Cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Franţa li se va permite să folosească mai multe pesticide în acest an, din cauza riscului ridicat al atacurilor din partea unei insecte care în 2020 a făcut ravagii în rândul culturilor de sfeclă de zahăr, a declarat vineri ministrul delegat al Agriculturii, Agnes Pannier-Runacher, transmite Reuters, notează agerpres.ro.

În replică, ONG-ul de mediu Greenpeace şi-a exprimat opoziţia faţă de utilizarea unor pesticide care sunt potenţial mai toxice, în timp ce organizaţiile reprezentative ale cultivatorilor de sfeclă au spus că măsura este insuficientă şi au cerut ca şi alte produse să fie aprobate.

Cultivatorii de sfeclă de zahăr vor putea să utilizeze cinci insecticide Spirotetramat, dezvoltate de firma Bayer CropScience sub marca Movento, în creştere faţă de două în prezent, a declarat Agnes Pannier-Runacher pentru postul de radio France Bleu Nord.

Asta în plus pe lângă insecticidul Teppeki, care este utilizat de mai mulţi ani, a precizat separat Ministerul francez al Agriculturii.

Îngălbenirea sfeclei este una din cele mai comune boli ale sfeclei de zahăr. Boala este transmisă de afide şi poate provoca pierderi semnificative culturilor de sfeclă de zahăr.

În 2020, această maladie a provocat o scădere cu 26% a producţiei de sfeclă de zahăr a Franţei, obligând guvernul de la Paris să permită cultivatorilor să utilizeze un pesticid pe bază de neonicotinoide, interzise în Uniunea Europeană din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru albine.

Anul trecut, Franţa a fost nevoită să elimine derogarea după ce CJUE a decis că măsură a fost ilegală, însă fermierii şi specialiştii spun că nu dispun de soluţii alternative care să fie la fel de eficiente.

Această organizaţie a cerut guvernului de la Paris să aprobe utilizarea de Acetamiprid, un insecticid de ultimă generaţie, şi de Flupyradifurona. Cele două pesticide sunt aprobate de UE dar interzise în Franţa.

Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr în Franţa este aşteptată să îşi revină uşor în acest an, după o scădere cu 6% în 2023, până la cea mai mică suprafaţă din ultimii 14 ani, pe măsură ce fermierii sunt încurajaţi de preţurile mari la zahăr.

Franţa este cel mai mare producător european de zahăr şi exportă aproximativ jumătate din producţia sa, adică 1,8 milioane de tone, potrivit CGB. 

Volumul de vinuri exportate pe piețele externe a crescut semnificativ în 2023. La fel a crescut și valoarea vinurilor.

La nivel de industrie, peste 80% din vinurile liniștite sunt destinate exportului, iar competiția pe plan internațional impune o atenție deosebită pentru strategia de promovare a vinului.

Declarații în acest sens au fost făcute de directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, în cadrul conferinței naționale a Filierei Vitivinicole, cu subiectul:

Potrivit lui Ștefan Iamandi, recunoașterea internațională obținută datorită calității înalte a vinurilor motivează la unirea forțelor pentru creșterea calității produsului.

Totodată, acesta a dat asigurări că „tradiția și inovația vor continua să fie pilonii care susțin și contribuie la dezvoltarea filierei vitivinicole în țară”.

Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a relatat că în 2023 s-a înregistrat o creștere valorică la toate categoriile vin cu 25%, iar cantitativ de 18%, ceea ce este îmbucurător, având în vedere provocările prin care a trecut și trece Moldova, cum ar fi COVID-19 și războiul din Ucraina.

Potrivit lui, anul 2024 se așteptă să fie un an viticol bun.

El a adăugat că ONVV anul acesta a participat deja la evenimente majore care sunt importante prin unicitatea lor, precum Vinexpo din Paris (Franța), s-a deschis Wine of Moldova la Tokio (Japonia), care e o piață strategică importantă, unde se vor putea vinde vinuri cu valoare adăugată mai înaltă.

Totodată, la Verona (Italia), în perioada 14-17 aprilie, Moldova va participa la standul Ministerului Agriculturii italian.

Secretarul de stat a încurajat viticultorii să semneze contracte de lungă durată cu procesatorii, pentru a nu se pomeni în situația de a nu putea vinde strugurii sau în situația să-i vândă la prețuri derizorii.

Kent Logsdon, ambasadorul SUA în Republica Moldova, a declarat că susține de mai mulți ani industria vinului din Moldova.

După cele două embargouri grele din partea Rusiei, sectorul s-a inovat și reorientat spre piețele de export cu valoare dedicată.

Actualmente industria vinului generează venituri pentru peste 50 de mii de producători, cu peste jumătate din exporturi către UE.

SUA s-a angajat să consolideze aceste succese prin programe care ajută producătorii de vin să se dezvolte, să inoveze și să se extindă pe noi piețe.

În opinia ambasadorului, marketingul și promovarea sunt elemente importante în acest efort. Personal este recunoscător pentru oportunitatea de a susține progresul industriei vinului moldovenesc în ultimii trei ani.

El a dat asigurări că SUA va susține în timp construcția rezilienței economice și culturale care va asigura un viitor democratic, prosper și sigur pentru Moldova.

Ilona Gruenewald, manager de proiecte Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Delegației Uniunii Europene în Moldova, a remarcat că sectorul agroalimentar conduce în materie de inovație, păstrând totodată tradițiile.

Aici se remarcă investițiile în calitate și excelență, explorarea noilor piețe și crearea autenticității moldovenești. Împreună cu Moldova, UE a lucrat și va lucra pentru tranziția verde în domeniul agriculturii, și nu doar.

Conferința „Strategii de creștere a pieței și perspective strategice pentru Vinul Moldovei” a adunat peste 140 de participanți.

În luna martie 2024, Republica Moldova a crescut semnificativ exporturile de mere către statele UE și țările din Asia Centrală, susţine EastFruit, citând date ale Asociației Moldova Fruct, transmite mold-street.com.

Astfel conform calculelor Asociației Moldova Fruct, în martie 2024, Republica Moldova a livrat pe piețele externe aproape 22.000 tone de mere în valoare de 13,6 milioane dolari (în februarie – 16.300 tone în valoare de 10,1 milioane dolari, în ianuarie – 14.100 tone pentru 7,9 milioane dolari).

Pentru comparație: în martie 2023, din Moldova au fost exportate 19.000 tone de mere în valoare de 11,7 milioane dolari, iar în aceeași lună din 2022 – 11.400 tone în valoare de 5,1 milioane dolari.

Principala piaţă de desfacere rămâne Rusia, unde în luna martie au fost exportate circa 12.400 tone de mere, sau 56,4% din total.

Pe locul doi a urcat România – cu un volum de 3.600 tone, dublu faţă de luna februarie 2024. Astfel cota României a ajuns la 16,4%. Pe locul trei se află Belarus cu un volum de 2.400 tone de mere.

Producătorii din Republica Moldova au majorat semnificativ exporturile de mere către țările din Asia Centrală: Kârgâzstan – mai mult de o mie de tone. Kazahstan – 813 tone, Uzbekistan – 140 tone.

Pe de altă parte ei remarcă faptul că în martie Republica Moldova a redus ușor exporturile de mere către țările din Orientul Mijlociu.

Astfel, în particular, pentru prima dată în 2024, în ultima lună volumul total de livrări de mere către Arabia Saudită a scăzut sub o mie de tone.

Reprezentanții Moldova Fruct estimează stocul de mere din recolta 2023 în depozitele producătorilor și comercianților agricoli la aproximativ 60.000 de tone.

Dacă ritmul exportului din martie continuă în următoarele două-trei luni, atunci acest volum de produse ar putea fi vândut pe „piața proaspătă” externă și internă şi doar o cantitate mică va fi folosită pentru prelucrarea industrială.

Grampet Group anunţă finalizarea şi începerea testelor pentru cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro.

Situat la Dorneşti (judeţul Suceava), la frontiera cu Ucraina, noul complex dedicat transbordării produselor agricole marchează un nou capitol în eforturile Grupului Grampet de a moderniza şi eficientiza infrastructura feroviară din regiune şi de a sprijini reconstrucţia Ucrainei, se arată într-un comunicat al companiei.

Terminalul de la Dorneşti, primul operat de Grup Feroviar Român şi al cincilea de Grampet Group, este proiectat să funcţioneze permanent.

Cu o capacitate maximă proiectată de 3 milioane de tone, complexul este dotat cu o staţie de încărcare a vagoanelor (128 metri lungime) şi una de descărcare (120 metri lungime), ce permit încărcarea/descărcarea simultană a opt vagoane.

Dotările sunt similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime şi fluviale, ceea ce face posibil transportul produselor fără pierderi de calitate şi la capacitate maximă, respectiv 500 de tone pe oră.

Soluţiile tehnologice moderne şi abordările inovatoare fac posibilă furnizarea de indicatori optimi ai consumului de energie electrică per tonă de produs transbordat. Toate procesele tehnologice sunt automatizate şi coordonate de echipe dedicate de specialişti.

În plus, fiecare linie/bandă transportoare poate lucra pe un traseu separat sau simultan în perechi, ceea ce asigură un flux de transport continuu şi rapid pentru cerealele şi produsele agricole provenite din Ucraina şi destinate exportului prin portul Constanţa.

Potrivit comunicatului, cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa va fi inaugurat imediat după finalizarea perioadei de testare.

Înfiinţat în urmă cu 25 de ani, grupul de companii Grampet este astăzi cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Structura sa acoperă în mod strategic întregul lanţ de soluţii şi produse de transport feroviar, oferind clienţilor o experienţă integrată la cel mai înalt nivel de competenţă:

• servicii de transport feroviar marfă;
• construcţii, reparaţii şi modernizarea materialului rulant;
• producţia de piese de schimb;
• închiriere de material rulant;
• transbordarea mărfurilor;
• servicii logistice, precum şi soluţii inovatoare de IT pentru operatorii feroviari.

Compania sa fanion – Grup Feroviar Român (GFR) – este cel mai mare operator privat feroviar din România, cu o poziţie strategică în industrii cheie precum petrol şi gaze, construcţii şi agricultură. Totodată, 20% din transporturile realizate de GFR sunt la nivel internaţional.

Operatorul are acorduri semnate cu celelalte companii-soră din grup, precum şi cu operatorii feroviari de stat şi privaţi din Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Cehia, Slovenia, Croaţia, Grecia, Austria şi Germania.

Prin intermediul fabricilor Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, RELOC Craiova şi Electroputere VFU Craiova, Grampet Group acoperă o cotă importantă din piaţa reparatorie de material rulant din România.

În paralel, grupul desfăşoară o activitate intensă de cercetare şi dezvoltare de soluţii tehnice menite să ofere clienţilor o experienţă transparentă şi în timp real a serviciilor la care au acces.

Astfel, Grampet a lansat un portal e-client în premieră în România, care facilitează gestionarea relaţiilor cu companiile client, de la postarea unei comenzi până la facturare.

Citește mai multe știri agricole accesând acest link.

Astăzi, directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan și-a anunțat demisia din funcție.

În acest sens, a fost adresat public următorul mesaj: 

Igor Talmazan a deținut funcția de director al Serviciului Vamal în perioada septembrie 2021 – noiembrie 2022, fiind numit din nou în funcție la data de 20 februarie 2023.