Cultivarea legumelor, atât pe suprafeţe mici, cât şi pe suprafeţe mari, nu poate fi rentabilă în lipsa unui asolament întocmit cât mai rațional.
Asolamentul legumicol presupune împărţirea terenului exploataţiei agricole în sole sau parcele pe cât posibil egale între ele, numărul acestora fiind egal cu numărul anilor de rotaţie.
Culturile trebuie repartizate în timp şi spaţiu ţinând cont de sistemul de lucrări, de fertilitatea solului şi de starea de umiditate a lui.
Aceasta este o măsură agrotehnică generală, de mare importanţă şi are drept scop păstrarea umidităţii, sporirea fertilităţii solului, reducerea atacului de boli şi dăunători, obţinerea unor producţii ridicate şi a unei eficienţe economice sporite cu cheltuieli şi consumuri mai reduse de îngrăşăminte chimice, erbicide şi insecto -fungicide.
În legumicultură este absolut necesară folosirea amendamentelor, deoarece legumele au nevoie de lucrări repetate, udări sistemice şi recoltări succesive, care duc la alterarea mai rapidă a calităţilor fizice şi biologice ale solului.
Cultivarea timp de mai mulţi ani pe acelaşi teren a aceloraşi specii legumicole (monocultura) sau a unor specii înrudite din punct de vedere botanic, contribuie la înmulţirea şi răspândirea masivă a bolilor şi dăunătorilor specifici culturilor respective.
Numai printr-o rotaţie corectă a culturilor în cadrul asolamentului, se poate diminua mult atacul bolilor şi dăunătorilor. Asolamentul constituie şi o măsură eficace de combatere a buruienilor.
Citește aici despre 10 Recomandări la întocmirea asolamentelor în condiţiile schimbărilor climatice.
Monocultura determină o scădere substanţială a producţiei. Exemplu: la ceapă, fasole verde, tomate, mazăre, monocultura după cinci ani scade producţia faţă de cea din primul an cu 35-40%. Aplicarea asolamentului permite folosirea raţională a forţei de muncă şi a îngrăşămintelor.
La introducerea solelor (câmpurilor) trebuie avute în vedere mai multe particularități așa ca:
- se vor amplasa lângă o sursă de apă pentru irigat, deoarece sunt mari consumatoare de apă;
- se vor amplasa în apropierea centrelor populate și piețelor de desfacere;
- se vor amplasa pe soluri afânate, lutoase, luto-nisipoase de preferință cernoziomuri și aluviare cu pH neutru, cu conținut ridicat de humus și bine aprovizionate cu elemente nutritive;
- trebuie să existe posibilități de procurare a unor cantități mari de îngrășăminte organice;
- sistemul de cultură este unul intensiv și cuprinde în mod frecvent culturile succesive.
Rotaţia culturilor în cadrul asolamentului se face ţinând cont de criteriile tehnologice şi biologice ale plantelor legumicole. În funcţie de aceste criterii legumele pot fi:
- legume lacome, mari consumatoare de substanţe fertilizante cum ar fi vărzoasele, ardeiul, vinetele, ţelina. Acestea se vor cultiva în sole (câmpuri) fertilizate cu îngrăşăminte organice sau în primul an după plantele amelioratoare ale fertilităţii solului (leguminoase perene sau anuale);
- legume mai puţin pretenţioase faţă de azot (morcov, pătrunjel, ceapă, usturoi). Se vor cultiva în anul al doilea, de la fertilizare cu gunoi de grajd a parcelei (solei);
- leguminoase cu păstăi, mazărea, fasolea, fiind capabile să fixeze azotul atmosferic, au cerinţe mai puţin reduse faţă de îngrăşămintele organice, din această cauză se pot plasa în rotaţie în al doilea sau al treilea an după fertilizarea cu gunoi de grajd;
- plante cu sistem radicular profund (rădăcinoase, pepeni), care vor alterna cu legumele care au un sistem radicular superficial (ceapă, castraveţi, verdeţuri) pentru a folosi mai eficient apa şi substanţele fertilizante din substraturile de adâncimi diferite.
Pentru refacerea fertilităţii solului, este bine să se introducă în asolament sola amelioratoare, cultivată cu lucernă care durează 3-4 ani sau sparcetă, trifoi care durează 2 ani, fiind plante care îmbogăţesc solul în humus şi refac structura solului.
Pentru combaterea buruienilor, se recomandă alternarea culturilor leguminoase, care lasă terenul mai îmburuienat, morcov, pătrunjel, vărzoase, ceapa, usturoi, cu specii care datorită unui aparat foliar bine dezvoltat, stânjenesc dezvoltarea buruienilor (vinete, ardei, dovleci, vărzoase).
Pentru prevenirea atacului bolilor şi dăunătorilor aceeaşi specie sau specii înrudite nu se vor cultiva pe acelaşi teren decât după 3-4 ani. Legumele perene care ocupă suprafeţe reduse pe timp îndelungat (8-9 ani nu se includ în asolamentul legumicol).
Exemple de rotații pentru asolamente legumicole:
Rotații cu plante legumicole de bază:
- varză de toamnă;
- tomate de toamnă;
- ceapă + usturoi;
- morcov + pastârnac.
Rotații cu plante legumicole de bază și culturi duble:
- tomate de toamnă;
- spanac de primăvară (cultura I) + varză de toamnă(cultura II);
- ceapă arpagic (cultura I) + castraveți de toamnă (cultura II);
- morcov + pastârnac + sfeclă roșie;
- cartofi timpurii (cultura I) + fasole păstăi (cultura II).
Rotații cu plante legumicole în sistem intensiv (culturi anticipate, duble, asociate și sole combinate):
- ridichi de lună (cultura anticipată) + tomate (cultura principală);
- morcov + pătrunjel + pastârnac;
- castraveți timpurii + gulii (cultura intercalată);
- cartofi timpurii + varză de toamnă;
- ceapă arpagic (cultura I) + salată(cultura II);
- mazăre +fasole.
Citește despre Amplasarea culturilor de primăvară în asolament. Vezi culturile ce nu sunt recomandate.
Toate aceste aspecte fac parte din asolament marele ,,mic secret’’ al micşorării consecinţelor secetei și sporirii rentabilităţii legumelor.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
