Agrobiznes

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova /UPZM/ a solicitat statului să ia măsuri în vedere contracarării contrabandei cu zahăr. Preşedintele UPZM, Alexander Koss, a declarat astăzi, la o conferinţă de presă, că zahărul adus pe căi ilicite din Ucraina ar putea ruina acest sector. 

Potrivit agenţiei Moldpres, un membru al Consiliului de administraţie al UPZM, Octavian Armaşu, a sugerat ca statul să diminueze taxa pe valoarea adăugată /TVA/ pentru ramura respectivă de la 20 la 8 procente. El consideră că astfel producătorii de zahăr vor putea face faţă concurenţei cu produse de contrabandă. Alexander Koss şi Octavian Armaşu au declarat că reducerea TVA este singura soluţie, de vreme ce, în opinia lor, statul nu poate eradica contrabanda.

UPZM a prezentat statistici şi fotografii menite să demonstreze că 56% din zahărul vândut pe piaţa moldovenească este adus ilegal din Ucraina prin teritoriul regiunii transnistrene. Producătorii moldoveni afirmă că în Ucraina s-a înregistrat anul trecut o supraproducţie de zahăr şi acest fapt influenţează piaţa Republicii Moldova. UPZM prezice că în ramura respectivă va surveni un declin în anul curent dacă statul nu va întreprinde măsuri.

Solicitat de Moldpres să comenteze declaraţiile Uniunii, Serviciul Vamal a relatat că „asigură respectarea legislaţiei la trecerea mărfurilor prin posturile vamale, aplicând toate mecanismele şi instrumentele de control şi prevenire a fraudelor vamale, fiind contracarate mai multe fraude, dintre care pe marginea unui caz a fost dispusă examinarea sub aspect penal".

"Luând în considerare faptul că fenomenul de combatere a traficului ilicit ţine de competența mai multor organe de stat, Serviciul Vamal, în comun cu Departamentul Poliţiei de frontieră, MAI, SIS, întreprinde un şir de măsuri operative în vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri pe segmentul transnistrean şi în zona de frontieră în afara posturilor vamale", declară Serviciul.

Instituţia mai constată că importul de zahăr s-a mărit simţitor de la 7,6 mii de tone în 2010 la 24,8 mii de tone în 2012.

Sursa: moldpres.md

Oficialii europeni încă nutresc speranța că producția de grâu se va revigora anul acesta în UE-27, în ciuda previziunilor meteo nefavorabile. Vremea rea însă dă deja fiori pe șira spinării traderilor și investitorilor.

Unitatea de Cercetări Agricole a Comisiei Europene – MARS, în prima sa previziune pe 2013 cu privire la recoltele de cereale, vede producția medie de grâu moale la hectar a UE ca fiind de aproximativ 5,6 tone.

În afara faptului că cifra vehiculată este mai mare cu 4,5% de la an la an, procentajul celor de la MARS este mai puțin mai mare chiar și decât totalul prezentat de oficialii Comisiei Europene, adică de 5,58 tone la hectar.

Previziunea reflectă ideea de pagube minime aduse producției de grâu din cauza frigului care, chiar dacă din punct de vedere al temperaturilor, acestea au fost mai scăzute, înghețurile au fost mai „sporadice" iar pătura de zăpadă a fost „suficientă", sunt de părere cei de la MARS.

Întârzieri în dezvoltare

Cu toate acestea, reprezentanții MARS au recunoscut că „impactul valurilor de frig continue din Europa centrală trebuie monitorizate cu atenție".

În Polonia, spre exemplu, „o lună martie mult mai rece decât în mod normal au cauzat o mai slabă dezvoltare a recoltelor decât în mod normal, în special în zonele centrale și nordice ale țării".

În Franța, cel mai mare producător de cereale al UE, tot din cauza unei luni martie friguroase s-au înregistrat întârzieri în dezvoltarea culturilor, în plus față de întârzierile la plantere înregistrate în toamnă, din cauza unei toamne umede.

„În urma analizei imagistice a fotografiilor din satelit, au putut fi observate întârzieri în dezvoltarea culturilor de aproape două săptămâni, în special în jumătatea de nord a țării. Motivul acestei stări de fapt este tocmai însămânțarea târzie de toamnă, din cauza cantităților mari de precipitații căzute pe terenurile arabile în toamna lui 2012", au declarat specialiștii MARS.

Traderii sunt puțin cam nervoși

Conform datelor existente până la acest moment, frigul s-ar putea să dureze până la sfârșitul lunii. În acest context, MARS previzionează temperaturi cu până la 80C mai mici decât media obișnuită în țările central-estice ale Europei, incluzând aici și Rusia și Ucrania, state aflate în afara UE.

„Temperaturi minime ale aerului de -150C sunt așteptate să-și facă apariția în estul Germaniei, Polonia și în anumite părți din Europa de nord și de est", au mărturisit reprezentanți ai MARS.

Vremea rece le crează deja celor din piață o „stare de nervozitate cu privire la cultura grâului, chiar dacă o suprafață rezonabilă din totalul cultivat în UE are încă o cantitate mare de zăpadă pe ea", au declarat pentru presă, reprezentanți ai unei mari case de comerț cu cereale cu sediul în Europa.

Specialiștii FCStone, renumita firmă care are biroul filialei europene la Dublin, au declarat că „primăvara întârzie să apară, însă recoltele par a fi bine acoperite de zăpadă".

Nu miroase a bine

În mare parte, temerile vizavi de subiect reflectă ideea că întârzierile în dezvoltare vor duce la rândul lor la întârzieri la recoltat. Consumatorii vor fi forțați astfel să se bazeze pe stocurile de grâu ale UE care, la un nivel de 9,5 milioane de tone, conform prognozei USDA, vor termina sezonul 2012 – 2013 la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 40 de ani.

Totodată, există temeri cu privire la eventuale întârzieri ale însămânțărilor de primăvară, pe fondul vremii reci care îngustează intervalul de lucru pentru lucrările de sezon.

În mod special, după un sezon de iarnă dificil pentru însămânțări, culturile agricole și însămânțările de primăvară din insulele britanice s-ar putea să „nu beneficieze prea mult de pe urma unei primăveri târzii, iar acest lucru să se vadă în stocurile de cereale pentru sezonul 2013 – 2014", sunt de părere cei de la FCStone.

În Franța, reprezentanți ai biroul specializat FranceAgrimer au declarat că 64% din orzul de primăvară a fost recoltat pe 18 martie, mult mai puțin față de cele 86 de procente recoltate, cât se înregistrau anul trecut.

Zăpada din Ucraina

Între timp, compania Agritel, cu sediul la Paris, a avertizat cu privire la impactul proaspetelor căderi de zăpadă din Ucraina asupra reducerii producției la care se așteptau fermierii din această țară.

„În mai puțin de 24 de ore, 50 de centimetri de zăpadă au căzut numai în Kiev", au declarat presei reprezentanții Agritel, adăugând că vremea rece va persista până la sfârșitul acestei săptămâni, ceea ce înseamnă șanse minime de dezgheț.

Condițiile meteo actuale impun întârzieri la însămânțările de primăvară și la aplicarea de fertilizanți, spun cei de la Agritel, subliniind că „această situație ar putea avea drept consecință o scădere a suprefețelor destinate producției de orz".

Sursa: recolta.eu

În raionul Glodeni o parte din semănăturile de toamnă au fost afectate de înghețurile din ultima perioadă. Acum agricultorii vor fi nevoiți să-și suflece mânecile și să reînsămânțeze terenurile.

În grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile ocupă un loc important. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, dar chiar moartea parţială sau totală a acestora, transmite tvprim.md.

În raionul Glodeni îngheţurile din ultimul timp au afectat terenuri de culturi agricole de toamnă, care vor trebui reînsămânţate.

„Afecţiunea asupra culturilor de toamnă nu a fost aşa de esenţială. De aceea, este prematur de vorbit cam ce procent de culturi au fost afectate de îngheţ. Sperăm că ninsorile căzute în ultimele zile vor acoperi grânele şi nu vor permite ca gerurile să afecteze culturile agricole de toamnă să fie afectate de geruri. Probleme sunt la orzul de toamnă, el este cel mai sensibil şi poate să fie afectat mai esenţial. Rapiţa la fel a fost afectată. În zona Prutului sunt terenuri care trebuie să fie reînsămânţate", a declarat vicepreşedintele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie din Glodeni, Veceslav Boubătrân.

Totodată, agricultorii au dat startul lucrărilor de primăvară. A fost semănat peste 200 de ha de orz de primăvară.

În 2012, la Glodeni au fost semănate peste 300.000 de ha de grâu, cu 30.000 mai mult decât în 2011. În ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004.

Sursa: stirilocale.md

Cel mai mare procesator de fructe şi legume din Moldova, compania Orhei-Vit din Orhei, a obţinut în 2012 un profit net de 1,44 mil. lei faţă de 10,28 mil. lei în anul precedent. Reducerea beneficiului a fost cauzată în special de pierderile de 8,2 mil. lei suportate de pe urma activităţii financiare.

Deşi cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut de la 215 mil. lei la 264,7 mil.lei, acest fapt nu s-a materializat şi într-o majorare a profitului net. Şi asta, din cauza pierderilor de 8,2 mil. lei din activitatea financiară, or profitul brut al întreprinderii a fost pe măsura cifrei de afaceri, fiind în creştere cu 3,4 mil. lei.

Acţionarii importanţi ai Orhei-Vit sunt companiile Development Group USA Inc. cu un pachet de acţiuni de 18,576%, ÎCS Development Group SRL cu 37,58% şi Euro-Pro Inc. cu 24,277%. Preşedinte al consiliului societăţii este omul de afaceri Alexandr Bilinchis şi se presupune că el al fi deţinătorul final al unei cote importante din capitalul social al Orhei-Vit.

Potrivit raportului financiar, unei acţiuni nominale a societăţii îi revin active în valoare de 92,4 lei. Unei acţiuni îi revin, totodată, 0,72 lei din profitul anului trecut. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este de 15,3 lei, cu puţin peste cea nominală, care constituie 15 lei.

Sursa: eco.md

Avem cele mai mici subvenţii din regiune, iar asta reduce esenţial competitivitatea produselor agricole moldoveneşti. De acestă părere sunt cei mai mari producători agricoli din ţară, care solicită autorităţilor majorarea ajutoarelor.

Fermierii spun că subvenţiile oferite de stat sunt insuficiente pentru revenirea agriculturii după seceta de anul trecut. Asta deoarece cheltuielile sunt mai mari decât subvenţiile, iar în aceste condiţii ei devin necompetitivi pe pieţele din regiune. Producătorii agricoli mai spun că vor avea cheltuieli cu 20 la sută mai mari pentru lucrările de primăvară, iar pentru a le efectua au fost nevoiţi să ia deja cu 50 la sută mai multe împrumuturi de la bancă faţă de anul trecut.

Vladimir Agachi din satul Pepeni, raionul Sângerei, deţine 2.000 de hectare. Pentru lucrările de primăvară el va cheltui, în acest an, cu până la 20% la sută mai mult decât anul trecut. Potrivit fermierului, s-au scumpit seminţele, carburanţii şi îngrăşămintelor minerale.

"Dacă anul trecut ajungea la 16 lei un kilogram de seminţe, acum este 35. Aceeaşi silitră pe care anul trecut am procurat-o cu 5-5,10 anul acesta este 6 lei. Dacă vor fi condiţiile anului trecut, sigur că vor surveni majorări şi a grâului, vedeţi că grâul în toamnă era 3 lei acum este 4 lei", susţine fermierul.

Fermierii spun că vor fi nevoiţi să ia credite mai mari. "Anul trecut am luat la 500 de mii de lei credit, anul acesta avem la 800 de mii", spune fermierul din Rezina, Oleg Negru.

Agricultorii susţin că fondul de subvenţionare ar trebui să fie de un miliard de lei, bani pe care Guvernul nu-i are.

"Evident că se doreşte mai mult, dar voi depune eforturi să atragem bani internaţionali, pentru că ceea ce astăzi îşi poate permite bugetul este practic o sumă care mărind-o înseamnă să iei de la copii, de la bătrâni", susţine ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Fondul de subvenţionare pentru anul 2013 este de 460 de milioane de lei.

Sursa: publika.md

Societatea, aflată în proporţie de 90,8 la sută în proprietatea statului, a obţinut anul trecut un profit de 44,98 mil. lei faţă de 76,9 mil. lei în 2011. Activele nete ale companiei s-au redus cu aproape 2 mil. lei.

Activitatea companiei s-a redus considerabil. Potrivit raportului financiar, în 2012 cifra de afaceri a producătorului de ţigări a însumat 427,2 mil.lei faţă de 554,58 mil.lei cu un an în urmă. Costurile de producţie au însumat 322 mil.lei faţă de 419 mil. lei iar profitul brut a fost de 105 mil, lei faţă de 135,56 mil. lei în 2011.

S-au redus cheltuielile comerciale cu 5,1 mil.lei şi cele generale şi administrative, cu 7 mil.lei. Totodată, pentru alte genuri de cheltuieli operaţionale au fost alocaţi cu 3,8 mil. lei mai mult.

Întreprinderea a suportat pierderi din activitatea financiară, de aproape 2,5 mil. lei.

La reducerea profitului a mai contribuit şi faptul că pentru anul trecut sociatatea a achitat impozit pe venit în mărome de 7,3 mil.lei pe când în 2011 nu a suportat astfel de cheltuieli.

Amintim că anul trecut compania a achitat din profitul din 2011 dividende în mărime de 38,44 mil.lei aşa cum statul cere societăţilor unde este acţionar majoritar să repartizeze cel puţin 50% din profit la achitarea dividendelor. Porninnd de laaceastă logică, pentru anul trecut Tutun CTC trebuie să achite dividende în sumă de aproape 22,5 mil. lei.

Sursa: eco.md

Iulia Murea, este din Chişinău, dar a demonstrat că afacerile se pot face şi la ţară. Economist de profesie s-a transformat peste noapte în viticultor.

Şi-a inceput afacerea cu o mie de dolari împrumutaţi la bancă, iar acum este proprietara a câteva hectare de pământ în comuna Budeşti, pe care creşte cei mai frumoşi struguri pentru export.

Are 46 de ani, iar în ultimii cinci şi-a dezvoltat o afacere de care alte femei s-ar feri – a plantat 20 de hectare de viţă-de-vie şi exportă deja struguri în mai multe ţări. Deşi locuieşte la Chişinău, ea vine în fiecare zi la Budeşti, să-şi vadă via, ca nu cumva să rateze momentul începerii lucrărilor de primăvară.

Iulia spune că şi-a început afacerea cu o sută de mii de dolari, împrumutaţi de la bancă. Femeia are studii economice şi mărturiseşte că a pornit afacerea fără o pregătire specială în domeniul viticol. A mizat pe calcule, dar şi pe noroc.

Şi cum doar banii nu sunt suficienţi pentru o afacere, Iulia Murea a avut nevoie şi de sprijinul administraţiei locale. Acum, primarul de la Budeşti este mulţumit că în localitate au mai fost create locuri de muncă. Iulia îşi administrează afacerea împreună cu soţul său. Fiecare are responsabilitatea sa.

Iulia are în subordine 15 angajate, pe care din cauza frigului, nu le-am gasit pe plantaţie. Strugurii pe care îi cultivă sunt exportaţi în Rusia, Ucraina şi Belarus. Pentru ca lucrurile să meargă bine, femeia petrece pe câmp, împreună cu soţul, câte opt ore din opt luni pe an.

În afară de viţă de vie, Iulia Murea mai are şi un hectar de livadă de cireşi dar şi... 20 de raţe mute, aşa că afacerea ei seamană tot mai mult cu o gospodărie ţărănească mare, modernă şi bine îngrijită. Acum Iulia Murea cultivă câte 20 de tone de struguri la hectar şi, ca orice om de afaceri pragmatic şi ambiţios, se gândeşte ca pe viitor recolta să fie dublată, iar gospodăria – extinsă.

Sursa: perfecte.md

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) vă invită să luați parte la seminarul cu tematica „Aspecte-cheie privind producerea cireșelor în livezile intensive”.

Ambasada Statelor Unite ale Americii și Camera de Comerţ Americană din Moldova va organiza pe 4 aprilie, în Chișinău, seminarul cu genericul "Afaceri cu Statele Unite", ediția a patra.

Ambasadorul SUA în Moldova, William H. Moser, reprezentanți ai Ambasadelor SUA din Chișinău și București, membri ai comunității de afaceri, precum și investitori străini în Republica Moldova vor susţine prezentări despre diverse oportunităţi cu Statele Unite, de care pot beneficia investitorii autohtoni şi străini din Republica Moldova.

Seminarul este organizat pentru a susține Inițiativa Națională de Export a SUA și a crește exporturile produselor și serviciilor americane. Speakerii vor sublinia importanța unei abordări strategice pentru afaceri durabile și competitive și vor sublinia rolul asociațiilor de afaceri în promovarea reformelor prin activități de advocacy.

Participanții la eveniment vor obține informații despre resursele guvernamentale americane existente și asociații ce susțin dezvoltarea comerțului și afacerilor. Va avea loc o prezentare despre programele guvernamentale americane de finanțare, inclusiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC) și Export-Import Bank (EXIM).

În cadrul seminarului se va explica structura actuală a comerțului bilateral, precum și exporturile majore din SUA către Moldova. Se vor sugera potențialele sfere de dezvoltare a businessului si se va discuta despre beneficiile aplicării Sistemului General de Preferințe pentru exporturile Moldovei către SUA. La seminar se va evidenția rolul asociațiilor de business în promovarea reformelor prin intermediul politicilor de advocacy.

Pentru informaţii adiţionale, vă rugăm să contactaţi Managerul de Proiecte, Elena Buzu, tel. (+373) 22 211 781, e-mail: [email protected] 

Sursa: amcham.md

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a participat astăzi la Adunarea Anuală Generală a Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect", a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului.

În cadrul reuniunii, reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură. De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr din Moldova şi ai „UniAgroProtect" au menţionat că modificarea plăţilor TVA la zahăr (8% vor fi transferate în bugetul de stat, 12% rămîn în contul producătorilor) ar reduce fluxul de contrabandă cu acest produs pe piaţa Moldovei.

Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr şi-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce priveşte creşterea nivelului de contrabandă odată cu creşterea cotei TVA la zahăr şi o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevede modificarea politicii fiscale.

În acelaşi context, reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni au criticat activitatea FISC-ului, dar şi reacţia lentă a instituţiilor guvernamentale la solicitările şi dovezile aduse de agricultori. Spre regret, actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală, a specificat preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a menţionat că Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect" întruneşte în rîndurile sale adevăraţi profesionişti, care abordează problemele din sectorul agrar cu discernămînt şi în cunoştinţă de cauză. Şeful Legislativului a specificat că, urmare a întrevederilor cu reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni, deputatul PDM Andrian Candu a înaintat, cu titlu de iniţiativă legislativă, pe 1 februarie curent, un proiect de lege, care prevede ca 12 la sută din TVA să rămînă la dispoziţia producătorilor agricoli, aceşti bani fiind înregistraţi pe conturi speciale şi folosiţi doar în procesul producţiei agricole.

În cadrul evenimentului, participanţii au menţionat că un sistem similar este folosit cu succes în Ucraina, şi, în aceste condiţii, producătorii moldoveni fac cu greu faţă concurenţei produselor ucrainene. Plus de aceasta, şi în alte ţări din regiune există rate reduse la TVA – România (se discută să fie redusă taxa TVA pînă la 9%); Polonia (5-7%), Rusia (10%), Belarus (10%). La nivel concurenţial, aceasta de asemenea creează dificultăţi pentru producătorii naţionali.

La acelaşi subiect, reprezentanţii producătorilor agricoli au mai solicitat ca impozitul unic consolidat în agricultură să fie aprobat în Parlament şi să intre în vigoare începînd cu luna mai curent.

Sursa: moldpres.md