Ucraina: Recolte mai mari la cereale, dar pierderi la oleaginoase 

0

Ucraina este așteptată să obțină în acest an o recoltă de cereale mai mare decât în 2024, porumbul urmând să devină principala cultură cerealieră a țării.

Anunțul a fost făcut de Taras Vysotskyi, viceministru al economiei, mediului și agriculturii, în cadrul unei discuții la Centrul pentru Strategie Economică.

Potrivit estimărilor actualizate, producția totală de cereale a Ucrainei în 2025 va ajunge la aproximativ 59 milioane tone, față de 56 milioane tone în anul precedent.

Vysotskyi a precizat că recoltarea cerealelor timpurii – grâu și orz – s-a încheiat deja, rezultatele fiind similare cu cele din sezonul trecut: 22–22,5 milioane tone de grâu și 5,3 milioane tone de orz, cantități suficiente pentru acoperirea necesarului intern.

Cea mai mare parte a producției din acest an va proveni însă din porumb, cu o recoltă estimată la aproximativ 30 milioane tone.

„Recoltarea porumbului este în plină desfășurare, dar nu am ajuns încă la jumătate. Primăvara târzie a întârziat începutul campaniei de recoltare, iar lunile septembrie și octombrie au fost destul de ploioase. Principala fază de recoltare urmează acum”, a explicat Vysotskyi.

El a adăugat că porumbul va deveni principala cultură cerealieră a Ucrainei din punct de vedere al volumului, înregistrând o creștere de 3 milioane tone față de anul trecut, când producția s-a ridicat la 27 milioane tone.

Oficialul a avertizat totodată că sezonul de recoltare ar putea continua până în luna decembrie, din cauza condițiilor meteorologice imprevizibile.

„Vremea mai poate aduce modificări, dar, în ansamblu, observăm un sezon agricol foarte bun”, a declarat el.

În privința culturilor oleaginoase, situația este inversă – producția va fi mai mică decât în 2024. Recoltarea rapiței s-a încheiat deja, cu un total de 3,3 milioane tone, ușor sub nivelul de 3,7 milioane tone din anul precedent.

Producția de floarea-soarelui se menține stabilă, la 11,5–12 milioane tone, însă cea de soia a scăzut semnificativ, la 5–5,5 milioane tone, față de 7,2 milioane tone în 2024.

„Suprafețele cultivate cu soia au fost reduse în acest sezon, în timp ce cele cu porumb s-au extins – ceea ce a modificat în mod firesc structura generală a culturilor”, a explicat Vysotskyi.

Anterior, viceministrul estimase o recoltă totală de aproximativ 56 milioane tone de cereale, însă noile date depășesc această proiecție.

Potrivit Băncii Naționale a Ucrainei, rezultatele bune ale recoltelor au contribuit la îmbunătățirea dinamicii inflației.

Instituția estimează, de asemenea, o creștere suplimentară a producției agricole în 2026–2027, impulsionată în principal de porumb.

Totuși, în pofida randamentelor mai mari, Ucraina pierde teren pe piața europeană a porumbului, unde cota sa s-a redus de trei ori, din cauza întârzierilor în recoltare.

Ce prognoze are FAO pentru producția mondială de cereale

0

Noul raport FAO arată că producția mondială de cereale (inclusiv orezul, în echivalent decorticat) va atinge în 2025 un nivel record de 2 990 milioane tone, în creștere cu 4,4% față de 2024.

Se preconizează o creștere a producției pentru toate principalele culturi cerealiere, cea mai mare creștere anuală fiind prognozată pentru porumb, iar cea mai mică pentru orez.

Utilizarea globală de cereale crește odată cu scăderea prețurilor

Utilizarea mondială de cereale în anul agricol 2025/2026 este estimată la 2 929 milioane tone, în creștere cu 51,9 milioane tone sau 1,8% față de 2024/2025. Această creștere este atribuită ofertelor abundente și prețurilor mai scăzute.

Se preconizează o creștere de 2,1% a utilizării cerealelor pentru furaje, întrucât marii producători, precum Brazilia și Statele Unite ale Americii, vor direcționa mai mult porumb către hrana animalelor.

În Asia, cererea puternică din sectorul acvaculturii va fi satisfăcută prin importuri de grâu furajer. Alte utilizări ale cerealelor, în special ale porumbului, sunt de asemenea în creștere.

Consumul uman de cereale este prognozat să crească ușor, pe fondul creșterii populației și al modificărilor treptate ale dietelor.

Prognoza FAO privind piața cerealelor și grâului:

Stocurile globale mai mari

Pe baza prognozelor actuale pentru producția mondială de cereale din 2025, stocurile globale ar putea crește cu 5,7% față de nivelurile de la începutul anului, ajungând la un nou record de 916,3 milioane tone.

Rezervele globale de porumb sunt așteptate să crească cel mai mult – în special în America de Nord –, urmate de cele de grâu și orz, în timp ce stocurile de sorg ar putea scădea ușor.

Stocurile mondiale de orez, la încheierea anului comercial 2025/2026, sunt estimate să crească cu 2,2%, atingând un nou record de 215,4 milioane tone.

În ansamblu, raportul stocuri/utilizare pentru cereale la nivel mondial ar urma să urce la 31,1%, cel mai ridicat nivel din 2017/2018.

Comerțul mondial cu cereale: creștere moderată, dar susținută

Comerțul mondial cu cereale în sezonul 2025/2026 este prognozat să crească cu 3,2%, ajungând la 499,5 milioane tone.

Comerțul cu grâu (iulie/iunie) ar urma să crească cu 9,9 milioane tone, adică 5,1% față de sezonul precedent, impulsionat în principal de importurile Asiei, estimate să urce cu 15,6 milioane tone.

Comerțul global cu cereale secundare (porumb, orz, sorg) este de asemenea așteptat să se extindă, susținut de prețurile reduse la export și de cererea sporită pentru proteine animale, deși volumele tranzacționate vor rămâne sub vârful din 2023/2024.

În schimb, comerțul mondial cu orez este prognozat să scadă ușor, cu 1,2%, până la 61,1 milioane tone în 2026.

România cedează locul: unde ajunge acum uleiul de floarea-soarelui din Moldova

0

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada iulie–octombrie 2025 arată o relansare fragilă a sectorului. Deși volumul livrărilor este mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, revenirea nu este încă consolidată.

În paralel, creșterea exporturilor de semințe brute – doar în octombrie s-au livrat 120 de mii de tone – a fost urmată de reluarea activității fabricilor locale de ulei, după stagnarea sezonului anterior.

În octombrie 2025, s-au exportat 14 100 tone de ulei, cel mai mare volum lunar din aprilie 2024.

Creștere față de 2024, dar sub nivelurile din 2022–2023

În sezonul curent (iulie–octombrie 2025), Moldova a exportat 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Totuși, nivelul rămâne cu 74% mai mic față de 2023 (70,3 mii tone) și cu 67% sub 2022 (56,8 mii tone).

Cu alte cuvinte, deși s-a înregistrat o creștere semnificativă față de minimul anterior, exporturile actuale reprezintă doar o fracțiune din valorile-record din anii precedenți.

Un factor-cheie al relansării este creșterea prețului de export. În perioada analizată, prețul mediu a ajuns la 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Diferența dintre prețul uleiului și costul semințelor a crescut la 11 lei/kg în septembrie–octombrie 2025, față de 8,3 lei/kg în 2024 și 6,97 lei/kg în 2023.

În consecință, procesarea devine din nou rentabilă după doi ani de pierderi, oferind procesatorilor șansa de a obține o marjă pozitivă, chiar dacă sub nivelul anului 2022.

Principalii exportatori de ulei de floarea-soarelui

Cea mai mare companie procesatoare, „Floarea Soarelui” SA Bălți, și-a reluat producția de ulei în luna octombrie, după perioada verii dedicată procesării rapiței.

Uzina a exportat 11 561,9 tone, adică 62,4% din totalul național. Urmează SRL „Global Farming” cu 2 900,1 tone (15,7%) și „Danube Oil Company” SRL cu 2 019,2 tone (10,9%).

Unde ajunge uleiul produs în Moldova: Portugalia și Franța înlocuiesc România

În 2025 se observă o schimbare semnificativă a destinațiilor de export. Dacă anterior România absorbea peste 90% din uleiul moldovenesc, în prezent Portugalia devine principalul importator, cu 6 200 tone, urmată de Franța (5 900 tone).

România a coborât pe locul al treilea, cu 5 431 tone exportate între iulie și octombrie 2025.

Balanța comercială: Moldova rămâne exportator net

În primele patru luni ale sezonului, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone.

Deși balanța rămâne pozitivă, volumul exporturilor este mult sub nivelurile din 2022–2023, când acestea depășeau 56–70 mii tone, iar importurile erau minime.

Prin comparație, 2024 a fost un an de cotitură negativă, cu exporturi de doar 4 796 tone și importuri de 3 742 tone – aproape o inversare a balanței tradiționale.

Astfel, 2025 marchează o recuperare importantă, dar nivelul total al industriei rămâne sub potențial. Sectorul se află într-o etapă de reconstrucție lentă, după pierderile cauzate de condițiile economice și comerciale din anii precedenți.

Rolul traderilor și presiunea asupra procesatorilor

Un aspect structural major este dominarea achizițiilor de floarea-soarelui brute de către traderi, orientați spre export rapid.

Aceștia reduc disponibilitatea materiei prime pentru fabricile locale, mai ales atunci când prețul uleiului scade, iar prețul semințelor rămâne atractiv.

În 2024, acest dezechilibru a făcut ca unele companii mari să exporte semințele, în loc să producă ulei, deoarece procesarea devenise nerentabilă.

Deși marjele actuale favorizează procesarea, concurența între traderi și procesatori rămâne intensă, afectând aprovizionarea constantă cu materie primă.

Impactul macroeconomic al revenirii

Relansarea producției interne are efecte pozitive asupra balanței de plăți externe. Exportul de ulei, produs cu valoare adăugată superioară, aduce valută și sprijină redresarea sectorului agroindustrial.

În anii de vârf (2021–2023), uleiul figura printre principalele produse agroalimentare de export, cu încasări de până la 5 miliarde lei. Prăbușirea exporturilor în sezonul 2024/2025 a redus drastic veniturile, la circa 438 milioane lei.

Creșterea volumelor din toamna 2025 duce la o majorare proporțională a veniturilor, dar și la reducerea importurilor. În prima jumătate a anului, Moldova importa aproape la paritate cu exporturile (11,5 mii tone vs. 8,74 mii tone).

În trimestrul II, importurile depășeau de trei ori exporturile (5 229 tone vs. 1 555 tone). Reluarea producției interne a schimbat tendința: în octombrie 2025, importurile s-au redus la 1 413 tone, cu 23% mai puțin față de aceeași lună din 2024.

Agritechnica 2025 începe la Hanovra

0

Cea mai mare expoziție mondială de utilaje agricole își deschide porțile duminică, 9 noiembrie, la Hanovra, Germania. Peste 2.800 de expozanți din 52 de țări, inclusiv 234 de premiere mondiale, vor prezenta cele mai noi tehnologii și soluții pentru agricultură.

Organizatorii estimează prezența a aproximativ 430.000 de vizitatori, iar toate cele 23 de hale sunt complet rezervate. Agrobiznes este partener media premium internațional al evenimentului.

Agritechnica este considerată punctul de întâlnire central pentru liderii și inovatorii din sectorul agricol. În 2025, evenimentul este mai internațional ca oricând – 68,5% dintre expozanți provin din afara Germaniei, stabilind un nou record. Cele mai mari delegații internaționale sunt din Italia, China, Turcia și Țările de Jos, iar Germania participă cu 927 de companii.

Sub tema „Touch Smart Efficiency”, ediția din acest an pune accent pe tehnologii inteligente și conectate, menite să facă agricultura mai sustenabilă, productivă și ușor de utilizat. Conceptul „7 Days – 7 Topics” oferă o experiență tematică diferită în fiecare zi, de la inovații și digitalizare, până la tinerii fermieri și viitorul meseriei.

Evenimentul se desfășoară în perioada 9–15 noiembrie 2025, între orele 09:00–18:00. Vizitatorii pot achiziționa bilete din magazinul oficial Agritechnica.

Inovație și start-up-uri

Ediția din acest an include peste 60 de start-up-uri din 18 țări, un concurs Rapid Fire Pitch cu premiu de 5.000 de euro și o zonă dedicată inovației digitale – Digital Farm Center, cu 160 de expozanți specializați în roboți, drone, senzori și software agricol.

Systems & Components

În paralel, secțiunea Systems & Components reunește 880 de companii și acoperă întreaga industrie de furnizori – de la electronică și motoare, până la transmisii, hidraulică și piese de schimb.

Accent pe tineri și cariere

Agritechnica 2025 include o serie de inițiative pentru tinerii profesioniști și studenți, precum Young Farmers Connect și Science Campus, dar și competiții interactive precum Farming Simulator Championship.

Membrii Asociației Moldova Fruct cultivă peste 50 de soiuri de măr

0

Livezile de măr din Republica Moldova se întind pe o suprafață de peste 43 de mii de hectare concentrate, în mare parte, în nordul țării.

Moldova exportă mere în circa 30 de țări, atât în UE și CSI, cât și pe piețele din Orientul Mijlociu și Asia de Sud, iar volumul exporturilor ajunge anual la 130-145 de mii de tone.

De exemplu, în sezonul de comercializare 2023-2024 Moldova a livrat 133 de mii de tone de mere, iar în 2022-2023 124 de mii de tone.

În ciuda intemperiilor care au afectat grav recolta, în 2025 primul lot de mere din Republica Moldova a luat drumul spre Islanda, marcând începutul colaborării pe o nouă piață. Detalii aici.

Membrii Asociației Moldova Fruct, potrivit informațiilor oferite, cultivă peste 50 de soiuri de măr, adaptate cerințelor diferitor piețe de export, cât și preferințelor consumatorilor.

Toți cei interesați de producerea și exportul merelor și altor fructe vor fi prezenți la Conferința Businessul Fructelor în Republica Moldova ediția a XI-a, care va avea loc pe 27 și 28 noiembrie, la Madison Park, Chișinău.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să participați.

Agrobiznes este partener media principal al evenimentului.

Recoltare publică: Producția la 14 hibrizi de porumb Pioneer la irigare prin picurare

0

Pe lotul demonstrativ al gospodăriei Fruct Agroprut, în sudul Republicii Moldova, compania Corteva Agriscience a organizat o recoltare publică dedicată testării performanței a 14 hibrizi de porumb Pioneer, cultivați sub irigare prin picurare.

Evenimentul a reunit specialiști Corteva din România și Moldova, parteneri și fermieri interesați să vadă în teren rezultatele tehnologiei moderne aplicate în condiții controlate de umiditate.

„Avem aici 14 hibrizi, de la FAO 300 la FAO 550. Scopul este să vedem cum se exprimă fiecare în condiții ideale de irigare și tehnologie completă”, a menționat Oleg Nistiriuc, Country Representative Seeds & Crop Protection, la deschiderea evenimentului.

oleg nistiriuc

Agrotehnica și condițiile de cultură pe platformă

„În lotul demonstrativ sunt hibrizi, de la cel mai timpuriu până la FAO 540. Cultura premergătoare a fost porumbul, solul s-a lucrat în sistem clasic, iar semănatul s-a făcut la 21 aprilie, cu o densitate de circa 73.000 plante la hectar”, a explicat Vadim Niță, promotor Corteva pentru zona de sud.

Erbicidarea s-a efectuat în post-emergență, la faza de 5–6 frunze, cu produsele din portofoliul companiei Cordus® Forte și Lortama® , iar la 6-8 frunze s-au aplicat StarterMn® Platinum și Cellerate® MoZn, urmate de tratamente biologice.

„Înainte de înflorit am aplicat 10 litri/ha de Harbest® dintr-un produs pe bază de azot și calciu, pentru a stimula umplerea bobului”, a completat Niță.

Cultura a fost irigată prin picurare, cu un volum total de 2.500 m³/ha, echivalentul a circa 250 mm de apă, iar ploile naturale au adus încă aproximativ 400 mm.

„S-a lucrat curat, fără stres hidric și cu un control excelent al buruienilor, așa cum se vede și în rezultate”, a spus specialistul.

Protecția culturii și soluții flexibile pentru controlul buruienilor

Responsabil de erbicidele Corteva în România și Moldova, Dan Spătaru, Category Marketing Manager Herbicides, a subliniat importanța controlului buruienilor în fereastra corectă de aplicare.

dan spataru

„Lucrăm cu produse moderne, care oferă flexibilitate și siguranță. În platformă s-au aplicat erbicide post-emergente ce combat eficient atât monocotilele, cât și dicotilele, iar formulările de generație nouă, cum este Lortama®, permit extinderea perioadei de aplicare până la faza de 8 frunze. Este un pas important în optimizarea lucrărilor de protecție a culturii”, a explicat Spătaru.

El a adăugat că „erbicidele moderne Corteva nu mai limitează fermierul la intervalul clasic 4–6 frunze”, iar eficiența lor ajunge la 90–95% atunci când sunt aplicate în condiții corecte de umiditate.

Fermierul și experiența irigării prin picurare

Gazda platformei, Ion Barancean, administrează o gospodărie modernă în sudul țării, cu o suprafață de peste 300 de hectare irigate.

El a testat de-a lungul ultimilor ani mai mulți hibrizi Pioneer, atât în loturi demonstrative, cât și pe câmpurile comerciale, și spune că diferențele de productivitate se confirmă în exploatațiile mari.

ion barancean

„Lucrăm cu hibrizii Pioneer de mulți ani. Am avut P9944, P0260, P9889 și P0937 și în cultura mare, nu doar în loturi. Ce am văzut aici se confirmă la scară mai largă prin stabilitate, umplerea bună a știuletelui și toleranță la stres. În condițiile noastre de sud, e important ca planta să suporte perioadele scurte fără apă și apoi să recupereze rapid. Acești hibrizi o fac”, a spus fermierul.

El a explicat că irigarea prin picurare a devenit o soluție tot mai necesară, mai ales în anii secetoși.


„Sistemul prin picurare e foarte eficient, nu pierdem apă prin evaporare și putem introduce fertilizanții direct în sol. Nu e simplu, dar e viitorul. La aspersiune pierzi o parte din apă până ajunge la plantă. Prin picurare, apa rămâne exact unde trebuie. Introducem elementele nutritive odată cu apa și vedem rezultatul direct în știulete.”

Ion Barancean consideră că fără apă nu există performanță la porumb.

„E o tehnologie care cere muncă permanentă, dar îți dă înapoi totul în momentul recoltării.”

Rezultate obținute și diferențe între grupele de maturitate

Conform datelor obținute în urma recoltării publice, producțiile standardizate (STAS) au variat între 13,9 și 18,8 tone/ha, confirmând potențialul ridicat al hibrizilor Pioneer în condiții de irigare prin picurare.

recolta porumb pioneer

„Pragul de 15 tone pe hectar este un indicator de stabilitate. Vedem diferența între maturități: FAO 300–400 oferă producții constante, dar FAO 500 și peste, cum sunt P0900 și P0937, arată potențialul real la irigare”, a remarcat Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds Corteva RO & MD.

El a explicat că acești doi hibrizi sunt singurii care, în testările oficiale din România, au depășit 16,5 t/ha în toate rețelele experimentale.

andrei ciocoiu

„Sunt hibrizi cu știuleți lungi, semințe semisticloase și o masă hectolitrică ridicată. Asta se vede în cântar, nu doar în câmp.”

Lecțiile din teren: apă, disciplină și diversitate genetică

„Porumbul e o cultură recunoscătoare, dar și una care cere disciplină. În sudul țării, rentabilitatea apare abia de la 4–5 tone la hectar. Cu irigare și tehnologie completă, vedem azi 18 tone. Diferența o face respectarea fiecărui detaliu, de la fertilizare până la momentul erbicidării”, a punctat Andrei Ciocoiu.

El a recomandat fermierilor să cultive hibrizi cu maturitate diferită.

cultura de porumb

„Dacă ploile vin devreme, câștigă hibrizii timpurii, dacă vin târziu, cei tardivi. Diversitatea genetică este cea mai bună asigurare pentru stabilitate.”

hibrizi pioneer

Evenimentul de la Fruct Agroprut a demonstrat încă o dată potențialul hibrizilor Pioneer și importanța unei tehnologii aplicate corect, pas cu pas.

„Aici vedem combinația ideală între genetică, apă și management. Așa se construiește performanța în agricultură”, a concluzionat Oleg Nistiriuc, Country Representative Seeds & Crop Protection.

În condițiile actuale de secetă tot mai frecventă, soluțiile integrate Corteva oferă fermierilor siguranța de care au nevoie pentru a transforma potențialul genetic în rezultate concrete.

Pentru mai multe detalii, accesați corteva.md.

Sistemul de depozit pentru ambalaje – cum va funcționa și ce trebuie să știe agenții economici

0

Ministerul Mediului și Centrul Național de Mediu au prezentat principalele prevederi ale viitorului Sistem de Depozit pentru Ambalaje (SDA), aflat în proces de implementare în Republica Moldova.

Scopul este crearea unui mecanism funcțional, transparent și ușor de înțeles pentru toate părțile implicate.

Administratorul SDA – punctul de pornire

Prima etapă este desemnarea Administratorului SDA, entitatea care va gestiona întregul sistem – de la colectarea ambalajelor până la raportarea datelor.

Producătorii propun această entitate, iar Ministerul Mediului o aprobă printr-o comisie specială. Administratorul va coordona rețeaua de puncte de returnare și va asigura respectarea regulilor.

Rolul producătorilor

După desemnarea administratorului, producătorii devin principalii responsabili. Ei trebuie să marcheze ambalajele returnabile cu un semn distinct și un cod de bare unic, vizibil pentru consumatori.

Tot ei vor ține evidența exactă a ambalajelor puse pe piață, pentru a garanta transparența sistemului.

Obligațiile comercianților

Comercianții sunt veriga de legătură între sistem și consumatori. Aceștia trebuie să afișeze clar produsele incluse în SDA, valoarea garanției și locația punctului de returnare, care trebuie amenajat în magazin sau la maximum 150 de metri de acesta.

Funcționarea sistemului va fi monitorizată de Ministerul Mediului, Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pentru a asigura transparență și stabilitate.

11 companii olandeze, la Chișinău, pentru lansarea colaborării în domeniul fructelor și legumelor

1

Guvernul Republicii Moldova și Olandei au semnat un parteneriat de colaborare în sectorul agroalimentar, cu accent pe transferul de cunoștințe și inovații în sectorul fructelor și legumelor, domeniu în care Olanda deține expertiză, soluții inovative, digitalizare și o organizare impecabilă a actorilor din lanțurile valorice.

În baza studiului realizat la începutul anului 2025 privind oportunitățile horticole moldo-olandeze, au fost cartografiate starea actuală a sectorului horticol din Moldova, nevoile specifice ale părților interesate și oportunitățile concrete de afaceri și dezvoltare pentru companiile olandeze.

Parteneriatul stabilit creează noi oportunități de creștere în sectorul pomicol, unde Moldova are deja practici avansate, în timp ce sectorul legumicol rămâne deficitar din cauza organizării slabe a producătorilor.

Scopul principal este accesul sporit la piețele internaționale.

Obiectivul colaborării este de a dezvolta o strategie comună multianuală, formarea unui cluster de afaceri și inițierea unui program multianual „Parteneri în Afaceri Internaționale”, pentru a consolida poziția pe piață și a asigura o dezvoltare sustenabilă.

Activitățile colaborării moldo-olandeze includ vizite de studii ale fermierilor în Olanda, instruiri practice în domeniul horticol, schimburi de experiență, seminare și instruiri ToT, loturi de demonstrare și parteneriate de afaceri bilaterale.

În acest context, pe 6 noiembrie 2025, a avut loc un eveniment organizat pentru studenții Facultății Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a Universității Tehnice a Moldovei, la care au participat fermieri, profesori și asociații de producători.

Au fost prezentate inovațiile și soluțiile oferite de companiile olandeze din domeniul fructelor și legumelor, iar 11 companii olandeze au participat la misiunea de stabilire a parteneriatelor, printre care: Clusters Fruit Holand, Family Fruits, Kubo, Certhon, Storex, Pebaco, Rapagra, Fall Creek, Lumiforte, Debets Schalke, Irrigata Crop Service (Rijk Zwaan).

Studenții au adresat întrebări directe companiilor și au manifestat interes pentru loturile practice cu demonstrații, mobilitatea academică în universitățile agricole din Olanda și pentru măsuri de reducere a riscurilor climatice și creșterea rezilienței fermierilor.

Pentru a facilita înființarea clusterului „Moldova Horti Fruit” și elaborarea unei strategii comune, vor fi intensificate misiunile de afaceri bilaterale pentru valorificarea colaborărilor existente.

Vizitele de studiu vor oferi companiilor olandeze o perspectivă asupra lanțurilor valorice ale legumelor și fructelor din Moldova.

Misiunea curentă (4–6 noiembrie 2025) a inclus vizite personalizate, întâlniri și ateliere dedicate ambelor sectoare – fructe și legume.

Pe lângă dimensiunea de afaceri, au fost implicați și reprezentanți ai sectorului public și asociativ, inclusiv Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), alte instituții publice relevante, organizații de cercetare, ONG-uri, donatori și instituții financiare internaționale (IFI).

Comitetul organizatoric a desfășurat ateliere de inițiere în cooperare și transfer de cunoștințe, precum și un eveniment de networking între părțile interesate olandeze și moldovenești.

Rusia finalizează recoltarea oleaginoaselor în acest an

0

Rusia se află în etapa finală a recoltării culturilor oleaginoase, iar producția totală a depășit 29 de milioane de tone la sfârșitul lunii octombrie, cu 4% mai mult decât anul trecut.

Creșterea a fost determinată în principal de soia și rapiță, în timp ce rezultatele pentru floarea-soarelui s-au menținut stabile.

Recoltarea florii-soarelui a fost finalizată pe 82% din suprafața însămânțată, obținându-se 15,1 milioane de tone, cu o productivitate medie de 1,52 t/ha, în creștere cu 0,14 t/ha față de 2024.

Producția de rapiță a ajuns la 5,8 milioane de tone, iar soia a înregistrat un record al ultimului deceniu, cu 8,3 milioane de tone și o producție medie de 2,11 t/ha, cu 0,37 t/ha mai mare față de anul precedent.

Autoritățile atribuie această creștere extinderii suprafețelor cultivate și îmbunătățirii tehnologiilor agricole utilizate în producția de soia și rapiță.

Pe de altă parte, asociațiile de fermieri spun că datele privind recoltele nu sunt veridice, în condițiile în care problemele tot mai accentuate – creditele bancare mari pentru sector, tehnica învechită din cauza dificultăților ultimilor ani, cât și starea financiară precară a fermierilor nu le-au permis să investească în tehnologii.