fermier.
O observație utilă a unor fermieri este aceea că rapița se dezvoltă mai bine în cazul în care nu sunt realizate lucrările solului:
„Noi semănăm rapița fără a realiza lucrările solului. Mai așteptăm câteva zile, dacă nu plouă, vom semăna oricum circa 250 de hectare. Am semănat rapița fără lucrarea solului anul trecut și am rămas mulțumit de rezultatele obținute, mai ales că suntem în zona de sud, unde precipitații practic n-au fost. Dacă aș ști că va ploua în circa o săptămână, aș semăna, ploile sunt tare așteptate. Sunt totuși de părerea că rapița trebuie semănată doar în No-till și trebuie inclusă în asolament”, ne-a spus Cociu Vadim, fermier.
Analizând datele climatice din ultimii ani, se constată că riscul de îngheț este unul din factorii importanți ce afectează cultura de rapiță pe teritoriul țării.
