ULTIMELE ARTICOLE

Iurie Rija, director Agrocereale: „Camera Agricolă poate rupe cercul protestelor fără rezultat. Depinde doar de noi cum o construim”

Luminita Crivoi
-
0
Iurie Rija, director Agrocereale: „Camera Agricolă poate rupe cercul protestelor fără rezultat. Depinde doar de noi cum o construim”

De mai bine de trei decenii, agricultura Republicii Moldova funcționează într-un tipar care s-a repetat dureros de multe ori.

Când situația devine critică, fermierii ies în stradă, obțin anumite promisiuni și revin în câmp, fără ca problemele structurale să fie rezolvate. Acest mecanism a menținut sectorul fragmentat, reactiv și slab reprezentat.

Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a Legii camerelor agricole deschide însă o etapă diferită.

Din perspectiva Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, această lege este o oportunitate de a trece de la protest la decizie, de la reacție la construcție instituțională.

De la asociații private la o instituție cu putere legală

„Astăzi, agricultura este reprezentată de asociații de profil active și implicate. Limita lor majoră este însă statutul privat. Consultarea de către autorități rămâne opțională.

Camera agricolă schimbă radical acest raport. Legea prevede că Guvernul este obligat să solicite avizul Camerei Agricole pentru orice politică din domeniu. Astfel, fermierii nu sunt simpli solicitanți, ci parte a procesului decizional.

Diferența dintre o asociație și o cameră agricolă este diferența dintre a fi auzit și a fi obligat să fii ascultat”, subliniază Iurie Rija.

Temerea de birocrație și lecțiile din afara țării

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale fermierilor este riscul apariției unei structuri birocratice, politizate și ineficiente.

Experiența României este adesea invocată, unde camerele agricole au devenit dependente de bugetul de stat și vulnerabile politic.

„Poziția Agrocereale este însă fermă: modelul românesc nu trebuie copiat. Exemplele relevante sunt Austria, Polonia și Ungaria, unde camerele agricole sunt puternice tocmai pentru că sunt finanțate de fermieri și lucrează exclusiv pentru ei”.

Independența începe cu finanțarea proprie

Subiectul cotizațiilor este sensibil, dar abordarea trebuie să fie una rațională. O cameră agricolă finanțată de stat va fi dependentă de stat. O cameră finanțată de fermieri va fi independentă.

„Nu vorbim despre o taxă, ci despre o investiție în propria protecție. Un fermier singur este vulnerabil. Mii de fermieri organizați într-o cameră agricolă sunt o forță”, explică Iurie Rija. O contribuție anuală modestă, raportată la hectar, poate însemna dreptul de a influența deciziile care afectează agricultura.

Ce câștigă concret fermierul

Întrebarea-cheie rămâne una practică. Ce primește fermierul simplu? Viziunea Agrocereale pornește de la ideea că Camera Agricolă trebuie să preia din povara birocratică. Într-un sistem funcțional:

  • dosarele pentru subvenții pot fi pregătite și verificate de specialiștii Camerei, reducând greșelile și întârzierile;
  • fermierul are acces la consultanță juridică și tehnică, la specialiști care îi apără interesele;
  • Camera devine un partener permanent.

Camera Agricolă nu desființează asociațiile

Un mesaj important transmis de Agrocereale este unul de clarificare. Camera Agricolă nu înlocuiește asociațiile de profil. Ele rămân active și relevante.

Camera este „umbrela”, iar asociațiile devin structuri de expertiză pe domenii specifice. Sectorul cerealier, pomicultura sau zootehnia își păstrează vocea proprie, dar acționează unitar atunci când miza este comună.

Camera Agricolă poate deveni proprietatea fermierilor sau o structură formală fără conținut. Alegerea este una colectivă.

Acest material reflectă poziția Asociației Exportatorilor de Produse Cerealiere „Agrocereale” și reprezintă o invitație la dialog responsabil privind implementarea corectă a Legii nr. 39/2025.

9 vinuri au obținut Marea Medalie de Aur la Concursul Național „Vinul Moldovei”

Agrobiznes
-
0
9 vinuri au obținut Marea Medalie de Aur la Concursul Național „Vinul Moldovei”

Cea de-a patra ediție a Concursului Național „Vinul Moldovei” a reconfirmat maturitatea și competitivitatea industriei vitivinicole din Republica Moldova.

În acest an, competiția a adus un total de 120 de medalii pentru producătorii locali, dintre care 9 reprezintă cea mai înaltă distincție – Marea Medalie de Aur.

Rezultatele pun în evidență calitatea tot mai ridicată a Vinului Moldovei, consolidând statutul țării noastre pe harta internațională a vinului.

Vinurile distinse cu Marea Medalie de Aur, cea mai înaltă distincție a concursului, sunt:

  • Domeniile Davidescu – Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2021
  • Vinuri de Comrat – Saрeravi Bastardo Plai 2015
  • DIVUS Winery – ORNIS 2019
  • Gogu Winery – Metafora 2022
  • Radacini Wines – Fiori Fetească Neagră 2019
  • Cricova – Fetească Neagră Vin de colecție 2015
  • Apriori Maestro Secret Blend 2022
  • Crama Mircești – Cuvee Rouge 2020
  • Vinăria Javgur – Mariage Rouge 2021.

Aceste vinuri au depășit pragul de 93 de puncte, fiind recunoscute pentru complexitate și rafinament.

Concursul „Vinul Moldovei” a fost organizat în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), dar evaluările de vinuri s-au desfășurat după un barem de evaluare chiar mai strict decât cel utilizat în competițiile internaționale.

Vinurile care au obținut între 89 și 92,99 puncte au fost distinse cu Medalia de Aur, iar cele care au depășit 93 de puncte au fost recompensate cu Marea Medalie de Aur. Acest sistem exigent garantează faptul că fiecare medalie reflectă excelența și potențialul Vinului Moldovei.

Ediția din 2025 s-a desfășurat cu participarea unui juriu format din  12 specialiști de talie internațională din 10 țări, printre care s-au numărat  Master of Wine, oenologi și profesori universitari.

La acest număr s-au alăturat 13 experții locali, care au fost repartizați în comisii mixte, formate conform standardelor OIV.

Aceștia au evaluat în orb peste 300 de probe, de la vinuri liniștite și spumante, la vinuri peliculare, cupaje complexe și divinuri,  punând în valoare atât soiurile autohtone, cât și pe cele europene.

Concursul Național „Vinul Moldovei” are ca obiectiv promovarea Vinului Moldovei și recunoașterea meritelor producătorilor care contribuie la dezvoltarea imaginii țării ca destinație vitivinicolă de referință.

Competiția este organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și în parteneriat cu asociațiile producătorilor de vinuri cu Indicație Geografică Protejată și alte organizații profesionale de profil.

Rezultatele complete ale concursului pot fi consultate pe site-ul oficial.

Ucraina lansează un proiect-pilot de cultivare a măslinilor

Agrobiznes
-
0
Ucraina lansează un proiect-pilot de cultivare a măslinilor

O plantație de măslini va fi înființată în regiunea Herson, în cadrul cooperării cu Grecia. Informația a fost comunicată de șeful Administrației Militare Regionale Herson (OVA), Oleksandr Prokudin, notează AgroPortal.

Acesta a menționat că acordul a fost semnat cu fondatorul și directorul general al partenerului strategic MetaCluster TIASI, Sotiris A. Buzeas.

„Ne-am concentrat asupra detaliilor proiectului de afaceri pentru anul viitor, care poate aduce beneficii fermieriilor mici și, implicit, economiei regiunii. Este vorba despre crearea unei plantații de măslini în regiunea Herson”, a declarat Prokudin.

Directorul general al MetaCluster TIASI a adus primii pomi de măslin, care vor fi plantați în sere special amenajate. Acolo, specialiștii vor testa pe parcursul iernii în ce măsură clima din regiunea Herson este potrivită pentru cultivarea măslinilor.

O recoltă reușită presupune un regim termic specific, precum și un sistem bine pus la punct de fertilizare și irigare.

Dacă testarea va avea rezultate pozitive, pomii vor fi transplantați în câmp deschis în primăvară, iar primele rezultate și gradul de adaptare vor putea fi evaluate deja iarna viitoare.

De asemenea, partenerii au discutat posibilitatea închirierii pe termen lung a unor terenuri în comunități sigure din regiune, ceea ce va permite, pe viitor, atragerea investitorilor internaționali și obținerea sprijinului de stat pentru proiecte în regiunea Herson.

Fungicidul Cuproxat Flowable în tratamentele de iarnă – când și de ce se aplică

Advertorial
-
0
Fungicidul Cuproxat Flowable în tratamentele de iarnă – când și de ce se aplică

În sezonul rece, multe boli fungice și bacteriene iernează pe scoarță și resturi vegetale. Dacă aceste rezerve nu sunt reduse, ele devin sursa principală de infecție la pornirea în vegetație.

Aplicarea unui fungicid cupric în această perioadă contribuie la diminuarea formelor hibernante ale rapănului, moniliozei, arsurii bacteriene, ciuruirilor sau bășicărilor frunzelor.

Cuproxat Flowable este un fungicid cupric formulat special pentru a oferi protecție stabilă, fără riscuri inutile pentru plante, chiar și în condiții dificile de vegetație.

Pe lângă utilitatea aplicării la pomi și vița de vie, produsul mai este util și în culturile de legume în perioada de vegetație, asigurând un control eficient al bolilor.

Ce este și cum acționează Cuproxat Flowable

Cuproxat Flowable se prezintă sub formă de suspensie fină, omogenă și mobilă, cu capacitate foarte bună de revenire în sistem omogen.

Conține 345 g/l sulfat de cupru tribazic, echivalentul a 190 g/l cupru, o formă care permite eliberarea controlată a ionilor de cupru.

Aproximativ 75% din ionii de cupru sunt eliberați imediat, asigurând protecția rapidă, iar 25% se eliberează progresiv, prelungind efectul și reducând riscul de fitotoxicitate.

Acest aspect este deosebit de important mai ales în primăverile reci și ploioase, când plantele sunt mai sensibile.

Cuprul acționează prin contact, având efect multilateral asupra fungilor și bacteriilor, fără a crea rezistență. Tocmai de aceea, Cuproxat Flowable este eficient inclusiv în solele unde au fost utilizate intens fungicide sistemice.

De ce este diferit față de alte produse cuprice

Un avantaj major este aderența foarte bună pe suprafața frunzelor, fără necesitatea adăugării de adezivi. Particulele de cupru sunt încărcate electrostatic, ceea ce asigură o fixare uniformă și rezistență bună la spălare.

Formularea cu particule fine contribuie la o acoperire completă a aparatului foliar, iar produsul poate fi aplicat cu orice tip de echipament de stropire.

De asemenea, fiind deja neutralizat, nu necesită adaos de var, ceea ce simplifică pregătirea soluției.

Unde se pot vedea cel mai bine rezultatele

La legume, Cuproxat Flowable se aplică preventiv sau la apariția primelor simptome de mană și arsuri bacteriene. În cazul răsadurilor, tratamentul are și rol de dezinfecție a solului, reducând presiunea de infecție încă din primele faze de vegetație.

La vița de vie, aplicarea se face postfloral, iar tratamentele din a doua parte a sezonului contribuie la o mai bună maturare a coardelor, cu efect direct asupra rezistenței viței peste iarnă.

La pomii fructiferi, Cuproxat Flowable este un produs-cheie în tratamentele de igienă culturală.

Toamna, la căderea frunzelor, reduce rezervele de infecție și limitează apariția formelor rezistente.

Primăvara devreme, la ieșirea din repaus vegetativ, ajută la combaterea formelor hibernante ale agenților patogeni, în special focul bacterian, rapănul și monilioza.

La tutun, produsul se utilizează atât la cultură, cât și la răsad, în faza de „urechiușe”, pentru controlul manei și al focului sălbatic.

Tratamentele de iarnă la pomi – baza unui start bun în vegetație

Tratamentul de iarnă cu fungicid cupric nu este opțional, ci un pas decisiv pentru menținerea sănătății plantațiilor.

În intervalul noiembrie–februarie, Cuproxat Flowable contribuie la limitarea infecțiilor fungice și bacteriene favorizate de umiditatea ridicată și temperaturile scăzute.

În același timp, aceste tratamente ajută la combaterea dăunătorilor care iernează pe ramuri și în crăpăturile scoarței, precum afidele, acarienii, păduchii țestoși sau păduchii lânoși.

La speciile sâmburoase, boli precum ciuruirile și bășicările frunzelor pot fi ținute sub control prin aplicări corecte și la momentul potrivit.

Cum se aplică pentru eficiență maximă

Soluția trebuie pulverizată fin și uniform, acoperind complet trunchiul și ramurile. Stropirea începe din interiorul coroanei spre exterior și din partea superioară spre bază.

În tehnologia de iarnă, fungicidul cupric se aplică întotdeauna înaintea uleiului horticol.

Atât toamna, după căderea a minimum 50% din frunze, cât și primăvara, înainte de umflarea mugurilor, se efectuează această succesiune de tratamente, totalizând patru intervenții.

Ce trebuie evitat

Cuproxat Flowable nu este compatibil cu produse care conțin acid fosforic sau bacterii, inclusiv BTK. Respectarea compatibilităților și a dozelor recomandate este importantă pentru a obține protecție bună fără stres inutil pentru plante.

Pentru mai multe detalii despre produs, puteți lua legătura cu reprezentantul local Nufarm:

Moldova și Macedonia de Nord consolidează cooperarea în parcursul european, cu accent pe sectorul vitivinicol

Agrobiznes
-
0
Moldova și Macedonia de Nord consolidează cooperarea în parcursul european, cu accent pe sectorul vitivinicol

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a avut o întrevedere cu Cvetan Tripunovski, ministrul Agriculturii, Silviculturii și Economiei Apelor din Republica Macedonia de Nord, aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova.

Discuțiile s-au axat pe schimbul de experiență în procesul de integrare europeană, un parcurs comun pentru ambele state, dar și pe consolidarea cooperării bilaterale în domeniul agricol, cu accent pe sectorul vitivinicol.

Ludmila Catlabuga a subliniat importanța dialogului constant dintre instituții și a evidențiat interesul Republicii Moldova pentru preluarea bunelor practici din experiența Macedoniei de Nord, în special în ceea ce privește implementarea sistemului IACS și acreditarea agenției de plăți, elemente-cheie pentru alinierea la standardele Uniunii Europene. 

La rândul său, ministrul Cvetan Tripunovski a exprimat interesul pentru modelul Republicii Moldova privind funcționarea întreprinderilor vitivinicole și a distileriilor aflate în proprietatea statului.

În cadrul întrevederii au fost prezentate evoluțiile sectorului vitivinicol din Republica Moldova, inclusiv modelul de parteneriat public-privat al ONVV și strategia de promovare a brandului de țară „Vinul Moldovei”, lansat în anul 2014.

A fost evidențiat procesul de diversificare a piețelor de export, care a permis sectorului să se repoziționeze pe piețe cu valoare adăugată mai mare.

Menționăm că, în primele 11 luni ale anului 2025, Republica Moldova a exportat vin în circa 70 de țări. În acest context, se remarcă evoluția pozitivă a exporturilor către Republica Macedonia de Nord.

Republica Moldova a început exportul de vinuri pe piața Macedoniei de Nord în anul 2023, când livrările au însumat aproximativ 773 mii de litri, cu o valoare de 480 mii dolari SUA.

În anul 2024, aceste exporturi au înregistrat creștere, ajungând la circa 1,029 milioane de litri de vin, cu o valoare totală de 741,1 mii dolari SUA.

Evenimentul de încheiere a proiectului MAC-P: 13 ani de investiții care au schimbat modul în care se face agricultură în Moldova

Luminita Crivoi
-
0
Evenimentul de încheiere a proiectului MAC-P: 13 ani de investiții care au schimbat modul în care se face agricultură în Moldova

Astăzi, la Chișinău, are loc conferința de încheiere a Proiectului „Agricultura competitivă în Moldova” (MAC-P), un program de amploare care, timp de 13 ani, a contribuit la modernizarea agriculturii moldovenești, la creșterea competitivității producătorilor și la apropierea sectorului agroalimentar de standardele europene.

Lansat în 2013, proiectul a fost finanțat de Banca Mondială, Guvernul Suediei și Fondul Global de Mediu, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare:

„Rezultatele acestui program se văd astăzi în câmp, în infrastructură și în capacitatea fermierilor de a produce și vinde competitiv. Este un exemplu de colaborare eficientă între stat, partenerii de dezvoltare și agricultori”, a menționat ministra.

La rândul său, Ulrich Schmitt, directorul Băncii Mondiale în Republica Moldova, a accentuat caracterul strategic al intervențiilor.

ulrich schmitt

„Am urmărit schimbări structurale, nu soluții pe termen scurt. Agricultura moldovenească este astăzi mai rezilientă, mai organizată și mai conectată la piețele externe”, a declarat acesta.

Olga Sainciuc, directoarea executivă a UCIMPA, a remarcat că MAC-P a creat baze solide pentru continuarea investițiilor.

olga sainciuc

„Ceea ce am construit în acești ani nu se oprește aici. Experiența, infrastructura și modelele funcționale rămân și vor fi dezvoltate mai departe”.

Cooperarea – 64 de grupuri de producători create și granturi de 13 milioane de dolari

Una dintre direcțiile majore ale proiectului a vizat facilitarea accesului producătorilor agricoli la piețele de desfacere, prin promovarea cooperării.

În cadrul MACP au fost create 64 de grupuri de producători, dintre care 47 au beneficiat de finanțare directă, reunind 245 de agenți economici din toate regiunile țării. Aproximativ 25% dintre membri sunt femei.

Cu granturi în valoare totală de peste 13 milioane de dolari SUA și contribuții proprii ale fermierilor de peste 22 de milioane de dolari, grupurile au investit în depozite frigorifice cu o capacitate de aproximativ 39.000 de tone, linii de sortare, uscătorii și echipamente de procesare.

„Cooperarea le-a oferit fermierilor putere de negociere și acces la piețe unde individual nu ar fi ajuns”, a subliniat Ina Butucel,
secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Datorită acestor investiții, exporturile de mere, struguri, cireșe și prune s-au extins pe piețele Uniunii Europene și ale Orientului Mijlociu, iar proiectele au generat peste 5.800 de locuri de muncă în mediul rural.

Soluri protejate și agricultură adaptată schimbărilor climatice – peste 11 mi de fermieri instruiți

Una dintre cele mai consistente intervenții ale proiectului a fost Componenta de Management durabil al terenurilor (MDT), orientată spre protejarea solului și creșterea rezilienței la secetă.

Prin programe de instruire, demonstrații în câmp și seminare locale și regionale, peste 11.000 de fermieri au fost instruiți în aplicarea practicilor agricole conservative.

Ulterior, 316 producători agricoli au beneficiat de granturi post-investiționale, valoarea totală a sprijinului financiar depășind 3,5 milioane de dolari SUA.

Granturile au acoperit până la 30% din valoarea investițiilor eligibile și au permis achiziția a 365 de utilaje moderne, de la semănători No-Till și Strip-Till, la tocătoare și sisteme de irigare.

„Prin acest proiect, fermierii au trecut de la lucrări intensive la tehnologii care păstrează apa, reduc eroziunea și cresc fertilitatea naturală a solului”, a menționat Anatol Gobila, lider de echipă al proiectelor MAC-P și AGGRI, Banca Mondială.

În prezent, agricultura conservativă este aplicată pe peste 100.000 de hectare, inclusiv pe aproape 2.000 de hectare irigate.

În paralel, proiectul a sprijinit reabilitarea a peste 3.100 de hectare de fâșii forestiere de protecție, care reduc eroziunea și contribuie la stabilizarea microclimatului agricol.

Siguranța alimentelor – investiție în sănătate și export

Un alt pilon major al MACP a fost consolidarea sistemului național de siguranță alimentară, domeniu-cheie pentru protecția sănătății publice și accesul pe piețele de export.

Prin proiect, sediul central al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor a fost reconstruit și dotat integral, reunind într-o singură instituție funcțiile de control sanitar-veterinar, fitosanitar și de siguranță alimentară.

„Fără un sistem modern de control, competitivitatea pe piețele externe nu este posibilă”, a subliniat Iurie Scripnic, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în cadrul conferinței.

Rețeaua de laboratoare ANSA a fost modernizată și pregătită pentru acreditare, iar implementarea sistemelor informaționale LIMS și MMSVS a îmbunătățit trasabilitatea și capacitatea de reacție în situații de risc.

Totodată, au fost construite cinci puncte de inspecție la frontieră, la Criva, Giurgiulești, Tudora, Leușeni și Sculeni, unde sunt verificate toate produsele de origine animală și vegetală care intră în țară.

Un proiect strategic aflat în curs de finalizare este unitatea de procesare a subproduselor de origine animală din raionul Criuleni.

Uzina va procesa toate cele trei categorii de subproduse, utilizând sterilizarea sub presiune, cu o capacitate inițială de aproximativ 40 de tone pe zi.

„Pentru prima dată, Republica Moldova va avea un control complet asupra acestui circuit, de la colectare până la procesare sigură”, a declarat Alexandr Manciu, director general adjunct al ANSA.

MAC-P – un proiect care lasă în urmă un sector mai rezilient

La finalul celor 13 ani de implementare, Proiectul „Agricultura competitivă în Moldova” lasă în urmă o agricultură mai organizată, mai sigură și mai conectată la economia globală.

O transformare care continuă dincolo de durata oficială a proiectului.

Rapița confirmă sezonul istoric 2025–2026: Moldova devine al doilea cel mai mare exportator către UE

Iurie Rija
-
0
Rapița confirmă sezonul istoric 2025–2026: Moldova devine al doilea cel mai mare exportator către UE

Sezonul de export al rapiței 2025–2026 se înscrie fără rezerve drept cel mai performant din istoria Republicii Moldova, alături de floarea-soarelui, o altă oleaginoasă strategică.

Datele disponibile pentru perioada iulie–noiembrie 2025 indică o creștere accelerată a volumelor, a valorii exporturilor și a relevanței țării pe piața Uniunii Europene, depășind toate reperele statistice cunoscute până în prezent.

În intervalul analizat, Republica Moldova a exportat 286 623 tone de rapiță, un volum care transformă această cultură într-un pilon important al balanței comerciale.

Comparativ cu sezonul 2024, când exporturile au totalizat doar 88 175 tone, nivelul actual este de 3,25 ori mai mare.

Totodată, performanța din 2025 depășește cu 11,7% recordul anterior din 2023, stabilit la 256 551 tone, semnalând maturizarea lanțului de producție și export al rapiței autohtone.

Această evoluție se reflectă direct în poziționarea Republicii Moldova pe piața europeană.

În sezonul curent, țara a devenit al doilea cel mai mare exportator de rapiță către Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Ucraina și situându-se înaintea unor exportatori tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada.

Ponderea Moldovei în totalul importurilor de rapiță ale UE a urcat la 15%, față de doar 3,2% în sezonul anterior, un salt care confirmă consolidarea prezenței pe această piață.

La nivel de preț, evoluția rămâne favorabilă. Prețul mediu de export în perioada iulie–noiembrie 2025 a fost de 9,03 lei/kg, apropiat de nivelul din 2024 (8,90 lei/kg), dar cu 20,6% mai mare decât în sezonul record din 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Această combinație între volum ridicat și preț susținut a generat încasări totale de 2,589 miliarde lei, de 3,29 ori mai mari decât cele 785 milioane lei obținute în perioada similară din 2024.

Finalul sezonului comercial s-a conturat în luna noiembrie 2025, când au fost exportate 7 244 tone de rapiță, exclusiv prin transport rutier.

Volumul redus era anticipat, pe fondul temperării ritmului de livrare încă din septembrie, după vârful atins în lunile iulie–august.

Prețul mediu din noiembrie a coborât la 9,12 lei/kg, față de 10 lei/kg în octombrie, o ajustare specifică finalului de sezon, când cererea se retrage, iar disponibilitatea pe piață devine limitată.

Structura exportatorilor arată o concentrare ridicată. Aproximativ jumătate din exporturile de rapiță au fost realizate de trei traderi.

Lider a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 80 500 tone, reprezentând 28,1% din total, urmat de „VADALEX GRAINS” SRL, cu 35 298 tone și o pondere de 12,3%, și de „OROM-IMEXPO” SRL, care a livrat 33 595 tone, adică 11,7% din totalul exporturilor.

Din punct de vedere geografic, exporturile din sezonul 2025–2026 s-au concentrat în principal pe piețele tradiționale. România și Bulgaria au cumulat 93% din totalul livrărilor din perioada iulie–noiembrie 2025.

România a rămas principalul partener comercial, cu 181 964 tone importate, urmată de Bulgaria, cu 59 507 tone.

În paralel, rapița moldovenească a ajuns și în state precum Grecia, Nepal, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Cehia, Marea Britanie, Olanda sau Germania, însă în volume marginale.

La nivel logistic, sezonul a fost dominat de transportul rutier. Camioanele au asigurat 53% din exporturi, echivalentul a 150,8 mii tone, confirmând avantajele de flexibilitate și rapiditate, mai ales în lunile cu volume foarte mari.

Transportul maritim a însumat 109,5 mii tone, adică 38% din total, devenind tot mai relevant pentru accesul către piețe mai îndepărtate.

Transportul feroviar a avut o pondere de doar 9%, respectiv 26 337 tone, iar livrările pe cale ferată s-au oprit complet începând cu luna octombrie.

În ansamblu, analiza sezonului 2025–2026 indică faptul că, în perioada iulie–noiembrie, din Republica Moldova au fost livrate peste 325 000 de tone de rapiță, atât ca materie primă, cât și sub formă procesată.

Rapița brută a reprezentat 88% din volum, iar uleiul de rapiță – 12%.

Nivelul atins este fără precedent și confirmă orientarea tot mai pronunțată a fermierilor moldoveni către oleaginoase, în special rapiță și floarea-soarelui, pe fondul prețurilor avantajoase și al cererii solide pe piața Uniunii Europene.

Criza transportului feroviar din toamna 2025 – ce spune și ce nu spune CFM

Iurie Rija
-
0
Criza transportului feroviar din toamna 2025 – ce spune și ce nu spune CFM


Din luna septembrie 2025, anunțul Căii Ferate din Moldova privind intenția de a majora tarifele cu 7% a generat o reacție imediată în rândul operatorilor logistici din sectorul cerealelor.

Chiar dacă administrația CFM a decis ulterior să mențină pentru o lună tarifele vechi, efectul pe piață s-a produs instantaneu: volumele planificate pentru transportul din octombrie s-au prăbușit.

Pentru luna octombrie, CFM a aprobat doar 144 de vagoane (64 proprii și 80 private), într-o perioadă care în mod tradițional este una de vârf pentru export.

Diferența față de lunile precedente este drastică: 1 821 de vagoane planificate în septembrie și 2 543 în august. Rezultă o diminuare de peste 12 ori față de septembrie și aproape 18 ori față de august. Chiar și fără datele finale, este evidentă prăbușirea fluxurilor feroviare.

Această reducere nu este rezultatul lipsei de marfă. Din contra, anul agricol este favorabil, iar exportatorii au disponibilități mari. Problema este altundeva: tariful nu mai este competitiv.

Solicitările pentru transport în lunile noiembrie și decembrie au fost depuse mai degrabă din speranța unei ajustări tarifare, nu din convingerea că transportul feroviar rămâne o opțiune viabilă.

Deși CFM se confruntă cu dificultăți financiare majore – salarii plătite cu întârziere, material rulant uzat, rotație lentă a vagoanelor (până la 12 zile, față de un standard de 6) – majorarea tarifelor amplifică vulnerabilitățile și accelerează pierderea competitivității.

În paralel, transportul rutier devine mai atractiv: tarife stabile sau în scădere, livrare rapidă, evitarea costurilor suplimentare de manipulare și absența blocajelor logistice.

Rezultatul este previzibil: creșterea tarifelor nu stabilizează veniturile, ci reduce cererea, împingând CFM într-o spirală descendentă.

Vezi aici detalii despre Tarifele Căii Ferate cresc, volumele de cereale dispar: exporturile Moldovei intră în zonă de risc.

Ce a răspuns CFM la aceste acuzații

După reacțiile pieței și solicitările Asociației Agrocereale, CFM a transmis un răspuns oficial, însă acesta nu oferă clarificările necesare și ridică noi semne de întrebare.

1. Lipsa de transparență privind datele operaționale

CFM nu furnizează informații privind:

  • numărul de vagoane disponibile,
  • volumele transportate în septembrie–noiembrie,
  • capacitatea planificată pentru decembrie.

Instituția invocă „practici comerciale”, deși este un monopol natural de stat, nu un operator privat. Fără aceste date, nu poate avea loc nicio analiză obiectivă privind capacitatea tehnică și performanța operațională.

2. Confuzia dintre costul contabil și strategia economică

CFM justifică intenția de majorare printr-un „cost” de 0,91 MDL/t-km, afirmând că tariful actual de 0,72 MDL/t-km ar genera pierderi. Această abordare ignoră principiile economiei de scară:

  • costurile fixe uriașe, specifice industriei feroviare, devin nesustenabile la volume mici;
  • tarifele mari reduc cererea, ceea ce crește și mai mult costul unitar;
  • tarifele competitive cresc volumul, iar volumul reduce costul unitar.

CFM pare să ignore acest mecanism fundamental, adoptând strategia disfuncțională de „preț mare pe volum mic”.

3. Structura costului de 0,91 MDL/t-km este distorsionată

Două elemente umflă artificial costul:

  • amortizarea activelor vechi, deja depășite moral și fizic;
  • ineficiențe operaționale severe: consum ridicat de motorină, rotație lentă, locomotive uzate.

Acest cost nu reflectă performanță, ci neajunsurile tehnice ale sistemului.

4. Transferul poverii asupra fermierilor

CFM pare să ignore că cererea pentru transportul de cereale este derivată: tarifele mari se transformă direct în prețuri mai mici oferite fermierului.

Într-un an în care agricultorii ies din trei sezoane dificile, majorarea tarifelor amplifică presiunea economică asupra lor.

Pentru a evita colapsul operațional, Asociația Agrocereale consideră prioritare:

  • o ajustare descendentă a tarifelor, pentru a readuce volumele;
  • eliminarea amortizării activelor vechi din structura de cost;
  • transparență totală privind capacitatea de transport;
  • compensații țintite de stat pentru mărfurile strategice;
  • modernizarea materialului rulant și reducerea timpilor de rotație.

80 de producători cu 700 de vinuri participă mâine la Vernisajul Vinului

Agrobiznes
-
0
80 de producători cu 700 de vinuri participă mâine la Vernisajul Vinului

Vernisajul Vinului revine cu cea de-a XXIV-a ediție. Ediția de iarnă a emblematicului eveniment va avea loc vineri, 12 decembrie, începând cu ora 18:00, în incinta Palatului Republicii (str. Maria Cibotari 16, Chișinău) și se va desfășura cu sloganul „Vinul nostru cucerește lumea”.

Deschiderea oficială a „Vernisajului Vinului” va avea loc începând cu ora 18:00, iar cu un cuvânt de salut vor fi prezenți:

  • Ștefan Iamandi, Director al  Oficiului Național al Viei și Vinului
  • Ludmila Catlabuga, Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.

În cadrul ceremoniei va fi acordat și premiul „Cavalerul Vinului”, un moment special de recunoaștere a contribuției în promovarea Vinului Moldovei.

Cea de-a XXIV-a ediția a „Vernisajului Vinului” va începe mai devreme, cu ceremonia de decernare a premiilor pentru vinăriile câștigătoare în cadrul Concursului Național „Vinul Moldovei”.

Ceremonia este preconizată în intervalul 16:00 – 18:00.

Cea de-a XXIV-a ediție a evenimentului va oferi celor 80 producători vinicoli, mediul ideal pentru lansarea colecțiilor noi și prezentarea produselor consacrate.

Astfel, oaspeții evenimentului vor avea ocazia să cunoască și să evalueze peste 700 de vinuri liniștite și vinuri spumante, dintre care 55 de noi lansări.

Tradițional, Vernisajul Vinului de iarnă găzduiește și un „Salon Divin”, unde participanții vor avea ocazia să savureze distilate de vinuri – divinuri cu Indicație Geografică Protejată (IGP) și distinse cu medalii la cele mai prestigioase competiții internaționale.

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), care are rolul de a promova imaginea produselor vitivinicole pe piața internă și pentru export.

Cumpără biletul aici.

123...2.249Pagina 1 din 2.249