Exportatorii de fructe solicită intervenție imediată pentru fluidizarea traficului și evitarea întârzierilor repetate la punctele de trecere Albița-Leușeni și Sculeni-Sculeni.
Problemele apărute în ultimele zile au readus în prim-plan vulnerabilități care afectează capacitatea țării de a-și onora contractele cu partenerii europeni.
Întârzieri care pun în pericol calitatea și livrările
Producătorii de fructe semnalează timpi de așteptare de peste două zile pentru transporturile cu fructe.
Staționarea prelungită la frontieră compromite calitatea produselor și pune în dificultate exportatorii în raport cu partenerii din Uniunea Europeană.
Reprezentanții sectorului atrag atenția că situația se repetă constant în perioadele de vârf, iar blocajele de trafic la frontiera moldo-română afectează competitivitatea industriei fructelor și strugurilor și generează pierderi economice.
Solicitările transmise autorităților
Producătorii solicită restabilirea urgentă a culoarului verde pentru mărfurile perisabile, astfel încât transporturile de fructe să poată traversa rapid punctele de trecere.
Totodată, cere coordonare imediată cu autoritățile române, în vederea gestionării eficiente a fluxului în perioadele aglomerate și desemnarea unui responsabil din cadrul Serviciului Vamal, cu rol de intervenție rapidă în cazul apariției unor blocaje similare.
În același timp, subliniază necesitatea unor soluții stabile pentru fluidizarea traficului, având în vedere că întârzierile repetate afectează întreaga industrie.
O tranziție rapidă și prost gestionată către Future of Egypt, o structură cu legături militare desemnată drept noul cumpărător de stat pentru grâu în Egipt, a aruncat piața egipteană a grâului în dezordine și a zdruncinat încrederea furnizorilor globali.
În decembrie 2024, guvernul a transferat pe neașteptate responsabilitatea achizițiilor de grâu de la Autoritatea Generală pentru Mărfuri de Aprovizionare (GASC), instituție cu tradiție, către noua agenție, fără o explicație publică sau o pregătire adecvată.
În consecință, Egiptul, unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume, și-a redus importurile cu peste 27% în prima jumătate a anului 2025, totalizând 5,2 milioane de tone.
Achizițiile realizate de guvern au scăzut și mai abrupt, cu 57%, ajungând la 1,5 milioane de tone. Analiștii afirmă că declinul reflectă lipsa totală de experiență a Future of Egypt, neclaritățile financiare dintre cele două instituții și comunicarea deficitară cu exportatorii internaționali.
Experții subliniază că comerțul global cu cereale este o industrie conservatoare, construită pe relații de lungă durată. Intrarea bruscă a unor oficiali necunoscuți și fără reputație formată i-a făcut pe marii exportatori de grâu reticenți în a vinde Egiptului.
Situația a fost complicată de renunțarea la sistemul transparent de licitații al GASC și trecerea la negocieri bilaterale, ceea ce a făcut ca achizițiile să devină mai neregulate, mai puțin previzibile și mai puțin transparente.
Problemele s-au agravat odată cu întârzierea plăților, iar noul cumpărător a încercat să renegocieze contracte deja convenite după scăderea prețurilor globale la grâu și uleiuri vegetale.
Comercianții au interpretat aceste demersuri drept forme implicite de neplată, situație care nu se întâlnea în perioada gestionată de GASC.
Deși fosta oficială GASC, Yousria Yusry Mohamed, o persoană respectată în domeniu, a fost numită recent să supravegheze achizițiile externe, experții insistă că problemele de sistem nu pot fi rezolvate de o singură persoană fără o echipă competentă și fluxuri financiare stabile.
Egiptul se confruntă și cu provocări structurale mai ample, inclusiv necesitatea de a reduce costurile programului de import al grâului și de a crește producția internă.
Potrivit estimărilor USDA, producția de grâu în anul comercial 2025–2026 va ajunge la 9,2 milioane de tone, doar ușor peste nivelul sezonului anterior.
Guvernul încearcă să crească productivitatea prin promovarea soiurilor timpurii și de randament ridicat, susținerea cultivării pe straturi înălțate și modernizarea infrastructurii post-recoltare.
Consumul de grâu într-o țară cu peste 119 milioane de locuitori este estimat la 20,3 milioane de tone în 2025–2026, pe fondul creșterii cererii pentru alimentație, sămânță și utilizări industriale.
Aceasta înseamnă că Egiptul va continua să depindă puternic de importuri, iar orice disfuncție în procesul de achiziție ar putea pune o presiune suplimentară pe un buget național deja împovărat de subvențiile pentru pâine.
Analiștii afirmă că cea mai simplă, deși sensibilă politic, soluție ar fi revenirea responsabilității pentru importurile de grâu la GASC.
Agenția a construit, timp de decenii, o relație solidă de încredere cu furnizorii globali și a menținut un sistem centralizat și transparent de licitații, care a asigurat constant grâu accesibil pentru uriașul program de pâine subvenționată al Egiptului.
Guvernul a aprobat actualizarea cerințelor de calitate pentru produsele de panificație și pastele făinoase, pentru a include noile categorii apărute pe piață și pentru a asigura un control mai riguros al calității.
Principalele noutăți vizează introducerea categoriilor fără gluten, utilizarea obligatorie a sării iodate și reguli mai stricte de ambalare, etichetare și depozitare.
Ce prevederi noi sunt introduse
Potrivit hotărârii aprobate de Cabinetul de miniștri, noul document stabilește:
Cerințe de calitate pentru produse de panificație fără gluten, paste făinoase fără gluten și semifabricate congelate.
Reguli actualizate de ambalare, etichetare și depozitare, aliniate la legislația națională în vigoare.
Obligația de a utiliza exclusiv sare iodată în procesul de fabricare a produselor de panificație.
Introducerea certificatelor de calitate emise de producător sau importator, care vor confirma conformitatea produselor la momentul introducerii pe piață.
Criterii microbiologice noi, aplicabile la comercializare, inclusiv un set distinct pentru produsele cu umplutură.
Aceste completări sunt incluse într-o redacție nouă a cerințelor tehnice, care va înlocui Hotărârea Guvernului nr. 775/2007.
De ce era nevoie de actualizare
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a menționat că prevederile din 2007 erau depășite și nu mai corespundeau evoluțiilor pieței. Producătorii au solicitat ajustarea cadrului normativ, iar noua versiune:
elimină neconcordanțele dintre reglementările existente;
integrează noile norme privind siguranța alimentelor și informarea consumatorului;
include referințe actualizate la legislația sanitară, igienă și contaminanți.
„Actualizarea va contribui la uniformizarea practicilor industriale, la informarea corectă a consumatorilor și la creșterea competitivității produselor autohtone”, a declarat ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga.
Proiectul a fost consultat cu asociațiile de profil și operatorii din sector, care au confirmat că:
modificările nu generează costuri suplimentare,
anumite ajustări, precum revizuirea indicilor din anexa tehnică, vor facilita activitatea producătorilor.
Controalele vor fi realizate în continuare de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, fără costuri suplimentare pentru bugetul de stat.
Noul set de cerințe este parte a Planului național de reglementări pentru 2025. Odată cu aprobarea proiectului, Hotărârea Guvernului nr. 775/2007 va fi abrogată, iar producătorii vor activa în baza unui cadru tehnic modernizat, adaptat pieței actuale.
Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) a lansat oficial sucursala sa din Republica Moldova, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Centrul de Business şi Turism „Cricova-Vin”.
Întâlnirea a reunit principalele companii din sectorul produselor de protecţia plantelor, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare, ai mediului asociativ, precum şi fermieri interesaţi de un sistem modern de gestionare a ambalajelor.
Deschiderea evenimentului a fost făcută de Oleg Calestru, coordonatorul proiectului AIPROM Moldova, urmat de mesajele preşedintelui AIPROM, Vasile Iosif, şi ale secretarilor de stat Vasile Şarban şi Grigore Stratulat.
Prezentările ulterioare au clarificat rolul organizaţiei şi direcţiile prioritare ale activităţii sale în Republica Moldova, între care se remarcă implementarea proiectului SCAPA-MD, adaptarea bunelor practici europene şi sprijinirea fermierilor în conformarea cu legislaţia privind ambalajele de pesticide.
Unul dintre momentele importante a fost prezentarea detaliată a sistemului SCAPA, prin care distribuitorii şi utilizatorii de produse de protecţia plantelor pot preda ambalajele goale în condiţii sigure.
Directorul executiv al AIPROM, Carmen Botez, împreună cu Ciprian Gabor şi Ionuţ Dumitru, au explicat modul în care sistemul deja funcţional în România este adaptat pieţei moldoveneşti, pentru a oferi un mecanism predictibil, trasabil şi compatibil cu standardele europene.
Un accent important a fost pus pe modul în care vor fi organizate centrele şi punctele de colectare.
Modelul prezentat include platforme betonate, zone separate pentru tipurile de ambalaje, proceduri de recepţie, sortare şi predare către operatori autorizaţi, precum şi măsuri de siguranţă.
Panelul final, dedicat provocărilor industriei, a adus la aceeaşi masă reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, ai Ministerului Mediului, ai C.Î. Agrostoc, ai companiilor de distribuţie şi ai organizaţiilor active în domeniul protecţiei mediului.
Discuţiile au subliniat nevoia unui sistem auditabil şi accesibil fermierilor, precum şi necesitatea informării continue.
AIPROM-SCAPA – aspecte utile fermierilor
În primul rând, ambalajele de pesticide trebuie predate într-un centru de colectare autorizat, în timpul campaniilor organizate. Aceasta nu este o recomandare, ci o cerinţă legală pentru fermieri şi distribuitori.
În al doilea rând, ambalajele din plastic şi metal trebuie clătite de trei ori imediat după utilizare, perforate şi păstrate în condiţii sigure până la predare.
Ambalajele necurăţate nu pot intra în fluxul de reciclare şi sunt direcţionate obligatoriu către incinerare, ceea ce complică procesul şi creşte costurile.
În al treilea rând, predarea ambalajelor este însoţită de documente oficiale de trasabilitate, fapt util în relaţia cu autorităţile, cu distribuitorii şi cu partenerii comerciali care solicită dovezi privind gestionarea responsabilă a ambalajelor.
În plus, AIPROM a anunţat organizarea unor campanii regulate de instruire şi demonstraţii practice, astfel încât fermierii să poată vedea concret cum se face triplă clătire, cum se depozitează ambalajele şi cum se completează documentele necesare.
Un alt aspect important este faptul că sistemul SCAPA-MD va pune la dispoziţie o reţea structurată de puncte de colectare, cu infrastructură adecvată, supraveghere şi proceduri.
Republica Moldova intră într-o etapă nouă de gestionare a terenurilor agricole. Cartea Istoriei Câmpului devine document obligatoriu pentru toți proprietarii și arendașii de terenuri agricole, conform Ordinului nr. 169/2025, publicat în Monitorul Oficial la 31 octombrie 2025.
Regulamentul anexat Ordinului definește Cartea ca pe un document oficial, obligatoriu pentru fiecare parcelă agricolă.
Aceasta înregistrează utilizarea terenului, lucrările solului, rotația culturilor, tratamentele aplicate și evaluarea periodică a stării solului, incluzând parametri precum pH, conținut de humus, grad de eroziune, tip și subtip de sol sau nota de bonitate.
Cartea devine, astfel, dosarul agronomic complet al fiecărei parcele.
Analizele de sol: obligații, frecvență și responsabilități
Regulamentul introduce, pentru prima dată, obligativitatea strictă a analizelor de sol. Parametrii calitativi ai solului trebuie determinați în mod exclusiv prin analize efectuate de laboratoare acreditate, iar rezultatele se înscriu în Cartea Istoriei Câmpului.
În acest context, laboratorul Biolab Test din Chișinău oferă fermierilor o radiografie completă a solului:
interpretare agronomică cu recomandări practice pentru fertilizare și refacerea solului.
determinarea conținutului de macro- și microelemente;
stabilirea gradului de salinizare și alcalinitate;
identificarea dezechilibrelor care reduc randamentul.
Indicii agrochimici se analizează o dată la cinci ani, iar indicii fizico-chimici o dată la zece ani. Toate deciziile legate de fertilizare, rotația culturilor și lucrările solului trebuie fundamentate pe aceste rezultate.
Datele înscrise în Carte trebuie să fie complete și corecte. Orice introducere de informații eronate sau incomplete atragerăspundere contravențională sau penală, iar modificările sunt permise doar cu semnătura persoanei responsabile.
Conducătorul unității agricole este responsabil de veridicitatea datelor și de desemnarea persoanei care completează și actualizează Cartea.
Conținutul și rolul Cărții: o evidență completă și unitară pentru fiecare parcelă
Potrivit noului Regulament, Cartea Istoriei Câmpului se întocmește pentru fiecare parcelă de teren, iar datele înscrise au scopul de a monitoriza istoricul agronomic și evoluția stării solului.
Documentul include informații despre amplasament, suprafață, tipul de cultură, măsurile de protecție aplicate solului, rotația culturilor, tratamentele chimice, biologice sau mecanice, precum și respectarea valorilor maxime admisibile ale presiunii la suprafața solului, conform anexelor reglementării tehnice aprobate de Guvern.
„Cartea urmărește în mod sistematic activitatea agricolă desfășurată pe fiecare câmp și pune accent pe evoluția solului, prin evaluări periodice care indică modificările parametrilor esențiali.
De asemenea, documentul devine instrument central în justificarea lucrărilor solului, în demonstrarea respectării normelor tehnice, în planificarea rotației culturilor și în accesarea programelor de sprijin”, menționează reprezentanții Biolab.
Modul de completare: reguli detaliate pentru identificare, rotația culturilor, lucrările solului, fertilizare și irigare
Cartea poate fi completată pe suport de hârtie sau în format electronic, cu respectarea cerințelor privind integritatea și securitatea datelor, iar înscrierile anuale trebuie efectuate până la 1 martie a anului următor celui de gestiune.
În caz de transmitere a proprietății sau a dreptului de folosință, noul deținător este obligat să continue completarea Cărții fără a modifica datele anterioare.
Regulamentul detaliază modul de completare pentru fiecare capitol. Identificarea terenului se face conform documentelor cadastrale și de proprietate, iar „Activitatea de bază” se completează după codurile CAEM-2.
Parametrii cantitativi ai terenurilor se înscriu conform Codului funciar și Codului civil, iar parametrii calitativi se notează pe baza analizelor laboratorului acreditat.
Pentru rotația culturilor, Cartea include un tabel acoperind ultimii cinci ani și anul curent, cu date despre culturile premergătoare și culturile cultivate în fiecare an.
Dacă există culturi succesive în același an, acestea se notează împreună, separate prin bară oblică.
Evidența lucrărilor solului include tipul lucrării, data efectuării și producția obținută. Registrul de fertilizare menționează denumirea produsului, modul de aplicare, cantitatea administrată și cantitatea de substanță activă, iar înregistrarea irigării evidențiază norma de irigare și metoda utilizată.
Importanța noului sistem: un instrument central pentru protejarea solurilor
Prin intrarea în vigoare a Ordinului nr. 169/2025 și abrogarea vechiului regulament din 2008, statul introduce un mecanism modern, adaptat realităților actuale.
Cartea Istoriei Câmpului devine o structură agronomică obligatorie, care permite urmărirea degradării solului, evaluarea măsurilor de protecție, reducerea riscurilor de eroziune și optimizarea rotației culturilor.
Ministerul Energiei a elaborat și publicat pentru uzul agricultorilor un ghid de sisteme agrivoltaice, „Cultivarea soarelui și pământului: Deblocarea dublului potențial al Moldovei”.
Ghidul a fost elaborat cu sprijinul Agenției germane pentru energie, dena, și al Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Energie (BMWE) al Germaniei.
Documentul oferă o bază pentru inițierea fermierilor și factorilor de decizie agricoli din Moldova la noțiunile de bază ale sistemelor agrivoltaice și conține informații privind conceptualizarea unui sistem agrivoltaic, cu cele trei cele mai importante caracteristici de luat în considerație – înălțimea panoului, orientarea panoului și înclinația, precum și spațiul între rânduri.
De asemenea, ghidul conține recomandări pentru diferitele culturi agricole ce pot fi crescute în sistem agrivoltaic, în funcție de nevoile de iradiere solară a plantelor și păstrare a umidității, dar și recomandări privind modul juridic de organizare, schemele de sprijin oferite de stat, dar și estimări economice și financiare ale afacerii.
Combinarea panourilor fotovoltaice cu culturile agricole poate contribui la creșterea rezilienței agricultorilor în contextul schimbărilor climatice ce afectează sectorul agricol, pe lângă profitabilitatea utilizării duble a terenului.
Sistemele instalate deasupra lotului agricol pot să contribuie la un microclimat favorabil sub panouri. Evaporarea poate fi evitată, rezultând un echilibru al apei îmbunătățit și un consum mai redus de apă.
Panourile pot, de asemenea, să protejeze plantele de ploaie puternică sau grindină, sau din contră, să le ecraneze față de iradierea puternică, care ar putea duce la insolația fructelor.
În condițiile în care aproximativ 75% din teritoriul Moldovei este utilizat în scopuri agricole, iar panourile fotovoltaice pot fi instalate fără a fi modificată destinația terenurilor, Ministerul Energiei încurajează întreprinderile agricole să examineze acest nou model de afaceri, ce ar putea acoperi parțial necesitățile energetice ale producătorilor și contribui atât la creșterea veniturilor în sector, cât și a independenței și securității energetice a țării.
Bulgaria urmează tendința Uniunii Europene și își mărește suprafața de rapiță de toamnă pentru anul agricol 2026/27.
În cei doi ani anteriori, suprafața recoltată de rapiță a scăzut puternic față de cea însămânțată, din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
În 2025 acest fenomen nu s-a mai repetat, astfel că producția a recuperat până la aproximativ 290.000 de tone.
Creșterea suprafeței și a producției de rapiță este un semn pozitiv pentru Bulgaria, deoarece fermierii vor putea răspunde mai bine cererii atât din partea procesatorilor, cât și a exportatorilor.
Pentru procesatori, acest lucru ar însemna reducerea importurilor și scăderea costurilor logistice.
Totuși, producția mai mare de rapiță din 2025 nu permite reducerea importurilor în sezonul 2025/26.
În sezonul 2025/26, piața bulgară a florii-soarelui și a produselor procesate se vede nevoită să piardă o parte din avantajele obținute în anii anteriori.
Producția internă de floarea-soarelui a stagnat la 1,5 milioane de tone, pentru al doilea sezon consecutiv.
Un factor negativ pentru industria de procesare este creșterea exporturilor de semințe către alte țări, ceea ce reduce disponibilitatea pentru procesatorii locali.
În prezent, Bulgaria importă semințe de floarea-soarelui în principal din România și Republica Moldova. Amintim că, Bulgaria este al treilea importator de floarea-soarelui din Moldova conform datelor iulie-octombrie:
Banca de Alimente anunță rezultatele colectei naționale „Binele din coșul tău”, desfășurată pe 29 noiembrie în rețelele Kaufland și Linella din întreaga țară. Într-o singură zi, au fost donate 20 de tone de produse alimentare, datorită generozității oamenilor și implicării zecilor de voluntari.
Produsele donate vor ajunge în cantine sociale, centre de zi, centre de plasament pentru copii și adulți, precum și la organizații locale care sprijină familii vulnerabile.
Campania s-a desfășurat în 24 de magazine, cu participarea a 14 servicii sociale din 14 raioane.
Oleg Paraschiv, director, Banca de Alimente:
„Ediția din acest an a Colectei s-a remarcat prin mobilizarea serviciilor sociale și a comunităților locale pe care le sprijinim anual, implicând în premieră 14 servicii sociale partenere. Echipele care relaționează direct cu beneficiarii au transmis un mesaj puternic de solidaritate fiecărui donator.
Ne-au emoționat tinerii și persoanele în etate care, din puținul lor, au ales să doneze alimente în boxe, transformând fiecare kilogram într-o dovadă de generozitate. Cele 20 de tone colectate înseamnă peste 40.000 de porții de mâncare pentru oamenii nevoiași din întreaga țară.”
Zeci de voluntari instruiți, alături de echipa Băncii de Alimente și echipele locale, au fost mesagerii mesajului de solidaritate pe 29 noiembrie.
Patricia Diță, elevă, voluntară în campanie:
„Sunt voluntară în campania Anti-risipa pentru al doilea an consecutiv. Experiența în proiect înseamnă nu doar donații colectate, ci și conexiuni cu oamenii, sentimentul de a fi utilă și parte dintr-o schimbare reală. Mă motivează faptul că pot ajuta oamenii nevoiași și pot aduce un folos comunității din care fac parte, oferindu-le din timpul meu.”
Pe parcursul anului, Banca de Alimente asistă cu produsele recuperate cca 90 de servicii sociale din întreaga țară. În premieră, la Colecta din acest an s-au implicat și 14 servicii din teritoriu, care au adunat alimente pentru beneficiarii lor.
Rodica Costin, director executiv, Fundația „Hospice Angelus Moldova”:
„Participarea la colectă a fost o experiență extraordinară pentru echipa noastra. Am întâlnit oameni generoși la magazinul din Orhei, deschiși să ofere sprijin, iar datorită receptivității lor am colectat, într-o singură zi, aproape o jumătate de tonă de produse – conserve, paste, legume, ulei.
Aceste donații vor diversifica meniul Centrului de Îngrijiri Paliative de la Isacova și ne vor permite să economisim resurse importante, pe care le vom redirecționa către alte nevoi ale beneficiarilor noștri.”
„Binele din coșul tău” este o colectă națională de produse alimentare, organizată anual de Banca de Alimente, parte a mișcării europene a băncilor de alimente.
Scopul campaniei este să ofere sprijin alimentar persoanelor vulnerabile și să reducă risipa, transformând surplusul în resurse pentru comunitate.
Banca de Alimente aduce mulțumiri tuturor voluntarilor implicați, precum și:
Serviciilor sociale și organizațiilor implicate
Fundația „Hospice Angelus Moldova”, Asociația Obștească Asociaţia Umanitară „Filantropia Creștină”, Asociația Obștească „Asociația Băștinașilor”, Episcopia de Bălți, Primăria s. Sofia – Cantina Socială, Asociația Obștească Complexul „Phoenix”, Fundația de Caritate „Bethania”, Asociația Obștească „AREAP”, Asociația Obștească „Devotament. Abilitate. Reziliență”, Centrul Educațional Anastasis al Diaconiei, Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă Română „Sfîntul Dumitru” – Centrul de creație „Mâini dibace” din s. Roșcani, Asociația Obștească „UN NOU ÎNCEPUT”, Asociația Obștească Spiridoniada, Parohia Ortodoxă „Sfîntul Nicolae” din s. Cetireni.
Irina Pintea este una dintre tinerele care au ales să rămână în agricultură și să continue un proiect început de părinții ei în anii 2000.
Legătura ei cu domeniul a început devreme, la 14–15 ani, când introducea primele date contabile în gospodăria familiei, învățând alături de bunica ce înseamnă rigoarea financiară într-o fermă. De aici, interesul pentru agricultură s-a consolidat firesc.
Un parcurs construit pas cu pas
Precum am menționat, familia Brînză (părinții Irinei) a înființat gospodăria în anii 2000, iar de atunci a investit constant în livezi și în dezvoltarea fermei.
Irina spune, agricultura este o continuare naturală a ceea ce a văzut acasă: „Copiii fac ceea ce văd și apreciază la părinți”.
Un aspect important al parcursului ei este decizia de a înființa compania Bio-Great SRL la doar 18 ani. Irina subliniază că acest pas nu a fost unul solitar, ci rezultat din susținerea celor apropiați.
„La 18 ani, fiind încurajată de toată familia, am deschis compania Bio-Great SRL. Ei au fost cei care mi-au dat curajul să fac pasul acesta. Ne-am făcut și site, pentru că vrem ca oamenii să vadă cine suntem, ce cultivăm și cum lucrăm. Mi se pare normal ca orice partener să poată verifica transparent activitatea noastră”, spune Irina.
Educația a completat experiența din teren. A studiat aproape de casă, la Iași, unde după licența în economie a urmat un master în Tehnologii Agricole Moderne.
„La Iași eram la 80 de kilometri de casă, puteam veni oricând era nevoie. Așa am reușit să combin facultatea cu munca în fermă.”
Apoi, a absolvit primul program de MBA în Agrobusinessdin Moldova, dar mai e și absolventă a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, formare care i-a întărit planul de a dezvolta o afacere orientată spre piață și export.
„Simțeam că trebuie să înțeleg, pe lângă modul cum se produce, și cum se construiește o afacere. În agricultură, fără asta nu ai cum să mergi înainte.”
În plus, participă activ la evenimente pentru că, spune ea, acolo se creează unele dintre cele mai valoroase conexiuni.
„Discuțiile cu alți fermieri, cu specialiști sau chiar cu potențiali parteneri ne-au deschis oportunități la care nici nu ne gândeam. Comunicarea ne-a ajutat să trecem peste multe bariere.”
O fermă diversificată, gândită ca un mic ecosistem
Pentru a rezista provocărilor economice și climatice, familia a ales diversificarea. Dacă la început produceau doar fructe, astăzi ferma include și legume, culturi de câmp, un mic efectiv de animale, păsări din rase diferite, un bazin cu pești și stupi de albine.
Suprafețele au ajuns la aproximativ 380 de hectare, gestionate împreună de părinți, fratele și sora, Irina și soțul ei.
Au redus livezile vechi și neproductive și au investit în livezi intensive de măr din soiurile Florina, Idared și Gala.
În sezonul cald, cultivă pepene verde și galben, iar în acest an au testat ceapă și morcov. Lucrează permanent la rotații, culturi de acoperire și tehnologii prin care să mențină sănătatea solului.
„Ne-am schimbat rotațiile, am introdus leguminoase de șapte ani, am încercat culturi de acoperire. Solul e cel care ne ține în viață. Dacă nu ai grijă de el, nu poți vorbi despre viitor.”
Dovleacul Butternut: produsul cu care vor să intre pe piața UE
Un proiect în care Irina crede puternic este producția de dovleac Butternut. Pentru sezonul acesta, familia a ales un soi care formează fructe uniforme, de până la un kilogram, o caracteristică importantă pentru cerințele pieței europene.
În depozit au acum peste 70 de tone de dovleac sortat, calibrat și păstrat în condiții optime.
„Piața europeană caută produse sănătoase, standardizate. Dovleacul Butternut se potrivește perfect acestor cerințe”, explică Irina.
Următorul pas este obținerea certificărilor necesare pentru exportul în UE, procedură pe care au început deja să o pregătească.
Munca din spatele dosarelor și ce a învățat Irina din relația cu instituțiile
Irina vorbește deschis despre partea administrativă, de multe ori ignorată.
„Foarte mulți fermieri pierd sprijin doar pentru că nu știu ce acte trebuie. Eu am învățat singură, am pregătit dosarele pentru subvenții, pentru defrișare, pentru orice mecanism disponibil. Încurajez și alți fermieri să o facă. Altfel, sunt oportunități pierdute”
A făcut inclusiv cursuri de consilier agricol: „Nu pentru diplome, ci pentru că trebuie să fiu la zi cu legislația”
Informarea rămâne, după părerea ei, una dintre cele mai mari probleme:
„La sat sunt mulți oameni muncitori, dar informația ajunge greu sau nu deplin. Dacă nu o cauți tu, nu știi unde să o faci, poți să ratezi multe. „Agricultura este despre a acționa, nu despre a aștepta momentul ideal. Acesta poate să nu apară niciodată”.
Direcția următoare: apropierea de consumatori
Pe lângă planurile de export, Irina lucrează la un proiect care să aducă produsele fermei mai aproape de oameni.
Vor să dezvolte conceptul de „cutie cu produse”, livrată direct consumatorilor, cu legume de sezon, dovleac Butternut, fructe și alte produse din propria fermă.
„Vrem să oferim o cutie cu legume de sezon, cu Butternut, cu fructe și cu ce avem noi în fermă. Cred că oamenii caută tot mai mult produse curate, iar noi putem asigura asta.”
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri (ne)personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
