Încălzirea globală are impact asupra tuturor activităților economice și cu, precădere, asupra agriculturii. Totodată, tot agricultura este unul din motivele care cauzează acest fenomen. Conform datelor oferite de Agenția de Mediu, agricultura contribuie la încălzirea globală în proporție de 11,1%, prin emisiile de gaze cu efect de seră.
În aceeași ordine de idei, în ultimii ani, din cauza creșterii temperaturii medii a aerului și a arșiței frecvente pe durata verii, se observă o tendință vădită de maturare mai rapidă a culturilor agricole, comparativ cu recoltarea acestora de acum câțiva ani, susține Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”.
„Recoltăm mai repede acum, comparativ cu perioada precedentă cu două sau chiar trei săptămâni. Un exemplu elocvent este semănarea grâului de toamnă. Dacă acum 20 de ani consideram termenul optim de însămânțare perioada 15-28 septembrie, acum semănăm grâul de toamnă la începutul lunii octombrie, practic până la 20-25 octombrie. Ceea ce e un lucru firesc în condițiile încălzirii globale”.
Astfel, potrivit lui Boincean, culturile de toamnă sunt semănate mai târziu cu 2-3 săptămâni, iar culturile de primăvară, mai devreme. În funcție de culturile agricole, perioada de însămânțare s-a deplasat cu aproximativ 2-4 săptămâni.
Totodată, încălzirea globală forțează maturarea mai rapidă a culturilor de câmp, iar arșița, duce la pierderea calității acestora.
La nivel de prognoze situația, în acest sens, va cunoaște o degradare accentuată în perioada ce urmează, iar soluțiile, susține Boincean, necesită a fi aplicate cât de curând posibil.
„Anii secetoși vor fi mai frecvenți. Noi trebuie să ne gândim să replasăm culturile care sunt mai puțin rezistente la secetă, cu cele rezistente acestei calamități, ca de exemplu înlocuirea suprafețelor de porumb cu sorg, mei, mălai, iar soia poate fi înlocuită cu năutul. Am intrat într-o etapă nouă în agricultură, cu manifestare pronunțată a încălzirii globale și cu manifestări ale secetelor. Nu suntem adaptați la așa condiții, trebuie să căutăm soiuri cu rezistență mai înaltă, mai tolerante la secetă. Problemele sunt multe și complexe, care necesită abordarea unei strategii noi în condițiile încălzirii globale”.
Potrivit datelor oferite de Agenția de Mediu, în ultimii 127 de ani (1887-2014), Republica Moldova a înregistrat schimbări ale temperaturilor și precipitațiilor medii. Țara a devenit mai caldă, cu o creștere medie a temperaturii de peste 1.0°C , în timp ce creșterea precipitațiilor a constituit doar 54.7 mm.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
