BPM Metalconstruct str. Uzinelor, 104 Chișinău, MD-2023 Republica Moldova Tel: +373 22 480 480 +373 79 480 480 +373 69 850 022 +373 69 547 176 Email: [email protected]
Despre companie
❯ Uzină proprie de construcții metalice, complet echipată
❯ Capacitate de producție de până la 4000 tone pe an
❯ Suprafață de producție 2200 m³
❯ Echipamente moderne
❯ Produse metalurgice laminate direct de la producător
❯ Specialiști calificați
❯ Operativitate în producere și montare
❯ Garanție și controlul calității
❯ Cele mai bune prețuri de pe piață
Istoria de creditare a multor legumicultori e rea din cauza calamităților care în unii ani îi lasă fără recolte, apoi, chiar dacă situația în următorul an e bună, iar legumicultorii își achită creditele, nimeresc în lista neagră a băncilor și nu mai pot lua credite de la bănci.
Problema accesului la finanțare pentru legumicultori și distorsiunile create de calamitățile naturale au fost expuse pe larg în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului „Dezvoltare Agricolă Durabilă”, desfășurat în perioada martie 2024 – decembrie 2025, unde au fost prezentate recomandările elaborate de JICA și ADMA în parteneriat cu legumicultorii din Asociația APEL.
Acestea aduc în atenția autorităților urgența reformării mecanismelor de creditare și garantare.
În general, istoria de creditare a multor producători agricoli nu reflectă capacitatea lor economică, ci șocurile repetate provocate de secetă, îngheț, ploi torențiale și grindină.
În anii cu pierderi masive, fermierii nu reușesc să ramburseze la timp creditele, iar acest lucru îi penalizează definitiv în sistemul bancar.
Chiar dacă, în anul următor, situația se îmbunătățește și își achită datoriile, producătorul „ajunge în lista neagră a băncilor”, iar accesul la credite devine, practic, imposibil.
Această realitate blochează investițiile, retehnologizarea și expansiunea fermelor, iar impactul este resimțit mai ales de tinerii care vor să înceapă o afacere.
Necesitatea unui fond de garantare adaptat agriculturii
Tinerii fermieri intră în sector fără terenuri sau bunuri ce pot fi gajate. Au nevoie de un mecanism prin care statul să preia o parte din risc, iar băncile să fie dispuse să finanțeze investițiile lor.
Un fond de garantare dedicat, alimentat din surse publice și private, ar crea premisele unei dezvoltări stabile în horticultură și ar reduce presiunea provocată de anii agricoli dificili.
În lipsa unei astfel de structuri, legumicultorii rămân captivi între două extreme: imposibilitatea de a accesa credite bancare și costurile foarte mari ale microcreditării.
Împrumuturile scumpe de la companiile de microcreditare și riscurile asupra sectorului
Blocajul bancar îi împinge pe fermieri spre companiile de microcreditare, unde dobânzile sunt mult mai mari, iar comisioanele suplimentare se acumulează rapid.
Pentru o afacere sezonieră, dependentă de vreme, astfel de împrumuturi devin riscante.
Apare un cerc vicios: pentru a continua activitatea, fermierii iau credite scumpe, iar presiunea financiară le limitează investițiile, competitivitatea și rezistența la șocuri. Pe termen lung, întregul sector legumicol devine fragil.
Recomandările formulate de JICA și ADMA împreună cu legumicultorii din APEL
Aceste recomandări vizează o reformă profundă a accesului la finanțare, astfel încât legumicultorii să nu fie penalizați pentru fenomene asupra cărora nu au control.
1. Acces mai bun la resurse financiare
1.1. Recomandări privind programele guvernamentale
includerea sectorului horticol printre domeniile țintă ale programului AGGRI;
creșterea alocărilor în programele de subvenții AIPA pentru acoperirea costurilor de planificare a afacerilor, pregătirea cererilor și dobânzilor la împrumuturile investiționale.
1.2. Recomandări privind garanțiile de stat
consultări între MAIA și Ministerul Dezvoltării Economice pentru majorarea valorii maxime a garanțiilor din Facilității de Garantare a Creditelor;
creșterea ratei de acoperire a garanțiilor oferite de ODA pentru investițiile agricole.
1.3. Recomandări pentru sectorul financiar și instituții
extinderea portofoliului financiar al ADMA, cu accent pe fermierii mici și mijlocii;
dialog cu băncile pentru utilizarea registrului garanțiilor mobiliare, inclusiv pentru utilaje;
produse de creditare adaptate fermierilor mici și mijlocii;
perioade de rambursare mai lungi;
majorarea plafonului maxim al împrumuturilor pentru investiții.
Sectorul legumicol dispune de potențial, dar vulnerabilitățile cauzate de calamități și de modul în care acestea afectează istoricul de creditare blochează modernizarea și accesul la resurse financiare.
Fără un fond de garantare specific agriculturii și fără produse bancare adaptate riscurilor climatice, mulți fermieri rămân excluși din sistemul financiar.
Recomandările prezentate oferă o cale de acțiune. Aplicarea lor ar permite ca finanțarea să devină un sprijin pentru dezvoltare și nu o barieră care limitează șansele celor care asigură siguranța alimentară a țării.
Acestea vor fi transmise către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar reprezentanții MAIA prezenți la eveniment au menționat că le vor analiza în mod prioritar în scopul identificării soluțiilor.
Sezonul 2025/26 marchează una dintre cele mai profunde transformări din istoria recentă a piețelor ucrainene de soia și rapiță.
Pentru prima dată, procesarea internă ajunge din urmă exporturile și chiar începe să le depășească, fenomen fără precedent pentru două culturi orientate tradițional către piețele externe. Concluzia aparține Victoriei Blașko, coordonatoare de analiză la ASAP Agri.
În perioada iulie–noiembrie, în Ucraina au fost procesate 970 mii tone de rapiță, iar în intervalul septembrie–noiembrie, aproximativ 860 mii tone de soia.
Prin comparație, exporturile au însumat 1,2 milioane tone de rapiță și 650 mii tone de soia în aceleași perioade. Diferența tot mai mică dintre cele două direcții demonstrează schimbarea de structură a pieței.
Potrivit Victoriei Blașko, „procesarea internă practic ajunge din urmă exportul și chiar începe să îl depășească, o schimbare de paradigmă pentru piețe care, ani la rând, au funcționat pe logica livrărilor externe”.
Mai mulți factori au contribuit simultan la această reconfigurare a pieței:
introducerea taxei de export de 10% pentru soia și rapiță, aplicată din septembrie, care a redus atractivitatea exportului pentru traderi;
întârzierea campaniei de recoltare, ceea ce a limitat disponibilitatea soiei la început de sezon;
prudența importatorilor europeni, pe fondul incertitudinilor privind aplicarea regulamentului EUDR;
dificultăți logistice interne către porturi;
scăderea producției de oleaginoase, în special floarea-soarelui, care ar putea coborî la cel mai mic nivel din ultimii peste zece ani, conform ASAP Agri.
În această situație, fabricile sunt nevoite să compenseze lipsa de materie primă, iar rapița și soia devin sursele principale de încărcare a capacităților industriale.
Prăbușere accentuată a exportului
Exporturile de rapiță din iulie–noiembrie s-au redus la jumătate, deși recolta a scăzut doar cu 200 mii tone, până la 3,3 milioane tone, ceea ce nu justifică un declin atât de abrupt. Impactul decisiv l-a avut taxa de export, care a afectat luni esențiale ale sezonului:
în august, exportul a fost de 486 mii tone, față de 879 mii tone în anul precedent;
în septembrie – 236 mii tone, față de 673 mii tone anul trecut.
Uniunea Europeană a redus importurile la 1,1 milioane tone, comparativ cu 2,2 milioane tone în anul anterior, pe fondul unui val mare de canola australiană și al propriei producții bune.
Situația este chiar mai pronunțată pe piața soiei: în septembrie–noiembrie, exportul a scăzut de aproape trei ori, comparativ cu 1,7 milioane tone în sezonul trecut. Cea mai mare reducere s-a înregistrat în livrările către UE, Pakistan și Egipt.
Diferență tot mai mare între atractivitatea procesării și cea a exportului
Ucraina se confruntă în acest sezon cu o combinație de factori nefavorabili exportului:
concurență ridicată cu soia americană,
10% taxă de export,
producție mai mică (proiecția ASAP Agri: 5,6 milioane tone, față de 7,1 milioane tone anul trecut).
Pe fondul acestor evoluții, procesarea internă a devenit mult mai activă și mai atractivă decât exportul.
„Pe fundalul scăderii producției de floarea-soarelui la 10,4 milioane tone, capacitățile de procesare de peste 20 milioane tone pe an sunt mai puțin încărcate ca niciodată. Rapița și soia acoperă o parte din acest deficit”, explică Blașko.
Posibile recorduri istorice
Dacă ritmul actual se menține, sezonul ar putea deveni unul definitoriu:
procesarea rapiței ar putea ajunge la 1,4 milioane tone, față de 490 mii tone anul trecut – cel mai ridicat nivel de până acum;
procesarea soiei ar putea urca la 3 milioane tone, depășind exportul, estimat la 2,2 milioane tone.
În plus, în acest an procesatorii devin parteneri preferați pentru producători, chiar dacă exportatorii oferă uneori prețuri mai mari. Motivele sunt:
plăți mai rapide,
logistică simplificată,
cerere stabilă în interiorul țării.
Un sezon care poate schimba direcția întregului sector
„Sezonul 2025/26 poate deveni un moment de cotitură pentru piața oleaginoaselor din Ucraina. Procesarea internă câștigă teren, iar balanța de putere se înclină vizibil către industrie. Dacă asistăm la un fenomen temporar sau la începutul unei transformări profunde, o vor arăta anii următori”, concluzionează Victoria Blașko.
SGS este lider mondial în domeniul testării, inspecției și certificării. Opereaza o rețea de peste 2.500 de laboratoare și centre de afaceri în 115 țări, susținute de o echipă de 99.500 de profesioniști dedicați.
Având peste 145 de ani de excelență în domeniul serviciilor, îmbină precizia și acuratețea specifice companiilor elvețiene, pentru a sprijini organizațiile să atingă cele mai înalte standarde de calitate, conformitate și sustenabilitate.
În Moldova, SGS activează de peste 30 ani.
„Accesul la piețe externe, credibilitatea în fața partenerilor și un control riguros al calității produselor sunt punctele noastre forte care ne-au ajutat să devenim unul dintre partenerii de bază ai producătorilor în accesarea piețelor externe.
Deservim clienți din agricultură, industria alimentară, petrol, import de îngrășăminte, comerț en-gros, export și transporturi. În fiecare dintre aceste domenii oferim verificări și certificări care le permit operatorilor să lucreze sigur, controlat și în conformitate cu cerințele pieței”, menționează Sergiu Croitoru, reprezentant SGS Moldova.
Anual, compania participă la unul dintre cele mai importante evenimente din sectorul pomicol național – Conferința Businessul Fructelor, în cadrul căreia și am avut ocazia să aflăm mai multe despre oportunitățile pe care le poate oferi companiilor din sector.
De ce este importantă certificarea în agroindustrie
Agricultura modernă funcționează într-un cadru reglementat, unde fiecare etapă are nevoie de trasabilitate și de verificarea respectării unor standarde.
Țările importatoare și marile rețele comerciale solicită dovezi că producția este sigură, controlată și conformă cerințelor tehnice. Fără aceste atestări, exportul devine dificil, iar valoarea comercială a produselor scade.
SGS pune la dispoziție un portofoliu complet de servicii care permit operatorilor să demonstreze că procesele lor respectă normele internaționale, iar loturile sunt gestionate corect pe întreg parcursul lanțului agroalimentar.
Tipuri de certificări relevante pentru fermieri și companii
Certificări de siguranță alimentară
Acestea sunt printre cele mai utilizate de procesatori și exportatori, , orientate spre managementul siguranței alimentelor.
standardele IFS, FSCC 22000
HACCP, sistem de prevenire a riscurilor, aplicabil în unități de procesare, depozite și centre de colectare.
Aceste certificări cresc încrederea partenerilor și reduc riscurile asociate manipulării produselor.
Certificări specifice sectorului agricol
Fermierii și cooperativele pot beneficia de standarde care deschid acces spre piețele europene:
GLOBALG.A.P., util pentru producătorii de fructe și legume care lucrează cu retaileri internaționali.
ISCC – certificarea internațională a sustenabilității carbonului pentru comercianții cu cereale.
FSA – evaluarea sustenabilității fermelor pentru toți producătorii de culturi agricole (tehnice, oleaginoase etc).
Aceste scheme contribuie la creșterea valorii produselor și la consolidarea încrederii în lanțul de aprovizionare.
Certificări de mediu și sustenabilitate
Pentru companiile care doresc să demonstreze responsabilitate față de mediu, SGS oferă:
ISO 14001, managementul impactului asupra mediului.
ISO 50001, managementul energiei, relevant pentru unitățile cu consum industrial.
SMETA/SEDEX – Audit de Responsabilitate Socială și Etică Corporativă.
Certificări de calitate și management intern
Multe companii agroindustriale implementează deja standarde precum:
ISO 9001, managementul calității.
ISO 45001, sănătate și securitate ocupațională.
Aceste certificări sunt utile în negocieri cu parteneri mari, care solicită transparență și procese bine structurate.
„SGS oferă și analize de laborator acreditate ISO 17025 pentru cereale, oleaginoase, produse procesate, vinuri sau îngrășăminte. La acestea se adaugă inspecții la încărcare, verificări privind contaminanții, audituri interne și instruiri pentru personal”, adaugă Sergiu Croitoru.
Aceste servicii ajută fermierii și companiile să prevină pierderile, să evite blocarea loturilor la export și să mențină o relație stabilă cu partenerii externi.
„Observăm o evoluție constantă în cerințele piețelor internaționale, iar operatorii din sectorul agroindustrial trebuie să țină pasul cu aceste schimbări.
Rolul nostru este să îi ajutăm să își organizeze procesele astfel încât să fie compatibile cu standardele cerute de parteneri, fie că vorbim despre siguranța alimentelor, trasabilitate sau gestionarea riscurilor. O certificare bine implementată devine un instrument de încredere și stabilitate în relația cu clienții și cumpărătorii din afara țării.”
5 avantaje ale certificărilor SGS
1. Acces la piețe externe
Multe țări importatoare și cumpărători industriali lucrează exclusiv cu furnizori certificați.
Exemplu: exporturile către UE, Orientul Mijlociu sau țări din Asia solicită, în numeroase cazuri, sisteme validate de siguranță alimentară sau trasabilitate.
Certificările precum ISO 22000, FSSC 22000, GLOBALG.A.P. sunt adesea condiții de eligibilitate pentru contracte.
2. Reducerea riscului de respingere a loturilor
Loturile alimentare pot fi respinse la frontieră dacă nu sunt susținute de teste și sisteme de control care să demonstreze conformitatea cu regulile de siguranță alimentară.
Certificările, împreună cu analizele de laborator, ajută la prevenirea pierderilor financiare provocate de contaminanți, reziduuri sau neconformități.
3. Consolidarea încrederii comerciale
Certificările aduc transparență asupra modului în care sunt organizate procesele. Ele confirmă că operatorul menține proceduri stabile, documentate și monitorizate.
Pentru parteneri, certificarea reduce incertitudinea și facilitează cooperarea pe termen lung.
4. Optimizarea proceselor interne
Standardele precum ISO 9001, ISO 14001, ISO 45001 sau ISO 50001 îi ajută pe operatori să gestioneze mai eficient resursele, să reducă erorile interne, să minimizeze pierderile și să îmbunătățească modul de lucru al echipelor.
5. Trasabilitate și control în lanțul alimentar
Pentru operatorii care lucrează cu produse perisabile, trasabilitatea este foarte importantă. Certificările asigură un sistem prin care se poate determina originea fiecărui lot, modul de procesare și toate etapele parcurse până la destinație.
Astfel, certificările din sectorul agroindustrial sunt utile pentru dezvoltarea unei afaceri stabile, pentru accesul la piețe cu cerințe ridicate și pentru prevenirea riscurilor comerciale.
Oleg Cojușneanu este un tânăr antreprenor din raionul Anenii Noi care administrează o fermă de iepuri. Afacerea a fost inițiată cu zece ani în urmă din pasiunea pentru iepuri și a pornit de la câteva capete, iar astăzi în fermă cresc peste 4 000 de animale.
„Am început a crește iepuri în ograda părintească. Ulterior, am găsit o hală la o instituție de stat, o încăpere post-sovietică, adaptată pentru creșterea bovinelor. Am închiriat jumătate de hală, am schimbat podeaua, am făcut izolare termică și am adaptat totul pentru iepuri”, relatează Oleg Cojușneanu.
Afacerea a crescut în baza cererii de pe piața locală. La apariția fiecărui nou client ferma se adapta și se extindea.
Rasa pe care a ales să o crească producătorul este Panon unguresc – un hibrid adaptat pentru creștere intensivă, cu randament bun la carne și rezistență la boli.
Carnea de iepure la început era comercializată preponderent la sălile de evenimente, dar după pandemie tânărul a decis să se orienteze către magazine specializate și rețele comerciale din toată Moldova.
„Avem contracte directe cu magazinele, facem livrare de două ori pe săptămână. Animalele se sacrifică la comandă, se fac actele, vine felcerul, confirmă calitatea cărnii, se eliberează certificatul sanitar-veterinar, apoi livrăm la magazin.
Pentru comerțul în rețelele de magazine am avut nevoie de un șir de acte: autorizație de activitate, autorizație de sacrificare, punct de sacrificare autorizat de ANSA și certificate pentru fiecare lot de carne expediat”, relatează producătorul.
Oleg consideră că o afacere de succes se face din plăcere.
„Dacă nu ești pasionat de domeniu, nu vei avea reușite, există un șir de riscuri și dificultăți, dar dacă îți place ceea ce faci, găsești motivație. Sunt zile bune și zile grele, ca în orice domeniu”, spune tânărul.
De curând, producătorul se ocupă și de producerea furajelor, atât pentru ferma proprie, cât și pentru alți fermieri.
Pentru dezvoltarea fermei tânărul colaborează activ cu instituțiile de cercetare din țară.
„Colaborarea noastră cu Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinarăa început în 2020, într-un moment în care aveam nevoie de expertiză pentru a clarifica numeroase aspecte tehnice din producție. În cadrul discuțiilor inițiale, ni s-a propus testarea unui proiect pilot bazat pe probiotice – o abordare nouă pentru noi, obișnuiți până atunci cu utilizarea antibioticelor.”
Deși inițial a privit cu rezerve această schimbare, primele rezultate au apărut rapid, iar eficiența metodei l-a determinat ca, în multe situații, să reducă semnificativ sau chiar să înlocuiască complet antibioticele.
„Experiența ne-a demonstrat cât de valoroasă este colaborarea dintre fermieri și instituțiile de cercetare: acolo se află metodologia, bazele științifice și înțelegerea proceselor care influențează direct sănătatea și performanța animalelor, chiar dacă nu sunt vizibile la prima vedere”, menționează producătorul.
Pentru rezultatele obținute în colaborarea cu instituțiile de cercetare, Oleg Cojușneanu a fost premiat în cadrul Forumului Național AgroCunoștințe, organizat în luna noiembrie 2025 de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează operatorii din domeniul alimentar despre intrarea în vigoare, la data de 11 noiembrie 2025, a modificărilor Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.
Etichetarea produselor alimentare care conțin arome
Aceste modificări au survenit în mod special la art. 16 alin. (5)-(7) și stabilesc reguli mai stricte și mai clare referitoare la etichetarea produselor alimentare care conțin doar arome, având drept scop protejarea consumatorilor împotriva practicilor înșelătoare prin inducerea în eroare manifestate prin prejudicierea drepturilor şi intereselor legitime.
Printre principalele modificări și obligații pentru operatori se enumeră:
Etichetarea obligatorie a produselor cu arome
În cazul produselor alimentare ce conțin doar arome, operatorii sunt obligați să indice pe ambalaj sau pe etichetă una dintre mențiunile: „cu gust de …”, „cu aromă de…” sau „cu gust și aromă de …”, însoțite de denumirea aromei respective (de exemplu: „cu gust de căpșune”).
Atenție! Aceste mențiuni trebuie indicate în câmpul vizual principal, respectând toate prevederile privind lizibilitatea și vizibilitatea (art. 11 alin. (1) și (2).Interzicerea ilustrării vizuale înșelătoare (art. 16 alin. (7))
În cazul în care în procesul de producție a alimentelor sunt utilizate DOAR AROME și nu sunt prezente ca ingrediente fructele, legumele și/sau porțiunile vegetale a acestora, se interzice strict următoarele:
Ilustrarea
Desenarea
Reprezentarea în orice altă formă
… a fructelor, a legumelor și/sau a porțiunilor vegetale pe ambalajul sau pe eticheta produsului alimentar.
ANSA subliniază că aceste prevederi legislative sunt concepute pentru a asigura o informare corectă și transparentă a consumatorului final, eliminând orice confuzie între produsele care conțin ingrediente naturale și cele care se bazează exclusiv pe arome.
Totodată, în cadrul controalelor oficiale, ANSA va monitoriza acțiunile operatorilor din domeniul alimentar, privind alinierea integrală a proceselor de etichetare a ambalajelor la noile cerințe.
În caz de neconformare, va aplica sancțiuni contravenționale sub formă de amendă: aplicabile persoanelor fizice și juridice, în funcție de gravitatea faptei.
IMPORTANT!!! Nu există perioadă de tranziție!!! Perioada de epuizare a stocului de etichete neconforme a fost până la data de 11 noiembrie 2025.
Astăzi marcăm Ziua Mondială a Solului, o inițiativă lansată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care atrage atenția asupra rolului fundamental pe care solul îl are în agricultură, funcționarea ecosistemelor și securitatea alimentară.
Pentru ediția din acest an, FAO a stabilit tema oficială a Zilei Mondiale a Solului – „Soluri sănătoase pentru orașe sănătoase”, subliniind importanța protejării și gestionării responsabile a solurilor urbane.
Republica Moldova este recunoscută pentru solurile fertile, cu un conținut sporit de humus, în medie între 3,5 și 3,7 la sută.
Acest potențial ne plasează printre regiunile europene cu soluri de cea mai bună calitate. Totuși, eroziunea, pierderea fertilității și utilizarea intensivă contribuie la diminuarea resurselor de sol.
Aplicarea practicilor de gestionare durabilă a solului precum tehnologiile No-Till și Strip-Till, rotația culturilor, administrarea materiei organice sau utilizarea culturilor de acoperire, contribuie la îmbunătățirea sănătății solului, reducerea eroziunii și poluării, precum și la sporirea capacității de infiltrare și stocare a apei.
În perioada 2012–2025, prin Programul „Managementul durabil al terenurilor și protecția solurilor”, finanțat de Banca Mondială și GEF, fermierii au beneficiat de sprijin pentru introducerea tehnologiilor agricole prietenoase solului.
În acest interval, au fost acordate 316 granturi pentru practici precum No-Till, Strip-Till, utilizarea acoperirii vegetale, achiziția utilajelor specializate și aplicarea sistemelor agrosilvice.
Valoarea maximă a unui grant a fost de 10 000 de dolari SUA.
În cadrul programului au fost procurate 365 de utilaje destinate agriculturii conservative, precum și dezvoltate sisteme de irigare la scară mică, iazuri antierozionale și bazine de captare a apei.
Suprafața gestionată de beneficiarii programului însumează 111 590 de hectare. La fel, rezultat este reabilitarea a 3157 ha de fâșii forestiere de protecție, cu impact asupra a peste 64 000 ha de teren agricol.
Amintim că, anul acesta, ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a fost apreciat la nivel internațional de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru politicile elaborate și promovate în domeniul gestionării terenurilor agricole și solului.
De mulți ani, în agricultura moldovenească persistă ideea că subvențiile ajung, în proporție covârșitoare la fermierii mari, iar micile exploatații rămân cu puține șanse de sprijin.
La aceste percepții se adaugă și poziția exprimată repetat de reprezentanți ai Asociației Forța Fermierilor, potrivit căreia cele mai multe resurse publice ar fi orientate spre marile exploatații, așa-numitele holdinguri agricole.
În plus, producătorii micro și mici din teritoriu spun adesea că nu au informații suficiente despre programele disponibile sau că se simt ignorați în procesul de distribuire a fondurilor.
Fermieri din raioanele Dondușeni, Râșcani, Cantemir, Leova și altele, ne-au declarat că mulți nici măcar nu cunosc modul în care ar putea obține sprijin prin intermediul programelor de stat considerând că „Pe ei nu-i aude și nu-i vede nimeni”.
„Nu cunoaștem despre programele de la care am putea accesa bani și nici nu cred că ne-ar oferi suport. Avem suprafețe mici, suntem începători”, ne-a spus într-o discuție la acest subiect, alături de alți fermieri, Petru Carp, agricultor micro din Cantemir.
Pe de altă parte, am discutat și cu un număr mare de fermieri care au spus că sunt mulțumiți de subvențiile oferite, însă cea mai mare problemă rămâne a fi o informarea slabă în raioane despre oportunitățile de finanțare și apelurile disponibile.
„Una dintre problemele pe care o văd este informarea slabă în raioane despre apelurile de subvenționare și alte proiecte. Am învățat singură unde să caut și cum să solicit sprijin, am pregătit dosarele pentru subvenții. Recent, a fost apelul pentru defrișare, dar încerc să o fac pentru orice apel disponibil la care suntem eligibili. Încurajez și alți fermieri să o facă. Altfel, sunt oportunități pierdute”, a menționat Irina Pintea, tânără fermieră din raionul Rîșcani.
Evident, am discutat și cu fermieri care ar putea forma o a treia tabără, de proprietari agricoli care sunt, în mare parte, mulțumiți și la care, la nivel de raion, spun ei, informațiile sunt furnizate la timp.
De exemplu, Oxana Babac, agricultoare din Telenești, spune că, de-a lungul anilor, a accesat aproape toate măsurile disponibile la Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură pentru care întreprinderea ei era eligibilă – de la subvenții post-investiție și rambursarea accizei la motorină, până la compensații pentru recolta compromisă și subvenționarea dobânzilor la credite.
„În paralel, grație Fondului de Dezvoltare Rurală – Inception Fund, Programului LEADER și GAL Trei Coline, am reușit să obținem granturi ce depășesc 260.000 de lei”. Toată istoria ei o aflați în articolul De la un vis la afacere – antreprenorii care învie satele Moldovei, articol realizat de gal3coline.md.
Astfel, am decis să apelăm la datele oficiale pentru a vedea cum stau lucrurile de fapt.
Datele accesibile public de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), dar și ale altor programe de sprijin arată că fermierii mici și micro au devenit în ultimii ani principalii beneficiari ai ajutoarelor statului nu doar după numărul de beneficiari, ci și după valoarea totală de subvenții obținute.
Ceea ce a contat a fost să se informeze la timp și să monitorizeze programele disponibile.
Autoritățile menționează că, în ultimii ani au fost oferite peste 8 miliarde de lei pentru susținerea agriculturii și dezvoltării rurale.
Acești bani au fost alocați atât dinFondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FNDAMR), cât șidin Fondul de Intervenție a Guvernului (de exemplu, în 2024 115 milioane de lei din Fondul de Intervenție au fost direcționate pentru a acoperi pagubele produse de ploi torențiale, grindină și vânt puternic în perioada iunie-septembrie 2024).
„În ultimii ani, sectorul agricol a beneficiat de o serie de programe dedicate competitivității și modernizării. În acest interval, au fost alocate aproximativ 8 miliarde de lei, iar bugetul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a înregistrat o creștere de 70% față de anul 2021. Peste 8.000 de fermieri au beneficiat de sprijin financiar, dintre care o treime sunt tineri și femei antreprenoare, iar mai mult de jumătate reprezintă microferme”, a menționatPrim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul evenimentului dedicat Zilei naționale a lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare.
Pentru corectitudine, trebuie să menționăm că resursele FNDAMR nu sunt orientate 100% pentru plăți către agricultori, ci și pentru alte măsuri de dezvoltare rurală (cum ar fi Programul LEADER, susținerea APL (Administrația publică locală), care, nemijlocit, facilitează investițiile în mediul rural.
De exemplu, mijloacele financiare alocate FNDAMR pe parcursul anului 2024 au fost distribuite după cum urmează în următoarea diagramă:
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP), la 1 ianuarie 2025, în Registrul de stat figurau 10.041 de gospodării țărănești (GȚ).
De asemenea, conform Registrului de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, 20.125 de entități (SRL, Societăți pe acțiuni, cooperative etc) au declarat genuri de activitate corespunzătoare domeniului „01 – Agricultură”, conform CAEM.
Cele mai multe întreprinderi agricole sunt înregistrate în municipiul Chișinău (7.661), urmat de raioanele Orhei (986), Hîncești (851), Ungheni (615) și Telenești (604).
Clarificare: În Republica Moldova, o persoană fizică poate fonda o singură gospodărie țărănească (de fermier), în schimb, persoana respectivă poate fi fondator sau asociat în alte forme juridice, de exemplu SRL-uri.
În Republica Moldova, subiecți ai subvenționării în agricultură sau în mediul rural sunt fermierii care se clasifică în următoarele categorii și întrunesc cumulativ următoarele condiții:
fermier micro – fermier care are cel mult 9 salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 18 milioane de lei;
fermier mic – fermier care are cel mult 49 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei;
fermier mijlociu – fermier care are cel mult 249 de salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 100 de milioane de lei;
fermier mare – fermier care depăşeşte cumulativ condițiile stabilite pentru fermierul mijlociu.
Principalii beneficiari ai subvențiilor AIPApe categorii de fermieri
„În ultimii ani, majoritatea fermierilor au accesat subvenții post-investiționale. De exemplu, în anul 2022 – 72% din fond a fost debursat pentru plată post-investițională; în anul 2023 – 67% ; în anul 2024 – 45%, iar în semestrul I al 2025 – 31%. Dar, aceștia nu sunt beneficiari unici, ci vorbim despre numărul cererilor depuse. Astfel, un beneficiar poate depune simultan cereri la mai multe măsuri”, ne-au menționat reprezentanții AIPA.
În anul 2024, 45% din FNDAMR (1.705 milioane de lei) a fost alocat pentru cererile depuse la forma de subvenționare postinvestițională.
Pentru aceste 45%, suma achitată și numărul fermierilor pe categorii, în 2024, este prezentată în următorul tabel:
Dacă e să realizăm un bilanț analizând numărul de beneficiari unici de subvenții, și nu după numărul cererilor, la eliminarea dublurilor, datele oferite de AIPA pentru ultimii trei ani arată o următoare distribuție a subvențiilor pe categorii de fermieri:
Aceste date denotă o tendință de creştere a cotei şi de concentrare a subvențiilor în rândul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici la capitolul număr, care reprezintă segmentul dominant al beneficiarilor în toți cei trei ani analizați.
În 2022, acestea cumulau aproximativ 76% din totalul întreprinderilor subvenționate, iar deja în 2024 ponderea lor a crescut la peste 87%, ceea ce arată o orientare a politicilor de sprijin anume spre fermele de dimensiuni reduse și spre antreprenorii agricoli aflați în fază de dezvoltare.
Aceasta combate tezele precum că de subvenții ar beneficia în special gospodăriile mari.
În contrast, întreprinderile mijlocii și mari au înregistrat o scădere treptată a ponderii (la număr), indicând că accesul la subvenții este mai degrabă în favoarea categoriilor vulnerabile, pentru stimularea modernizării și diversificării bazei productive în mediul rural.
Dacă e să analizăm datele din 2023 privind beneficiarii AIPA după suprafețele gestionate:
79,8% au fost fermierii cu o suprafață de până la 100 ha
10,9% au declarat că dețin între 101 și 300 de hectare
5,2% din solicitanți între 301 și 600 de hectare
9% dintre fermieri dețin între 601 și 1.500 de hectare
şi doar 1,3% dintre solicitanți au indicat suprafețe în gestiune de peste 1.501 de hectare.
Un alt mit: Fermierii mari au accesat mai mulți bani din subvenții
Totuși, există opinia precum că fermierii mari ar accesa subvenții cumulativ mult mai mari decât toți fermierii mici.
Pentru a determina dacă acest lucru este adevărat, am analizat sumele virate de AIPA în conturile celor patru categorii de fermierii în ultimii trei ani (2022-2024) în funcție de numărul de beneficiari unici ai subvențiilor post-investiție.
În 2022, cele mai mari două categorii – micro și mici – au atras împreună 439,8 milioane lei, adică aproximativ 70% din totalul plăților post-investiție (674,36 milioane lei cumulate pe toate categoriile).
Cei mijlocii au încasat 162,3 milioane lei, iar marile ferme – 72,24 milioane lei. Distribuția arată un sistem orientat cel mai mult către companiile mici, cele mijlocii și mari având cote minoritare.
Cota firmelor mijlocii scade ușor la 148,72 milioane lei, iar a celor mari se mențin la 69,26 milioane lei. Structura se concentrează și mai mult spre beneficiarii mici și foarte mici.
În 2024, volumul total al plăților scade în toate categoriile, dar cel mai puternic la mijlocii și mari. Fermierii Micro și cei mici primesc 436,99 milioane lei, ceea ce înseamnă aproximativ 81% din totalul plăților (544,63 milioane lei).
Volumul alocat fermierilor mijlocii se prăbușeşte la 57,75 milioane lei, iar la cei mari ajung doar 49,89 milioane lei – cele mai mici valori din ultimii trei ani.
Astfel, putem concluziona că fermierii micro și mici absorb constant cea mai mare parte a subvențiilor, de la 70% în 2022 la peste 80% în 2024.
Unde sunt cei mai mulți beneficiari
Pentru mulți fermieri, o întrebare rămâne mereu deschisă: „Cum se distribuie subvențiile în țară? Ce se întâmplă în raionul meu, dar și în raioanele vecine?”
Imaginea de ansamblu realizată datorită datelor disponibile la AIPA pentru anul 2024 arată diferențe între raioane și structura categoriilor de întreprinderi beneficiare – micro, mici, mijlocii și mari.
În partea inferioară a clasamentului se află raioanele unde numărul beneficiarilor este foarte redus:
Programe de sprijin în agricultură și mediul rural
Amintim că, pe lângă sprijinul AIPA, fermierii pot accesa în prezent programe de sprijin financiar și facilități gestionate de principalele instituții din domeniu:
Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA)
Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA)
Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD – destinat suportului exclusiv a întreprinderilor micro, gospodăriilor din mediul rural și proiectelor susținute de APL.
UCIMPA: Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P) șiProiectul Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI).
În sectorul agrar mai sunt şi alte programe și proiecte orientate de exemplu exclusiv pe sprijinul gospodăriilor casnice și producătorilor ce au până la 50 de hectare de teren în proprietate. Unul dintre ele este IFAD.
În cei 25 de ani de activitate, bugetul total al proiectului de care a beneficiat sectorul agricol se cifrează la circa 266,8 milioane dolari, dintre care IFAD a investit circa 146,5 milioane dolari, inclusiv 24,4 milioane dolari sub formă de granturi nerambursabile.
Potrivit IFAD , numărul beneficiarilor direcți a ajuns la 3400, inclusiv 550 de fermieri au beneficiat de suport pentru infrastructuri de irigare, 1250 au fost susținuți prin diferite echipamente, iar 1 600 tineri și femei și-au dezvoltat afacerile.
În plus, 6.200 de producători agricoli au fost instruiți în diferite aspecte ale businessului agricol.
O altă sursă este de sprijin pentru sectorul agrar este Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), ce oferăinstrumente financiare ieftine pentru producătorii agricoli din țară.
Instituția menționează că în perioada ianuarie 2020 – 30 septembrie 2025, 2 196 de fermieri unici au beneficiat de suportul instituției, fiindsemnate 2 612 contracte de vânzări în rate.
Valoarea sprijinului acordat prin intermediul ADMA (în special pentru achiziția de tehnică agricolă și tehnologii moderne) în perioada 2020 – septembrie 2025 depăşeşte 2,37 miliarde de lei.
Analiza datelor pe câteva instituţii ce oferă asistenţă arată că, în pofida percepției publice conform căreia fermele mari ar domina accesul la resurse financiare, sistemul de subvenționare din Republica Moldova, în ultimii ani este orientat predominant spre fermele micro și mici.
Acestea reprezintă majoritatea covârșitoare a beneficiarilor și absorb, constant, cea mai mare parte a fondurilor – aproximativ 70% în 2022 și peste 80% în 2024, la capitolul.
Continuarea acestui model poate accelera modernizarea sectorului, însă rămâne necesară o atenție egală pentru toate segmentele de fermieri, astfel încât mecanismele de sprijin să răspundă proporțional nevoilor agriculturii naționale, racordate la realitățile pieței.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media în Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.
Comisia Europeană a publicat pe 4 septembrie un Call for Expressions of Interest adresat companiilor din UE, EEA și Republica Moldova, pentru a identifica proiecte private de investiții în sectoarele strategice ale economiei moldovenești.
Anunțul a apărut pe platforma oficială a executivului european, în cadrul Direcției Generale pentru Vecinătate și Extindere (DG ENEST).
Deși apelul este deschis pentru mai multe domenii – inclusiv energie, producție avansată, infrastructură, sănătate și IT – unul dintre pilonii de bază îl reprezintă agricultura, industria agroalimentară și dezvoltarea rurală, unde Bruxellesul vede potențialul de creștere cel mai rapid în următorii ani.
Agricultura și agri-food: investițiile considerate prioritare de UE
Potrivit documentului, Moldova este privită de UE ca un furnizor de încredere de produse agroalimentare, cu oportunități în special pe segmente de calitate premium.
Comisia indică câteva direcții clare unde sectorul poate atrage investiții private mari:
extinderea și modernizarea irigațiilor;
verticalizarea lanțurilor agroalimentare;
modernizarea fermelor de zootehnie și procesare primară;
investiții în procesare, ambalare și tehnologii alimentare;
dezvoltarea huburilor regionale și a capacităților logistice;
oportunități emergente în turism rural și eco/agro-turism.
UE remarcă faptul că Agrotek Park, proiect național dedicat agriculturii inteligente și bioeconomiei, va deveni un punct central pentru investiții în agri-tech, digitalizare și soluții avansate de producție.
Ce poate aduce acest apel?
Apelul nu este un grant și nu oferă finanțare directă, însă reprezintă un mecanism prin care UE:
identifică proiecte mari, de peste 10 milioane EUR, în sectoarele prioritare;
poate facilita contactul cu instituții financiare europene și internaționale (BERD, BEI, IFC etc.);
poate activa garanții de risc prin instrumentul EFSD+, reducând costul finanțării;
poate oferi, în anumite cazuri, granturi complementare pentru proiecte cu impact public.
Practic, Comisia construiește un pipeline de investiții strategice pentru Moldova în perspectiva integrării în piața unică.
Pentru sectorul agroalimentar, asta înseamnă:
acces mai ușor la finanțări pentru proiecte ample (procesare, infrastructură, irigații);
interes internațional mai ridicat pentru investiții în agri-food;
accelerarea profesionalizării și modernizării lanțurilor valorice.
Cine poate aplica
Companii din UE, EEA sau Moldova care pot propune proiecte:
cu valoare minimă de 10 milioane EUR;
cu contribuție proprie de cel puțin 15% equity;
în unul dintre sectoarele prioritare ale Growth Plan 2025-2027.
Apelul este deschis până în 4 iunie 2026, cu evaluări trimestriale ale proiectelor depuse. Detalii aici.
De la lansarea Programului „Facilitatea de Creditare în Agricultură” (FCA), în luna martie, și până la sfârșitul lunii noiembrie, 250 de afaceri agricole micro și mici au beneficiat de finanțare, dintre care 47 doar în luna noiembrie.
Programul este implementat la nivel național, cu o participare mai intensă în zona de nord.
Un element definitoriu al FCA este oferta de finanțare în lei moldovenești, la o rată fixă de 5,1% anual, considerabil mai joasă decât dobânzile din sistemul bancar.
În aceste condiții, beneficiarii au obținut un avantaj mediu de 4,7 puncte procentuale față de creditele comerciale, ceea ce face programul una dintre cele mai atractive surse de capital pentru producătorii agricoli.
Până în prezent, valoarea totală a resurselor recreditate depășește 242 de milioane de lei, dintre care peste 41 de milioane au fost debursate în luna noiembrie.
Fiecare împrumut conține o componentă de grant, acordată diferențiat în funcție de tipul investiției. Valoarea cumulată a granturilor depășește 27 de milioane de lei, iar 3,36 milioane de lei au fost distribuite în luna noiembrie.
Cele mai multe investiții ale fermierilor au vizat achiziția de echipamente destinate agriculturii convenționale, categorie care reprezintă 69,68% din totalul cheltuielilor finanțate, însoțite de un grant de 5%.
Un segment al beneficiarilor a optat pentru tehnologii de agricultură conservativă, care însumează 9,67% din volumul finanțat și sunt sprijinite printr-un grant de 15%. Investițiile în procesarea post-recoltare ating 20,65% din total, fiind susținute printr-un grant de 30%.
Pentru perioada următoare, programul dispune de 129,21 milioane de lei pentru noi împrumuturi și 28,50 milioane de lei pentru granturile destinate proiectelor eligibile.
Detaliile complete privind condițiile de accesare și mecanismul de finanțare pot fi consultate aici.
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri (ne)personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
