La Congaz va fi deschis primul complex turistic cu specific găgăuzesc

0

Anna Statova, una dintre beneficiarele grantului de 18.700 de euro în cadrul proiectului Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia (SARD), susține că în curând în Găgăuzia va fi deschis primul complex turistic cu specific găgăuzesc. Turiștii interesați de cultura și tradițiile Găgăuziei vor putea să participe la prepararea vinului, vor putea să vadă cum se face brânza găgăuzească, precum și alte tradiții locale a explicat femeia. Proiectul va contribui la crearea a 14 noi locuri de muncă.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, Anna Statova și ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola. FOTO: Agrobiznes

Ambasadorul Uniunii Europene (UE) la Chișinău, Pirkka Tapiola a înmânat certificatul de obținere a grantului, pe data de 10 martie, alături de alți antreprenori din Găgăuzia. La această ceremonie a participat și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

Premiile de la Dodon și UE

Anna Statova a spus că este recunoscătoare europenilor pentru acest sprijin. Aceasta a ținut să spună în cadrul ceremoniei de înmânare a certificatului că este copleșită de emoții pentru că recent a fost decorată și de președintele țării, Igor Dodon, cu ordinul Gloria Muncii.

Antreprenorii din Găgăuzia care au primit certificate de granturi din partea UE. FOTO: Agrobiznes

Ulterior, după înmânarea premiilor, reprezentanții Uniunii Europene la Chișinău și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, au vizitat viitorul complex turistic „Curtea etnică națională găgăuză”.

În beci

Complexul turistic va fi deschis în orașul Congaz din UTA Găgăuzia. Până în 2008 localitatea avea statut de sat. Cu o populație de 13.000 de locuitori, era cel mai mare sat din Europa, figurând în Cartea Recordurilor Guinness.

Localul turistic se află pe strada Lenin din oraș, iar lucrările asupra acestuia au început din luna august 2016, a mai spus Statova. Anterior, în secolul XIX, în locul acestuia se afla o fierărie, însă a rămas doar un beci de atunci, a explicat Anna Statova.

Cu căruță și cu măgar pe strada Lenin din Congaz. FOTO: Agrobiznes

Proprietara a ținut să-i invite pe Pirka Tapiola și Irina Vlah să coboare în beci ca să le povestească despre planurile față de acest loc.

„Aici în beci fiecare vizitator va putea să încerce vinurile găgăuze. Toate felurile de vinuri găgăuze. Și să bea cât îi poftește sufletul”, a spus Anna Statova.

Compexul turistic este acoperit cu stuf. FOTO: Agrobiznes

Oaspeții nu au putut să stea mai mult timp în beci să o asculte pe proprietară din cauza prafului, care plutea în această încăpere.

În beci. În colțul stâng se văd capetele muncitorilor care au măturat încăperea. FOTO: Agrobiznes

Praful s-a ridicat cel mai probabil din cauza lucrătorilor care au măturat pe jos, se vedeau și urmele proaspete lăsate de mătură pe podea. Lucrătorii au ieșit din beci în momentul în care Pirkka Tapiola și Irina Vlah împreună cu Anna Statova coborau. Prima care nu a rezistat a fost Irina Vlah. Aceasta a spus că se grăbește și împreună cu jurnaliștii a ieșit la aer curat.

La aer curat. Anna Statova le arată oaspeților gospodăria. FOTO: Agrobiznes

Va urma cavurma

Anna Statova a mai spus că turiștii vor putea dormi în căsuțe din lut, pe sobe cu loc de dormit. De asemenea, turiștii vor putea să participe la lucrările agricole, să participe la culesul strugurilor și prepararea vinului.

Anna Statova arată felurile de mâncare găgăuzești – cavurma și gozleme.

Totodată, vizitatorii vor putea să guste bucate tipic găgăuzești. Aceasta a invitat pe oaspeți să încerce mâncare tradițională din Găgăuzia – caurma (cavurma) din carne de miel, gozleme (plăcinte cu brânză) și altele.

„Cavurma – este marca de vizită a Găgăuziei. Nicăieri nu se mai gătește astfel. Mai avem cârma (brânză cu smântână), turșu – roșii marinate. Cred că toți deja s-au săturat de fast-food-uri. De ce să nu vină aici pentru o zi două și să mănânce ceva preparat din produse naturale”, a lăudat bucatele  Anna Statova.

Ce experiență are Anna Statova

Femeia a spus că are o experiență bogată în administrarea afacerilor. Aceasta a încercat să facă agricultură, a lucrat la moară, panificație.

„Eu toată viața am învățat. Lumea se schimbă și dacă nu reușești să te adaptezi rămâi în urmă. Eu produceam tutun, grâu, am făcut făină. Cea mai bună pâine o făceam eu. Se opreau șoferii din autobuzele care plecau din Chișinău spre Ismail ca să cumpere pâine de la noi. Odată un șofer mi-a spus că atunci când nu a cumpărat pâine de la Congaz copii lui au făcut un fel răzmeriță”, a spus Anna Statova.

Anna Statova, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, și ambasadorul Pirkka Tapiola. FOTO: Agrobiznes

Pe final, un manager de gestionare a proiectului SARD m-a întrebat dacă nu sunt de la Publika TV și am răspuns că nu. Acesta a adăugat că este neapărat de scris la sfârșitul articolului că acest proiect este finanțat din bani europeni și implementat de PNUD, și că este important să nu confund aceste două aspecte.

Finanțat de Uniunea Europeană cu 6.5 milioane de Euro, și implementat de PNUD, programul SARD își propune astfel să intensifice colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, precum și între organizațiile regionale din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, în scopul stimulării dezvoltării sociale și economice a regiunii și a Republicii Moldova în ansamblu. Susținerea inițiativelor antreprenoriale locale este una din cele trei componente de bază ale programului SARD.

Tinerii antreprenori pot prelua experiența oamenilor de afaceri din UE activând cot la cot timp de 6 luni

0

Antreprenorii începători din Republica Moldova au posibilitatea să obțină competențe de administrare sau dezvoltare a unei întreprinderi mici, lucrând alături de un antreprenor cu experiență din altă țară, pe o perioadă de 1-6 luni.

Această posibilitate este oferită de Programul Comisiei Europene „Erasmus pentru tinerii antreprenori”. Cheltuielile de participare ale antreprenorilor sunt acoperite în funcție de țara din care provine antreprenorul-gazdă. Spre exemplu, dacă un antreprenor nou din RM ar pleca în România, suma lunară care îi va fi achitată este de 560 Euro, în Germania – 830 Euro, în Italia și Franța – 900 Euro, în Marea Britanie – 1000 Euro. Finanțarea are loc din bugetul Programului UE pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor 2014-20120 (COSME).

Pentru a participa la programul de schimb antreprenorii noi și cei cu experiență trebuie să candideze prin utilizarea instrumentului online și să-și aleagă punctul local de contact preferat. Punctul local de contact acționează ca ghid și punct de contact pe durata întregului proces. În prezent Republica Moldova nu are un punct de contact, astfel încât antreprenorii autohtoni au opțiunea de a apela, spre exemplu, la punctele de contact din România.

Erasmus pentru tinerii antreprenori este considerat unul dintre cele mai reușite programe din cadrul COSME datorită influenței pozitive asupra stimulării practicilor comerciale inovatoare, elaborării produselor și serviciilor noi, consolidării transferului de know-how și cunoștințe. Evaluările au relevat că în jur de 30% dintre participanți au lansat ulterior afaceri proprii. De la lansare și până în prezent au avut loc peste 4500 de schimburi, iar până în anul 2020 ținta constituie 10 mii.

Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori a fost lansat în 2009 de către Comisia Europeană, ca urmare a unei inițiative a Parlamentului European.

Mai multe detalii găsiți accesând următorul link.

Programul SARD schimbă Găgăuzia: Reportaj Agrobiznes la întreprinderea Cardașlîk din Comrat

0

Pirkka Tapiola, șeful delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova, a înmânat, vineri, pe data de 10 martie, 15 certificate de granturi de până la 18.400 euro din partea UE pentru crearea noilor afaceri și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Nouă certificate de granturi au fost acordate antreprenorilor din Găgăuzia, celelalte șase oamenilor de afaceri din raionul Taraclia.

Aceștia au fost selectați dintre cei 76 de întreprinzători care au depus cereri de finanțare în prima rundă a concursului de granturi organizat de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

Ceremonia de înmânare a premiilor a avut loc la întreprinderea Cardașlîk din Comrat care a primit un grant de 14.000 de euro pentru a extinde activitățile companiei prin diversificarea liniei de produse și îmbunătățirea calității produselor și pentru a crea 5 noi locuri de muncă. Compania respectivă produce fructe uscate. La înmânarea premiilor a participat și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah. Agrobiznes vă prezintă un reportaj realizat la acest eveniment.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, și ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola // FOTO: Agrobiznes

Pirkka Tapiola vrea înapoi în Europa

Ivan Patraman, managerul companiei producătoare de fructe uscate Cardașlîk, din Comrat, le-a demonstrat celor prezenți cum funcționează întreprinderea pe care o gestionează. Patraman a spus că a produs 60 de tone de fructe uscate anul trecut din prunele pe care le-a crescut în livezi pe o suprafață de circa 70 de hectare.

Ambasadorul UE la Chișinău Pirkka Tapiola l-a întrebat unde își vinde produsele, la care Ivan Patraman a răspuns că în mare parte în Rusia și a specificat că vrea să ajungă și în Europa. În replică ambasadorul Uniunii Europene a recunoscut, mai în glumă, mai în serios, că „tot vrea în Europa”.

„Eu tot vreau în Europa”, a spus ambasadorul UE Pirkka Tapiola (al doilea din stânga) lui Ivan Patraman (din dreapta). FOTO: Agrobiznes

Patraman a adăugat că un kilogram de prune uscate în Moldova îl vinde cu 20-25 de lei, pe când în Rusia îl vinde cu „mai mult de doi dolari”, dar nu a specificat exact prețul.

Patraman a explicat că aerul din instalațiile uscătoare se încălzește cu ajutorul cazanelor pe peleți, pentru că „gazul este scump”. Totodată, acesta a precizat că fructele sunt uscate doar cu aerul cald la temperatura de circa 80 de grade Celsius, iar fumul iese separat și nu se amestecă cu acest aer încălzit.

Tapiola a ținut să menționeze că utilizarea peleților este o metodă corectă, în primul rând, datorită impactului minim asupra mediului înconjurător.

Cum a mâncat Tapiola prune uscate din Găgăuzia

După ce a arătat cum funcționează întreprinderea, Patraman a spus că cel mai bine e ca oaspeții personal să guste ce produse face și i-a invitat la o masă improvizată pe care erau aranjate farfurii cu prune uscate.

Prune uscate din Comrat. FOTO: Agrobiznes

Ambasadorul UE, Pirka Tapiola, a gustat o prună și a spus că este „foarte gustoasă”.

Pirkka Tapiola a spus că prunele acestea sunt foarte gustoase. FOTO: Agrobiznes

De asemenea, Pirkka Tapiola a spus că Uniunea Europeană vrea să devină cel mai important donator al Găgăuziei și să susțină antreprenorii care singuri își creează viitorul. Tapiola a spus că întreprinderile mici și mijlocii sunt foarte importante într-o societate democratică, dar și pentru crearea clasei de mijloc într-o țară.

„Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii este un factor cheie pentru creșterea economică, deoarece IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei țării. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană oferă asistență permanentă pentru acest sector”, a spus Tapiola.

Interesul Uniunii Europene este ca oamenii din Republica Moldova să trăiască mai bine, a explicat scopul proiectului Pirkka Tapiola.

Găgăuzia vrea sa preia exemplul UE

Irina Vlah a spus că acest sprijin din partea Uniunii Europene este unul foarte important. Aceasta a recunoscut că locuitorii Găgăuziei nici nu bănuiau, atunci când proiectul a fost lansat, cât de importante vor fi aceste granturi pentru ei.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah. FOTO: Agrobiznes

„Programe de asemenea proporții din partea Uniunii Europene în Găgăuzia se lansează pentru prima dată. Locuitorii noștri nu au avut până acum asemenea posibilități. Și faptul că programul aceasta are mai mulți vectori, mai mult aspecte și are un conținut – iată că noi deja vedem și rezultate. 6,5 milioane de euro care au fost alocați pentru Găgăuzia și raionul Taraclia reprezintă o platformă bună, un fel de start-up pentru antreprenorii noștri care încep afaceri și pentru cei care vor să se dezvolte”, a spus Vlah.

Bașcanul Găguziei a mai spus că a observat că în mare parte de aceste granturi s-au interesat locuitorii satelor din autonomie. Irina Vlah a spus că autoritățile locale au decis să-i susțină suplimentar pe oamenii de afaceri din autonomie, după ce au văzut ce interes a trezit în rândul acestora proiectul finanțat de UE.

Vlah a îndemnat pe locuitorii autonomiei să participe mult mai activ în cadrul acestor proiecte.

Ce înseamnă programul SARD

Susținerea inițiativelor antreprenoriale locale este una din cele trei componente de bază ale programului SARD. Acesta mai desfășoară activități pentru abilitarea comunităților, renovarea obiectelor de infrastructură și promovarea cooperării intercomunitare în UTA Găgăuzia și Taraclia. Finanțat de Uniunea Europeană cu 6.5 milioane de Euro, și implementat de PNUD, programul SARD își propune astfel să intensifice colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, precum și între organizațiile regionale din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, în scopul stimulării dezvoltării sociale și economice a regiunii și a Republicii Moldova în ansamblu.

Irina Vlah alături de Pirkka Tapiola (în față) la înmânarea certificatelor de grant. Foto: Agrobiznes

La 1 martie curent a fost demarată o nouă etapă a concursului de granturi oferite de Uniunea Europeană prin intermediul programului SARD. Propunerile de proiect pot fi depuse până pe 2 mai, completând formularul de aplicare disponibil aici. Câștigătorii vor obține finanțări de până la 18 400 de euro, bani nerambursabili.

„Legea supermarketurilor”: ME vine cu propuneri pentru a soluționa conflictul de pe piața de retail alimentar

0

Ministerul Economiei (ME) a prezentat operatorilor lanțului alimentar din țară (producătorii de mărfuri alimentare și comercianții acestora) proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative în domeniul comerțului interior la compartimentul relațiilor furnizor – comerciant.

Potrivit unui comunicat al ME, Octavian Calmîc, ministrul Economiei, a spus că scopul acestui document constă în eliminarea unor probleme, apărute în relația furnizor-comerciant, după intrarea la 1 ianuarie curent, a unor amendamente la Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul Contravențional.

„Scopul acestui proiect este de a găsi soluții eficiente pentru o perioadă de tranziție în procesul de implementare a Legii cu privire la comerțul intern, care are drept obiectiv final stabilirea unor reguli bine definite în domeniu, cu respectarea drepturilor a tuturor actorilor implicați în acest lanț: producător-comerciant-consumator”, a accentuat vicepremierul Octavian Calmîc.

În proiectul prezentat spre discuții au fost abordate trei subiecte de bază, care au creat divergențe în relațiile dintre producătorii de mărfuri alimentare și, în special, reprezentanții celor 7 mari rețele de magazine din țară – costul de achiziție a produselor, termenul de achitare a facturii și returul produselor alimentare.

Ședința de lucru organizată la Ministerul Economiei // FOTO: ME

În context, Ministerul Economiei, analizând propunerile și sugestiile parvenite de la experții în domeniu și operatorii lanțului alimentar, a prezentat varianta consolidată, care potrivit ME, ar întruni interesele tuturor actorilor. De exemplu, la compartimentul termenul de achitare a facturii, analizând propunerile operatorilor lanțului alimentar, precum și experiența altor state, atât din spațiul CSI, cât și din UE, Ministerul Economiei a propus ca pentru produsele foarte perisabile acesta să constituie 7 zile, pentru cele perisabile – 30 zile, iar cele rezistente – 60 zile.

La propunerea producătorilor au fost incluse în proiect și unele prevederi ce țin de problema plafonării reducerii comerciale, precum și stabilirea cotei de raft pentru produsele alimentare autohtone.

Potrivit comunicatului emis de Ministerul Economiei, în marea sa majoritate, propunerile autorităților au fost susținute de participanții la reuniune, fiind accentuat că noile prevederi vor permite structurarea domeniului comerțului, crearea unor reguli clare de joc pe toate dimensiunile. În opinia Ludmilei Andronic, reprezentant al Asociației producătorilor de bere, prin implementarea acestor reglementări „aducem într-o echitate toți comercianții – atât cei mici, cât și cei mari, oferindu-le condiții egale de activitate”.

Ștefan Golubciuc, președintele Asociației producătorilor de conserve „Speranța-Con” a accentuat că membrii organizației susțin propunerile înaintate de Ministerul Economiei privind modificarea unor acte legislative și salută implicarea statului, în calitate de arbitru, în soluționarea unor probleme sensibile apărute în diferite domenii, care, într-un final, au impact negativ atât asupra producătorilor autohtoni, cât și consumatorilor.

„Nu este un lucru normal când noi exportăm 85% din producția noastră, iar în țară sunt importate peste 51% din aceiași marfă”, a menționat președintele Asociației producătorilor de conserve.

Ministerul Economiei sugerează că propunerile sale, în marea sa majoritate, au fost susținute și de reprezentanții asociațiilor de comercianți, care au menționat că aplicarea acestora va exclude multe neclarități în procesul de reglementare a comerțului. Potrivit lui Iurie Mihalachi, directorul SRL IMC Market, comercianții sunt pentru un dialog constructiv cu furnizorii, deoarece aceasta va crea o structură modernă în domeniul comerțului.

„Dar pentru a atinge acest obiectiv trebuie elaborată o procedură eficientă de implementare în practică a prevederilor legii”, a constat Iurie Mihalachi.

În finalul reuniunii s-a convenit asupra creării pe platforma Ministerului Economiei a unui grup de lucru, care va analiza toate modificările propuse și va veni cu un proiect de lege definitivat pentru a-l înainta spre aprobare conform legislației naționale.

Pentru a vă face însă o imagine de ansamblu, Agrobiznes vă îndeamnă să citiți și următorul material publicat la mijlocul lunii ianuarie a acestui an.

Farm Hack: 25 de antreprenori se întâlnesc în acest weekend pentru a găsi idei inovative pentru agricultură

0

Evenimentul Farm Hack îi va aduce în același loc, în acest weekend, pe 25 de antreprenori din toate colțurile țării și îi va provoca să identifice cele mai inovative idei și soluții pentru agricultura din Republica Moldova. Agrobiznes este Partener Media și va mediatiza de la fața locului cele mai interesante discuții.

Farm Hack este un eveniment de 2 zile (11-12 martie), care aduce împreună antreprenori, designeri și tineri interesați de domeniul agriculturii și facilitează dezvoltarea proiectelor folosind metodologia lean start-up (fiecare idee este testată înainte de a fi pusă în aplicare pentru a asigura succesul).

Participanții vor avea și doi mentori în timpul evenimentului – antreprenorul olandez Mac van Woudenberg, fondatorul mai multor proiecte inovative în agricultura din Olanda și Daniela Colesnic, o tânără antreprenoare din Moldova.

Organizatorii, un grup de tineri antreprenori din Republica Moldova și România stabiliți în Olanda, consideră că evenimentul va constitui un punct de pornire și motivație pentru cei care doresc să înceapă propria afacere.

Proiectul este finanțat de către Biroul pentru Relații cu Diaspora și Misiunea Organizației Internaționale pentru Migrație în Moldova (OIM) prin programul Diaspora Engagement Hub.

Deschiderea evenimentului va avea loc sâmbătă, de la ora 9.00, la Generator Hub, Chișinău.

A fost lansată cea de-a VI-a ediție a Concursului Național „Moldova Eco Energetică”

0

Ministerul Economiei și Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) au dat startul celei de-a șasea ediții a Concursului Național „Moldova Eco Energetică”. Ceremonia de premiere a învingătorilor va avea loc pe 8 decembrie curent, în cadrul Săptămânii „Moldova Eco Energetică”, care se va desfășura în perioada 4 – 8 decembrie curent.

În opinia viceprim-ministrului, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, concursul „Moldova Eco Energetică” vine în susținerea celor mai importante inițiative în producerea, transmiterea, distribuția şi consumul eficient de energie, precum în implementarea, dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, a inovațiilor în domeniul energiei regenerabile şi eficienței energetice.

„Începând cu anul 2012 peste 70 de proiecte de succes în utilizarea şi promovarea surselor de energie regenerabile au fost premiate la Gala „Moldova Eco Energetică”. Mai mult, organizarea unor așa concursuri de amploare contribuie la realizarea obiectivelor strategice, asumate de autoritățile Republicii Moldova în procesul de reformare și modernizare a sectorului energetic, în special la compartimentul energiei regenerabile”, a menționat Octavian Calmâc.

În premieră, în acest an, a fost introdusă o nouă categorie a concursului – „Sisteme combinate”, la care pot fi depuse proiecte ce îmbină diverse tehnologii de utilizare a surselor de energie regenerabilă și creștere a eficienței energetice. Totodată, va fi decernat și „Premiul publicului”, care va fi ales prin vot pe site-ul competiției www.mee.md. Pe același site pot fi găsite informații suplimentare privind procedura de aplicare, categoriile concursului, formularele de aplicare, etc.

Potrivit directorului interimar la AEE, Dragoș Pidleac, concursul este deschis pentru instituțiile publice, ONG-uri, fundații, grupuri de inițiativă, mass media, reprezentanți ai sectorului privat şi persoane fizice, care au realizat cu succes inițiative inovative şi ambițioase în sectorul energiei regenerabile şi eficienței energetice.

„Participanții vor putea aplica la cele trei componente anunțate: Istorii Eco Responsabile, Tehnologii Eco Responsabile și Idei  Eco Responsabile”, a declarat Dragoș Pidleac.

Conform regulamentului concursului, doritorii de a participa la competiție vor depune un dosar-tip de participare în format tipărit la adresa Agenției pentru Eficiență Energetică (str. Alecu Russo 1, etajul  10, biroul 1008) cu indicarea categoriei la care concurează. De asemenea, dosarele completate pot fi remise la adresa de email: [email protected], în perioada 10 martie – 05 august 2017.

Pentru ediția din 2017, se vor considera eligibile proiectele depuse la componentele Istorii Eco Responsabile și Tehnologii Eco Responsabile, implementate până la depunerea dosarului la concurs. Totodată, participanții pot depune la competiție unul sau mai multe proiecte concomitent, însă același proiect nu poate fi înscris la mai multe categorii.

Toate plantațiile vinicole din Moldova vor fi incluse în Registrul vitivinicol, conform noului regulament

0

Regulamentul privind modul de funcţionare a Registrului vitivinicol, în scopul evidenței tuturor plantațiilor și unităților vinicole din Republica Moldova, a fost aprobat astăzi, 9 martie 2017, de Cabinetul de miniştri.

Proiectul creează cadrul legal necesar fabricării producţiei vitivinicole şi stabileşte procedurile şi mecanismul de înregistrare şi evidenţă a informaţiei sistematizate acumulate de-a lungul întregului lanț de fabricare a producţiei vitivinicole – de la producerea strugurilor până la comercializarea vinurilor și are ca scop reglementarea:

  • mecanismului de înregistrare şi evidenţă a parcelelor viticole;
  • mecanismului de înregistrare şi evidenţă a unităţilor vinicole;
  • cerinţelor faţă de protecţia datelor în procesul de colectare, acumulare, actualizare, păstrare, prelucrare şi schimbului autorizat de date cu alte sisteme informaţionale reglementează cerinţele.

Registrul va fi gestionat de către Oficiul Național al Viei și Vinului

Proiectul prevede că Registrul vitivinicol va fi gestionat de către Oficiul Național al Viei și Vinului, în cadrul căruia sunt înregistrați agenții economici care desfășoară cel puțin una dintre activitățile de fabricare, stocare, comercializare cu ridicata a vinurilor, a produselor obținute pe bază de must și de vin, producere și comercializare a strugurilor folosiți ca materie primă în vinificație.

Hotărârea respectivă conţine prevederi referitoare la obligativitatea prezentării de către exploatatorii plantaţiilor viticole şi unităţile vinicole, a declaraţiilor de recoltă, de producere a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi pe bază de vin, a declaraţilor de producere pentru produsele „vin de gheaţă” şi a declaraţiilor de stoc a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi pe bază de vin, stabilind modelele pentru declaraţiile în cauză, termenii de prezentare, precum şi consecinţele nedepunerii acestora.

La fel, proiectul hotărârii de Guvern conţine prevederi referitoare la accesul la informaţiile stocate în registru – celor cu caracter personal, celor care constituie secret comercial, precum şi a informaţiilor publice.

Finalizarea implementării Registrului – septembrie 2017

Implementarea Registrului vitivinicol va fi finalizată până în septembrie 2017. Cheltuielile de creare a Soft-lui pentru Sistemul informaţional automatizat pentru Registrul vitivinicol al Republicii Moldova, precum şi pentru înregistrarea iniţială a parcelelor viticole şi a unităţilor vinicole în acesta, sunt asigurate, cu statut de grant, alocate de către Agenţia de Dezvoltare din Cehia şi Agenţia de Dezvoltare din Statele Unite ale Americii.

Înscrierea în Registrul vitivinicol este gratuită și se efectuează în baza cererilor depuse de agenții economici și a declarațiilor pe proprie răspundere privind îndeplinirea cerințelor obligatorii de înregistrare.

Meniul copiilor din școli și grădinițe ar putea să conțină mai multe produse locale

0

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) vrea să favorizeze producătorii autohtoni atunci când aceștia participă la licitațiile publice pentru alimentația școlilor și grădiniților. Ministrul MAIA, Eduard Grama, s-a arătat îngrijorat de calitatea alimentației copiilor din aceste instituții și este de părere că produsele pot fi asigurate de producătorii locali pentru a schimba situația în acest sens. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei mese rotunde la care au participat producătorii locali și reprezentanții Agenției pentru Achiziții Publice.

Agricultorii locali susțin că pot asigura cu produse de calitate instituțiile de învățământ din Moldova.

Ministrul Agriculturii, indignat de calitatea alimentației copiilor

Eduard Grama a spus că ministerul va veni cu soluții pentru ca producătorii locali să fie favorizați în privința participării la achizițiile publice în acest sens.

„Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este indignat de calitatea proastă a fructelor care ajung în meniul copiilor de la grădinițe și nu numai. Republica Moldova are produse de valoare, însă, cu regret, sistemul este imperfect și trebuie modificat. În acest sens, vom face tot posibilul să favorizăm producătorii noștri” a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama.

În urma discuțiilor cu reprezentanții Agenției pentru Achiziții Publice și asociațiile de producători, ministrul Agriculturii a venit cu propunerea de a crea un grup de lucru cu reprezentanții Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor, în comun cu asociațiile de profil, pentru a găsi astfel căile necesare ca participanții la licitațiile publice să fie producătorii autohtoni, cu produse de calitate.

Producătorii locali vor să participe direct la achiziții

În același context, președintele Asociației „Moldova Fruct” Vitalie Gorincioi a declarat că producătorii vor putea asigura fără probleme instituțiile de învățământ cu fructe conform cerințelor, însă pentru aceasta ar trebui să participe direct la achiziții publice, cu dovezile de rigoare care să demonstreze inofensivitatea produselor.

MIEPO oferă suport producătorilor din industria agroalimentară la stabilirea parteneriatelor pe piețele externe

0

Echipa de experți ai Organizației pentru Atragerea investițiilor și Promovarea Exporturilor (MIEPO) a prezentat instrumentele de suport și serviciile oferite companiilor la accesarea noilor piețe în cadrul unei întâlniri cu asociațiile de producători din industria agroalimentară.

La întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică, Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova, de la Asociația producătorilor de conserve, APEF “Moldova Fruct”, Uniunea Producătorilor din Industria Avicolă, Asociației producătorilor de carne, FNAM “Agroinform”, Asociația Națională a Producătorilor produselor lactate, ONVV ș.a.

Directorul MIEPO, Vitalie Zaharia a vorbit despre oportunitățile de promovare a producătorilor autohtoni în cadrul programului de târguri și expoziții internaționale planificat pentru anul curent. Astfel, companiile moldovenești pot beneficia de suportul organizației pentru participarea la 19 expoziții și târguri internaționale desfășurate în 14 state, dintre care pentru sectorul agroalimentar și vitivinicol sunt dedicate 11 expoziții în țări precum Rusia, România, Egipt, Polonia, Cehia, Japonia, Singapore, Statele Unite ale Americii, China.

Vitalie Zaharia a menționat că organizația vrea să faciliteze stabilirea parteneriatelor dintre companiile autohtone și potențialii cumpărători angro de peste hotare (rețele de distribuție ș.a.) prin intermediul organizării diverselor evenimente de afaceri. De asemenea, echipa MIEPO efectuează studii de piață sectoriale, de interes pentru producătorii, exportatorii autohtoni, cum ar fi evaluarea potențialului de export al produselor agroalimentare pe diverse piețe.

De asemenea, experți MIEPO este programul de instruiri pentru sporirea capacităților producătorilor autohtoni interesați de activitatea de export, care include module de management, marketing, negocieri, tehnici de export, etc., care va fi disponibil în cadrul Academiei Exportatorilor, dar și prin ”Programul de pregătire a managerilor în Germania”, stabilit în baza colaborării dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova și Ministerul Federal al Economiei și Energiei al Germaniei.

În cadrul întâlnirii cu asociațiile de producători, reprezentanții MIEPO au invitat antreprenorii să vină cu sugestii în ceea ce privește domeniile și necesitățile de suport. După ce vor fi sistematizate, acestea vor fi discutate în cadrul grupurilor de lucru tematice și ulterior incluse în planul de acțiuni.

Vitalie Zaharia a reiterat că MIEPO pune la dispoziția fiecărui agent economic tot suportul necesar și consultanța experților la dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung, concomitent cu identificarea și valorificarea oportunităților comerciale oferite de noile piețe.