Greenpeace a lansat o nouă campanie amplă de salvare a populațiilor de albine din Europa. În acest context a fost dată publicității o lucrare științifică complexă, prin intermediul căreia sunt prezentați factorii care pun în pericol atât populațiile de polenizatori, cât și agricultura europeană.
În contextul concurenţei în ascensiune pe piaţa mondială, disponibilităților reduse a forței de muncă și costurilor de producție în creștere, cultivatorii de cireşi din Republica Moldova vor fi nevoiți să producă fructe de calitate înaltă, în volume mari și cu cheltuieli minime.
Ştiaţi că ciupercile Champignon sunt printre puţinele ciuperci care pot fi consumate crude, fără a reprezenta riscuri pentru digestie? Dacă aveţi o pivniţă sau o construcţie mai veche, pe care nu o mai folosiţi şi vreţi să o valorificaţi, atunci trebuie să ştiţi că poate deveni mediul propice pentru o ciupercărie.
Vă vom descrie cum se derulează afacerea, cum se cultivă, cum se îngrijesc ciupercile. Pas cu pas.
Iată câteva dintre beneficiile pe care vi le aduce cultivarea ciupercilor Champignon:
cererea de ciuperci pe piaţă este foarte mare şi nu este acoperită de ofertă;
ciupercile sunt foarte gustoase şi recomandate de medici în afecţiuni precum anemia şi diabetul. De asemenea, sunt de mare ajutor atât pentru supraponderali, cat şi pentru vegetarieni;
ciupercile nu sunt pretenţioase ca spaţiu şi nu necesită suprafeţe mari de teren agricol;
pot fi cultivate în diverse spaţii: pivniţe, magazii, construcţii mai vechi, grajduri etc.;
substratul de cultură se obţine uşor din produse şi reziduuri vegetale şi animale;
substratul uzat poate fi reutilizat după folosire (el nu se aruncă);
se obţine profit aproape imediat de la demararea afacerii – în câteva săptămâni.
Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) a crescut, în ultimii 35 de ani, de nouă ori în SUA, de 9,2 ori în Franţa, de 5,8 ori în Anglia şi de 350 de ori în Olanda. Dar nu şi în Moldova. Aici încă sunteţi ferit de concurenţă şi aveţi toate şansele să vă dezvoltaţi o afacere frumoasă şi profitabilă.
În momentul de faţă (2010), consumul anual pe cap de locuitor în Moldova este sub 100g de ciuperci. Consumul normal ar fi de circa 2 kg/locuitor. Pentru început, aveţi nevoie de doar 50-60 metri pătraţi (un beci sau un garaj). Recolta va fi de 2.000-2.500 kg ciuperci/an din 3-4 cicluri de cultură.
Bugetul iniţial
Practic, primii paşi sunt:
amenajarea spaţiului de cultură (ciuperci);
achiziţionarea sporilor;
obţinerea autorizaţiilor.
Bugetul necesar pentru start variază, în funcţie de suprafaţa pe care doriţi să o cultivaţi cu ciuperci. Puteţi porni o ciupercărie cu 1.000 de euro sau cu 20.000 de euro.
Avantaje ale afacerii cu ciuperci
1. Investiţie iniţială modică.
2. Concurenţa redusă. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decât oferta!
3. Derulare rapidă. La o cultură intensivă de ciuperci se obţin 5-6 recolte pe an! Nu uitaţi, este cultura cu cel mai mare randament pe metru pătrat!
4. Piaţa de desfacere pentru ciuperci este asigurată! Ciupercile Champignon sunt cele mai căutate ciuperci din Moldova.
5. Posibilităţi multiple de extindere şi export.
6. Nu necesită teren agricol. Un hambar, un beci sau un garaj bine amenajate sunt tot ceea de ce aveţi nevoie.
7. Materialele necesare sunt foarte ieftine şi uşor de procurat (cel mai bun sol pentru ciupercile Champignon este bălegarul!).
8. Se poate începe ca o afacere de familie.
Profit iniţial din cultivarea ciupercilor
Cu un spaţiu de cultură de 100 metri pătraţi (realizat prin supraetajare), obţineţi încasări de peste 40.000 euro/an. Or, de pe un singur metru pătrat se obţin 80-100 kg de ciuperci/an. Înmulţiţi cele 9.000 kg de ciuperci pe an cu aproximativ 15 lei (1 kg ciuperci – preţul en-gross). Rezultatul: 135.000 lei, reprezintă venitul obţinut de firma dvs. Şi asta numai după primul an!
Desfacerea şi, deci, profitul sunt asigurate, deoarece cererea pe piaţă este mult mai mare decât oferta. Nu uitaţi că ciupercile sunt căutate pentru că au gust deosebit, conţinut de proteine apropiat de cel al cărnii şi calităţi terapeutice sau imunostimulente. În plus, în perioadele de post de peste an cererea înregistrează un salt remarcabil.
De mai mult timp, autorităţile îşi propun modernizarea activă a agriculturii prin introducerea tehnicii şi utilajelor moderne, totuşi în republică mai sunt oameni care prelucrează pământul cu calul şi cu plugul.
O decizie recent aprobată de senatul polonez a fost etichetată drept "dezastruoasă pentru agricultură", pentru că îi afectează grav pe producătorii locali.
Polonia a interzis sacrificarea rituală a animalelor destinate consumului în comunitățile de mulsumani şi evrei. În aceaste condiţii, carnea care îndeplineşte condiţiile religioase pentru a fi considerată "kosher" sau "halal" va fi importată din alte state. Piotr Kadlcik, preşedintele Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Polonia, a explicat presei că rezervele de carne "kosher" mai ajung pentru maxim o lună.
La sfârşitul anului trecut, Curtea Supremă a Poloniei a decis că este neconstituţională exceptarea de la legea care prevede sacrificarea animalelor prin asomare a celor destinate consumului de către comunităţi religioase. Legea privind sacrificarea animalelor a intrat în vigoare în luna ianuarie a acestui an, ia crescătorii de animale care nu mai pot deservi o parte din piaţa locală se declară nemulţumiţi.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât Polonia, unul dintre statele puternic implicate în scandalul cărnii de cal, a înregistrat scăderi drastice ale exporturilor de carne. Reprezentanţi ai Asociaţiei Poloneze a Procesatorilor de Carne au declarat că exporturile au scăzut cu cel puţin o treime în primele două luni ale anului 2013, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Ministrul Agriculturii din Polonia, Stanislaw Kalemba, a declarat că, în fiecare an, sacrificările rituale aduceau profituri anuale de sute de milioane de dolari. Interdicţia în această privinţă înseamnă un dezastru pentru crescătorii locali.
Autorităţile din Ucraina au anunţat că serviciile sanitar-veterinare din această ţară intenţionează să efectueze o serie de controale la unităţile de procesare a laptelui din Rusia. Companiile ruseşti care trimit produse pe piaţa ucraineană vor primi atestări speciale.
O atenţie particulară va fi acordată calităţii brânzeturilor provenite de la producătorii ruşi, au declarat reprezentanţii Serviciului Veterinar şi Fitosanitar al Statului.
"Atestarea celor doi procesatori din Federaţia Rusă, cei care furnizează brânzeturi pe piaţa din Ucraina, va urmări modul în care aceştia respectă normele sanitar-veterinare în vigoare în Ucraina", au declarat autorităţile ucrainene pentru presă. Sunt vizaţi de aceste acţiuni Karat, unul dintre cei mai importanţi producători de brânzeturi din Rusia şi Valio Russia, subsidiara locală a producătorului finlandez Valio.
În urmă cu un an, agenţia similară din Federaţia Rusă, Rosselkhoznadzor, a derulat o serie de verificări privind calitatea brânzeturilor provenite din Ucraina. La vremea respectivă, controalele au urmărit să determine dacă producătorii investigaţi folosesc ulei de palmier la producerea brânzeturilor. După ce s-a constatat absenţa uleiurilor vegetale din sortimentele de brânză produse în Ucraina, au fost reluate importurile, inițial sistate de către Rusia.
Urbanizarea galopantă riscă să afecteze securitatea alimentară a Chinei, o ţară cu peste 1,35 miliarde de locuitori pentru care necesarul de hrană creşte de la an la an într-un ritm accentuat.
Agricultura este un sector economic plin de contradicţii. Totuşi, analiza acestui domeniu relevă faptul că un exemplu bun pentru iniţierea afacerilor îl reprezintă activitatea agricultorilor italieni, de aceea, domnule Aurel Purice, o să vă relatez despre modalităţile de a iniţia şi dezvolta afaceri în agricultura italiană.
Creşterea puilor de curcă în propria gospodărie, se face cu cloşti (pot fi curci sau găini), iar durata este de 45-60 zile, până când puii se pot descurca singuri şi cloştile îi părăsesc.
Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanțat de USAID și MCC, în parteneriat cu PNUD Moldova, Agenția pentru Cooperare în Dezvoltare a Austriei, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe "Moldova-Fruct", Asociația Producătorilor de Fructe din Moldova, a organizat, în perioada 3-4 aprilie 2013, seminarul național "Managementul riscurilor în pomicultură și viticultură cu ajutorul staţiilor meteo."
Evenimentul, care a întrunit 86 de participanți - producători de fructe și struguri, consultanți pentru probleme agricole, furnizori de servicii în agricultură, specialiști meteo, savanți, s-a axat pe determinarea momentelor critice pentru protecția plantelor și optimizarea irigării cu ajutorul stațiilor meteo moderne.
Acestea asigură un grad înalt de predictibilitate a condițiilor meteo și stării mediului (solului, apei, aerului, nivelul radiației solare, etc.) și permit o reacție adecvată pentru a reduce dependența de hazardurile naturii și a combate dăunătorii și bolile plantelor, a declarat în cadrul seminarului Gottfried J. Pessl, directorul general al companiei austriece Pessl Instruments GmbH. "Agricultura Republicii Moldova, afectată în anii trecuți de numeroase calamități, are un nivel înalt de expunere la riscuri, iar obținerea unor prognoze veritabile reprezintă provocări majore pentru fermierii moldoveni în contextul schimbărilor climatice globale," a subliniat el.
Până în prezent compania austriacă a livrat 40 de stații meteo iMetos fermierilor din Republica Moldova și intenționează să livreze alte 160 de stații până la sfârșitul anului. O stație de acest fel costă între 3 mii și 5 mii euro, și poate fi dotată cu până la 80 de senzori și poate dezvolta modele complexe de evoluție a stării mediului și plantelor, datele fiind actualizate peste fiecare 15-60 minute și transmise producătorilor de fructe, prin internet, în formă de tabele și diagrame.
Seminarul "Managementul riscurilor în pomicultură și viticultură cu ajutorul staţiilor meteo" face parte din programului de asistență tehnică și instruire al Proiectului ACED, misiunea căruia este sporirea competitivității producătorilor de fructe și struguri de masă din Republica Moldova, inclusiv prin ajutor la îmbunătățirea capacităților de management și planificare și stimularea investițiilor în agricultura de valoare înaltă.
