Conducerea Serviciului Vamal a avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, E.S. Dl Kent D. Logsdon, în cadrul căreia au discutat aspecte privind cooperarea bilaterală și perspectivele de impulsionare a relațiilor moldo-americane în domeniul vamal.

În acest context, conducerea Serviciului Vamal a exprimat mulțumiri domnului Ambasador pentru cele 10 truse valoroase destinate pentru controlul vamal din prima linie a posturilor vamale de frontieră, donate de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională prin intermediul Programului USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova.

Totodată, a fost remarcat faptul că Guvernul SUA este un partener strategic pentru Republica Moldova care oferă suport consistent în procesul implementării tuturor activităților comune, orientate preponderent în atingerea standardelor vamale internaționale prin modernizarea și digitalizarea procedurilor vamale, fortificarea controlului vamal, îmbunătățirea comunicării, consolidarea capacităților și dezvoltarea competențelor profesionale ale funcționarilor vamali.

În discuții, interlocutorii au făcut un schimb de opinii referitor la cele 7 proiecte de dezvoltare în derulare, susținute de partea americană, fiind discutate și oportunitățile de valorificare a potențialului de cooperare bilaterală și asistență pe domenii de interes.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, E.S. Dl Kent D. Logsdon a apreciat rezultatele obținute de Serviciul Vamal, urmare a valorificării proiectelor implementate cu suportul SUA și a reiterat deschiderea pentru continuarea acordării asistenței, precum și realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare.

Problemele sectorului agricol închid afacerile producătorilor. Potrivit ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, numai în anul 2023, 24 de companii au intrat în faliment.

Declarația a fost făcută în ediția de marți, 20 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministrul le-a reproșat producătorilor de cereale că nu sunt uniți și le-a sugerat să se asocieze, după modelele celor din România. 

De cealaltă parte, Serghei Ivanov, un fermier de la Fălești, consideră că soluțiile Ministerului Agriculturii sunt respinse deoarece nu ar fi fiabile.

În opinia lui Ivanov, nici propunerea premierului Dorin Recean de a oferi credite garantate de stat de până la 500 de mii de lei nu este fiabilă în acest moment. 

Menționăm că, fermierii solicită ajutor suplimentar de 400 de milioane de lei compensații pentru culturile de porumb și floarea-soarelui semănate în 2023, dar și urgentarea procesului de recepționare a celor 4000 de tone de motorină din România.

De asemenea, producătorii de cereale cer să le fie achitate mai repede subvențiile pentru ratele creditelor bancare și nebancare – cel târziu până la 31 martie.

În caz contrar, ei susțin că nu vor mai putea face situației, iar sectorul agricol de la sate va fi distrus. Ultima dată, aceștia au protestat pe 16 februarie.

Atunci, au adus canistre în fața Parlamentului, după ce ministrul Agriculturii a reiterat că Moldova nu are unde depozita motorina donată de România pentru fermierii noștri.

Fermierii ieșiți în ultimele săptămâni la protest nu își doresc decât să fie mai protejați de către stat, pentru ca să se poate dezvolta, iar astfel să contribuie la bugetul țării, notează tv8.md.

Serghei Ivanov, fermier din raionul Fălești, susține că agricultura a ajuns în colaps total din cauza cheltuielilor mari pe care le suportă cei care practică domeniul.

Mai mult, potrivit lui Serghei Ivanov, agricultorilor le este complicat să reziste pe piață inclusiv din cauza concurenței neloiale și a condițiilor pieței UE.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, consideră de altă parte că problemele fermierilor, în special ale producătorilor de cereale, au la bază în cea mai mare parte supraproducția. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției de marți, 20 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la tv8.md.

Agricultorul a mai subliniat că el și alți producători s-au pomenit în impas inclusiv din cauza secetei, a creditelor mari și ratei dobânzilor, care a crescut. 

Producătorul de cereale s-a plâns că fermierii din Moldova cumpără cele mai scumpe îngrășăminte din Europa, iar singura cheltuială mai mică este cea a forței de muncă, pe care riscă să o piardă. 

De cealaltă parte, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, admite că situația în agricultură este complicată.

Bolea recunoaște că numărul piețelor în care R. Moldova exporta s-a redus și consideră că cea mai mare problemă acum este supraproducția. 

În această situație, spune Vladimir Bolea, fermierii ar avea cel puțin două soluții: să înceapă să vândă cereale pe intern, pentru a dezvolta astfel zootehnia și să investească în producerea materialului semincer.

Cunoscuta agenţie internaţională Fitch Ratings a îmbuntăţi rating-ul Aragvi Holding International Limited (Trans-Oil) de default al emitentului („IDR”) în valută străină pe termen lung („FC”) și IDR-ul în valută locală pe termen lung („LC”) de la „B” la „B+” cu o perspectivă stabilă, notează mold-street.com.

Update: 17.00 Grupul Trans-Oil a editat comunicatul de pe pagina sa, înlocuind afirmația că deține „singurul port pentru nave maritime” din Republica Moldova cu „un terminal portuar în singurul port maritim”.

Totodată informaţia difuzată de Fitch Ratings încă pe 15 februarie 2024, este contestată şi de Danube Logistics SRL, care o califică drept una imprecisă. Reacţia este la finalul articolului.

Ştirea iniţială

Poziţie dominantă şi profituri în creştere

Fitch Ratings mai evidențiază ca factor-cheie de rating, poziția dominantă pe piață a Trans-Oil în exporturile agricole din Moldova și în sectorul de procesare a semințelor de floarea-soarelui, care, împreună cu o extindere continuă în Serbia și România, permite companiei să mențină marje EBITDA (profit până la impozitare n.r.) superioare în comparație cu societățile similare din industrie.

Fitch estimează EBITDA al Trans-Oil la peste 180 milioane dolari în perioada exercițiului financiar 2024-2027, în creștere față de 94 milioane dolari în exercițiul financiar 2020, ceea ce poziționează ferm Trans-Oil printre cei mai mari producători de floarea-soarelui și comercianți de mărfuri din Europa de Est.

Potrivit Fitch, actualizarea FC IDR reflectă o rată suficientă a serviciului datoriei în valută puternică de peste 1x în următoarele 18 luni pentru a justifica o creștere peste Plafonul de țară al Moldovei în conformitate cu criteriile Fitch.

Vaja Jhashi, CEO şi principalul acţionar al Trans-Oil susţine că îmbunătăţirea ratingului grupului „subliniază angajamentul nostru pentru o creșterea durabilă, diversificare strategică și management financiar prudent”.

Fitch Ratings: Trans-Oil deţine şi singurul port maritim al Moldovei

Fitch Ratings mai atrage atenţia la faptul că, în ultimii trei ani, Trans-Oil s-a extins semnificativ, deţinând acum instalații de procesare a uleiului din România și Serbia, a investit în infrastructura silozurilor și terminalelor portuare de pe fluviul Dunărea și și-a crescut segmentul de origine și comerț în afara Moldovei, inclusiv în Ucraina și America Latină.

Potrivit Fitch, ponderea EBITDA generată în afara Moldovei a fost de 61% în exerciţiul financiar 2023, o creștere semnificativă de la 20% în exerciţiul financiar 2020.

Trans-Oil plănuiește extinderea și modernizarea în continuare a fabricii sale de producere a uleiului de floarea soarelui din România în 2024, extinderea acesteia contribuind în continuare la diversificarea în afara Republicii Moldova, scrie Fitch.

În final, agenţia mai constată (fiind citată şi în comunicatul Trans-Oil) că, fiind cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui și exportator de mărfuri agricole din Moldova, Trans-Oil beneficiază şi de un alt avantaj competitiv major:

Menţionăm că singurul port din Republica Moldova care poate primi nave maritime este Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti pe Dunăre, al cărui operator este Danube Logistics SRL, deţinută din mai 2021 printr-o reţea de firme de către BERD.

Companiile din Republica Moldova pot depune dosarele de participare la concursurile „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității”, lansate astăzi de Camera de Comerț și Industrie (CCI).

Dosarele pot fi prezentate până pe 29 martie, iar învingătorii vor fi premiați la Gala Businessului Moldovenesc, ce va fi organizată în vara acestui an, transmite MOLDPRES.

Fiind la cea de-a XXI-a ediție, concursul „Marca Comercială a Anului” este unul dintre cele mai eficiente instrumente de promovare a mărcilor comerciale pe piața internă și externă.

Rezultatele concursului permit evidențierea liderilor și stabilirea dinamicii comportamentului consumatorilor pe piața autohtonă.

Președintele CCI, Sergiu Harea, a declarat astăzi la o conferință de presă că dosarele depuse sunt examinate de un comitet de evaluare, iar învingătorii sunt selectați ca urmare a unui sondaj desfășurat în rândul consumatorilor.

Doritorii de a participa la concurs pot fi înregistrați la una sau mai multe nominalizări, conform criteriilor de profesionalism, pentru a obține Premiul mare – „Mercuriul de Aur”.

La cele 20 de ediții anterioare ale concursului „Marca comercială a anului” au participat circa 1800 de mărci. În anul trecut au fost depuse circa 110 dosare.

Potrivit directorului Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Eugeniu Rusu, concursul „Marca comercială a anului” a devenit deja unul tradițional, fiind un simbol al performanței în mediul de afaceri din țara noastră.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității bunurilor și serviciilor” este la cea de a X-a ediție.

Scopul acestuia este de a evidenția companiile care au implementat cu succes managementul calității și de a promova abordările moderne ale calității.

Perioada de depunere a cererilor de participare expiră la 29 martie. Premiul mare este distincția „Zeița calității”.