50 de milioane de lei, din Fondul de intervenție, în vederea oferirii suportului agricultorilor care au suferit pierderi, urmare a calamităților din vara anului 2023.
O hotărâre, în acest sens, a fost aprobată de Executiv.
Pentru a asigura o distribuție eficientă a ajutorului, ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a efectuat analize și calcule, în baza actelor de constatare a pagubelor furnizate de către direcțiile agricole raionale.
Concluziile acestor analize indică faptul că cea mai afectată cultură a fost porumbul.
Astfel, statul va aloca peste 45 de milioane de lei agricultorilor a căror recoltă a fost compromisă în proporție de 60% și mai mult. Se estimează că aproximativ 390 de fermieri vor beneficia de acest ajutor.
De asemenea, furtunile și grindina din perioada 25-27 iulie 2023 au avut un impact negativ asupra livezilor, afectând un număr semnificativ de producători agricoli, în special în raionul Edineț.
Pentru a sprijini recuperarea acestor pierderi, 7 agricultori vor beneficia de un ajutor financiar în valoare de peste 3,5 milioane de lei.
„Resursele financiare vor fi acordate solicitanților sub formă de plată directă per ha.
Cererea de acordare a ajutorului financiar, împreună cu documentele în original, însoțite de copii, vor fi depuse de către solicitant sau reprezentantul legal al acestuia la subdiviziunea teritorială a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură”, a menționat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.
Procesul de depunere a cererilor pentru solicitarea ajutorului va începe în aproximativ 20 de zile.
„Încurajăm toți agricultorii afectați să pregătească documentele necesare și să fie pregătiți să depună cererile atunci când va fi deschis apelul. Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură va oferi asistența necesară și va ghida agricultorii în acest proces”, a menționat Vladimir Bolea.
În cadrul ședinței de astăzi a executivului, a fost aprobat Proiectul de hotărâre a Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din Republica Moldova și România, semnat la Chișinău la 11 decembrie 2023.
Memorandumul de Înțelegere are ca principal obiectiv să exploateze oportunitățile de cooperare bilaterală pentru a promova dezvoltarea Republicii Moldova și a României.
În contextul Strategiei Uniunii Europene privind Acțiunea Climatică și Energie, precum și al documentelor de politică precum „Pactul Verde European”, „REPowerEU” și pachetul legislativ „Fit for 55”, aprobarea Memorandumului va contribui la consolidarea securității furnizării de resurse energetice pentru ambele țări.
De asemenea, va permite diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare la nivel regional.
În sectorul gazelor naturale, Memorandumul prevede acțiuni specifice legate de creșterea capacității de transport a gazelor naturale și examinarea posibilității de extindere a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport în jurul Chișinăului până la sfârșitul anului 2031.
În sectorul energiei electrice, Memorandumul vizează realizarea unor proiecte de importanță strategică, precum Linia Electrică Aeriană (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV Suceava – Bălți, extinderea stațiilor 400 kV Suceava și Bălți, proiectul Liniei Electrice Aeriene de interconexiune de 400 kV între Strășeni și Republica Moldova și o stație electrică pe teritoriul României.
Pe lângă aceste aspecte, aprobarea Memorandumului va permite desemnarea „OPCOM” SA ca operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova, în vederea integrării pieței de energie electrică din Republica Moldova în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor.
De asemenea, Memorandumul urmărește implementarea obiectivelor de politică energetică ale Uniunii Europene privind dezvoltarea interconectării cu statele învecinate și întărirea relațiilor cu Republica Moldova în cadrul Comunității Energiei, cu scopul de a integra piețele de energie locale în piața unică europeană.
Un alt aspect important al Memorandumului se referă la coordonarea pozițiilor în cadrul reuniunilor Comisiei Europene – România – Republica Moldova – instituții financiare internaționale, în vederea prioritizării obiectivelor de infrastructură și evitării suprapunerii de activități sau acțiuni care ar putea întârzia realizarea proiectelor prioritare respectând totodată legislațiile naționale.
Memorandumul, care conține 4 capitole și 11 articole, are ca scop stabilirea unui cadru de cooperare în domeniul energiei între cele două țări.
Acesta vizează autoritățile desemnate, obiectivele, măsurile organizatorice și dispozițiile finale.
Unul dintre obiectivele principale ale Memorandumului este facilitarea schimbului de energie pe termen lung și promovarea schimbului de cunoștințe tehnice și experiență.
Potrivit prevederilor, Memorandumul poate fi modificat sau completat prin consensul ambelor părți și poate fi denunțat în scris de oricare dintre ele.
O astfel de denunțare intră în vigoare după o perioadă de 2 luni de la primirea notificării respective.
În cazul în care Memorandumul este denunțat, acțiunile deja întreprinse în conformitate cu acesta rămân valabile și vor continua să fie derulate, cu excepția cazului în care se ajunge la o altă înțelegere între părți.
Valabilitatea Memorandumului se încheie odată cu finalizarea și recepționarea lucrărilor menționate în textul acestuia.
Soiul de struguri de masă Funny Fingers™ mai este cunoscut și ca Halloween, IFG Twelve (IFG – 12), Tear Drops sau Witch Fingers.
Origine: Halloween este un soi de struguri de masă apiren patentat (licența US20140013474P1) de origine americană, creat de International Fruit Genetics LLC. A fost obţinut prin încrucișarea soiurilor Calinda х A2409. Autor: David Cain. Anul selecţiei – 2004.
Vigoarea de creştere a butucilor: mare.
Epoca de coacere: medie (120-130 zile), se coace în a III dec. a lunii august. La atingerea maturităţii concentraţia substanţelor uscate ajunge 20,6, cu aciditatea 4,6 g/dm3.
Strugurele: greutatea medie a strugurelui – 400-500 g, forma cilindrică, cilindro-conică, mediu-lax.
Bobul: este medie-mare (4,4 g) sau 40,2 mm x 13,5 mm, de formă specifică alungită cu vârful ascuţit, de unde şi denumirea „Funny Fingers” – în traducere „degete amuzante” sau „Witch Fingers” – „degetele vrăjitoarelor”, de culoare violet-închisă.
Pulpa este crocantă. Gustul simplu, armonios.
Aspecte pozitiveale soiului Halloween
Datorită formei neobişnuite, la momentul lansării pe piaţă, soiul a provocat un interes mare atât printre viticultorii profesionali, cât şi printre cei amatori.
La început, a fost lansat sub denumirea de Witch Fingers – „degetele vrăjitoarelor”, şi, anume sub această denumire şi a fost răspândit în rândul viticultorilor.
Mai târziu, denumirea a fost modificată în Tear Drops – „picături de lacrimi”, deoarece copii refuzau să-l mănânce la amintirea denumirii – „degetele vrăjitoarelor”.
Actualmente, este răspândit sub denumirea oficială Funny Fingers – „degete amuzante”.
Soi apiren cu bobul destul de mare şi formă neobişnuită.
Fertilitatea ochilor relativ înaltă.
Potenţialul de recoltă înalt.
Transportabilitatea bună.
Oferă posibilitatea de a rămâne pe butuc timp de 2-3 săptămâni după coacere fără a-şi schimba calităţile marfare.
Aspecte negative ale soiului de struguri de masă Funny Fingers™
Soi patentat (costul materialului săditor + plata pentru royalty)
Rezistenţa la iernare nu este studiată
Datele din regiune sunt contradictorii, majoritatea îl clasează în soiuri nerezistente la iernare (-15-18 grade Celsius).
Sensibil la principalele boli ale viţei de vie: mana şi făinarea.
Chiar dacă are o fertilitate relativ înaltă a ochilor, productivitatea pe ani este instabilă.
La același subiect, v-ar putea fi utile articolele:
Alegerea soiurilor pentru înființarea unei plantații de struguri trebuie să fie o decizie asumată, iar viticultorii trebuie să aibă pregătit un plan care să cuprindă răspunsurile la următoarele trei întrebări: unde, când și cui vor vinde recolta obținută.
În funcție de soluțiile pe care le au la întrebările de mai sus, pot trece la înființarea plantației. În plus, trebuie să fie deschiși pentru a învăța din experiența producătorilor ce sunt deja în acest sector, susține Vlad Vedrașco, administratorul Frudova SRL.
Tot el povestește că, la moment,cel mai profitabil soi de struguri este soiul Moldova.
„Dacă mă întrebați ce să plantăm, aș spune soiul Moldova. Este unicul soi de struguri ce ne permite astăzi să câștigăm o cotă pe piața UE și astfel, atunci când nu există ofertă, să intervenim cu struguri, să fim consecvenți în ofertă. Condiția de bază, ca să putem fi jucători buni pe o piață este ca noi să avem cantități consistente, livrate în perioade de timp stabile și de durată. Alte soiuri de struguri din Moldova nu oferă, la moment, această posibilitate. Soiul Moldova fiind foarte masiv plantat oferă posibilitatea să avem cantități consolidate și livrări consistente.
Perioada de raft pentru strugurii Moldova este foarte mare, inclusiv perioada de depozitare. În plus, sunt ușor de transportat. Un alt avantaj ar fi gustul și aspectul acestor struguri, care la fel este unul deosebit”.
FOTO: Vlad Vedrașco
În acest context, Vlad Vedrașco spune că unica șansă este asocierea a cât mai multor producători de struguri soiul Moldova cu cantități mari, calitate înaltă și, în acest fel, să obțină o cotă mai mare de piață.
În ceea ce ține de strugurii fără sâmburi (apireni), administratorul menționează că trebuie studiat foarte bine care soiuri rezistă în Moldova.
Totodată, speră că, în perioada următoare se va trece la soiurile de struguri apireni, dar această trecere va dura deoarece agregarea loturilor, educarea clienților cu soiurile noi necesită timp.
„Astăzi, cel mai profitabil soi este Moldova. Poate peste un an o să spun despre alt soi, dar la moment nu văd un alt potențial ca să putem fi consecvenți, să avem volume mari. Aici desigur că, mă refer la livrarea strugurilor în rețele, la piață este altă matematică”.
Administratorul Frudova mai spune că, la capitolul calitate, producătorii autohtoni și-au învățat lecția, mai ales în anul 2023, calitatea a fost excelentă.
„Însă, în ceea ce ține de cantități consistente și omogene, nu se întâmplă nimic și nici nu știu dacă se va întâmpla în perioada următoare. Pentru că nu există modele funcționale care să adune oamenii împreună. Faptul că oamenii nu se asociază pornește de la nivelul de mentalitate. Trebuie să avem o viziune pe termen lung, nu doar pentru două săptămâni pe an, în luna decembrie, când prețurile sunt mai mari”.
În anul 2000, în satul Bardar, soții Victoria și Sava Plugaru, ea tehnolog într-o fabrică de pâine și el constructor, au pus bazele unei brutării de familie.
Brutăria Bardar, cu peste două decenii de activitate, a fost inițial gândită ca o afacere locală, concentrându-se pe furnizarea de produse de panificație în magazinele din localitate.
Cu un sortiment clasic de pâine, cozonaci, colaci și plăcinte, brutăria a devenit în scurt timp populară în comunitate.
Schimbarea majoră a venit în 2019, când Victor Nistorica, cu o experiență vastă în multinaționale, inclusiv în telecomunicații, în România, Ucraina și Polonia, s-a întors în Moldova și a devenit coproprietar al brutăriei, preluând rolul de administrator.
„Am venit ca și manager administrator cu scopul de a asigura continuitatea și creșterea afacerii. Am acceptat provocarea gândindu-mă să-mi aplic cunoștințele acumulate în cadrul companiilor internaționale. Ulterior, după aproximativ un an, am convenit că devenim parteneri și acum mă ocup de dezvoltarea acestei afaceri frumoase”.
Datorită colaborării, a început a prinde contur o nouă viziune, adăugând la producția de produse clasice semifabricate – cele congelate, sporind astfel termenul de păstrare a produselor și deschizând noi posibilități de piață.
Astfel, brutăria a introdus produse noi, cum ar fi plăcintele „Poale-n brâu” congelate, care în scurt timp au ajuns să reprezinte majoritatea vânzărilor.
„Congelarea, de fapt, înseamnă conservarea produsului prin metode naturale. Astfel produsele ajung să aibă un termen de valabilitate mult mai mare”, explică administratorul brutăriei.
Apoi, a urmat extinderea sortimentului cu baghete, chifle pentru sandwich și croissante, ceea ce le-a permis accesul în benzinăriile din țară.
„Am adunat know-how de peste hotare, ne-au ajutat și furnizorii de utilaje, care ne-au sugerat ce pachet de utilaj ar trebui să avem și așa am investit în zona de producere și am achiziționat echipamentele necesare, dar cel mai important a fost acel sistem pentru congelare a produselor până la -40 de grade Celsius și depozitul frigorific în care să le păstrăm”.
Un alt salt a fost realizat prin diversificarea lanțului de distribuție. Brutăria a semnat contracte cu cele mai mari rețele de supermarketuri din țară.
„După un timp de discuții și negocieri, am ajuns și pe rafturile Kaufland. I-am convins prin calitatea produselor. Am prezentat mostre de produse la Chișinău, București. Acestea au fost testate și ulterior am primit și câteva recomandări legate de ambalaj, gramaj. Am ținut cont de toate cele expuse și așa a început colaborarea cu Kaufland, cu o categorie nouă de produse – torturi și prăjituri”.
Smântânel, Medovik, Napoleon, eclere, macarons sunt alte produse care deja se regăsesc pe rafturile Kaufland și au fost dezvoltate de brutăria Bardar la solicitarea rețelei.
„Kaufland ne ajută să avem o relație directă cu consumatorul și astfel, cunoaștem care sunt preferințele clientului, ce se cumpără exact. Parteneriatul cu Kaufland este unul avansat, modern și avem un plan promoțional dezvoltat, împreună gândim când este perioada optimă pentru a promova un produs sau altul.
Alegem împreună sortimentul potrivit în funcție de sezon, sărbători naționale. Kaufland este cel care ne încurajează să venim cu un sortiment tradițional și ne promovează. Recent, un tort al brutăriei s-a regăsit și în publicitatea de la TV, ceea ce pentru noi este foarte important”.
Un atu important este și faptul că, Kaufland este prezent inclusiv și pe piața din România, iar datorită relației bune pe care o au în Republica Moldova, Brutăria Bardar a reușit să stabilească un parteneriat și peste Prut, unde sunt prezenți în peste 170 de magazine.
Brutăria Bardar subliniază importanța calității și tradiției în producție, cu un accent pe ingrediente autohtone și procese de producție ce respectă standardele de siguranță alimentară.
În cea mai mare parte, materia primă pe care o folosesc este de producție autohtonă – făina, uleiul, fructele, legumele, susține managerul Brutăriei.
„Suntem deschiși spre colaborare cu producătorii autohtoni, dar este o condiție importantă – ca produsele să respecte rigorile de securitate alimentară, să dispună de certificările de la ANSA și să aibă analize de laborator. Dispunem de certificatul ISO 22 000, ceea ce înseamnă siguranța proceselor alimentare și atunci când semnăm un parteneriat, trebuie să garantăm că materia primă pe care o folosim corespunde acestor standarde”.
Cu o echipă care s-a triplat în ultimii ani, brutăria își păstrează atmosfera de familie, oferind condiții de muncă atractive și creând un mediu plăcut pentru angajați.
La moment, la brutărie lucrează peste 60 de angajați, pe când acum patru ani erau aproape 20. Majoritatea sunt femei din Bardar și din satele învecinate.
„Avem multe idei de dezvoltare și, pas cu pas, vom merge înainte. Este foarte important, ca să faci față la astfel de parteneriate, să ai și capacitatea de producere. Prima întrebare pe care o avem de la potențialii parteneri este cât putem să producem, cât putem să creștem? În cazul colaborărilor sănătoase, care știm că vor dura, ne asumăm să investim în capacitatea de producere, cumpărăm utilaje. Țin să menționez că, am dublat, în ultimii doi ani, suprafața brutăriei și a spațiilor de depozitare”.
Celor care își doresc să inițieze afaceri, Victor Nistorica le recomandă să meargă într-un domeniu care le place, să-și realizeze un vis.
„Este bine să cunoască procesele pe care urmează să le realizeze. În general, le recomand tinerilor să meargă să muncească câțiva ani într-o afacere din domeniu similar ca să „fure meseria”, să vadă care sunt provocările și cum funcționează un astfel de business.
Și nu în ultimul rând – de șapte ori să măsoare și odată să taie, să facă calcule sigure despre investiția necesară, să vadă unde vor vinde, să producă un produs solicitat de consumatori, iar dacă vor realiza calitativ, gustos și cu multă dragoste – garantat vor reuși”.
Acest material a fost realizat cu suportul financiar Kaufland Moldova în cadrul campaniei „Produs din Moldova. Proaspăt de-acasă”. Mai multe detalii despre cum puteți deveni furnizor și ce condiții trebuie să întrunească un potențial partener de livrare a produselor către Kaufland Moldova urmărițipe acest link.
Autoritățile naționale sunt preocupate de promovarea agriculturii durabile și a unei gestionări responsabile a resurselor naturale.
Secretarul de Stat Vasile Șarban, împreună cu specialiștii Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și alți experți din domeniu au mers în teren, pentru a evalua implementarea a 4 proiecte de îmbunătățiri funciare.
Scopul evaluării a fost de a urmări progresul realizat în implementarea proiectelor și asigurarea că acestea își ating obiectivele propuse.
În satul Malcoci din raionul Ialoveni, a fost evaluat proiectul implementat de o întreprindere agricolă care vizează înființarea a 10 hectare de înveliș de ierburi în livada de cireș, susținut de proiectul IFAD.
Acest lucru este important pentru prevenirea eroziunii solului și menținerea apei în sol, reducând astfel eroziunea.
De asemenea, în satul Varnița din raionul Anenii Noi, s-au evaluat lucrările de reconstrucție a bazinului de compensare la stația de pompare Varnița-14, parte a proiectului finanțat de Fondul de Dezvoltare Durabilă și gestionat acum de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
Acest proiect va permite irigarea a aproximativ 1500 de hectare de teren agricol.
Un alt proiect evaluat a fost în satul Ustia din raionul Dubăsari, unde se construiește un sistem de irigare prin picurare și un bazin de acumulare a apei pentru irigarea culturilor horticole, sprijinit de proiectul Livada Moldovei.
Aceste măsuri vor permite irigarea a până la 100 de hectare de teren agricol.
În plus, s-a inspectat construcția bazinului de acumulare a apei pentru irigare la SP Nistru 8 din satul Gura Bîcului, parte a Sistemului Centralizat de Irigare „NISTREAN”, transmis în comodat către Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare „DajîdaPrim”.
Acest bazin, cu o capacitate de 8 mii de metri cubi, va asigura irigarea a 500 de hectare de teren agricol.
Proiectele sunt parte a Planului de acțiuni pentru anii 2021-2023, în cadrul Programului de îmbunătățiri funciare, având ca obiectiv gestionarea durabilă a resurselor de sol pentru perioada 2021-2025.
Agricultura modernă se confruntă cu provocări fără precedent, de la necesitatea de a hrăni o populație globală în creștere, la adaptarea la schimbările climatice și minimizarea impactului asupra mediului.
În acest context, inovațiile și tehnologia joacă un rol crucial în transformarea sectorului agricol, oferind soluții eficiente pentru sustenabilitatea și eficiența producției.
Târgul Inovațiilor pentru Agricultura Viitorului în Moldova, organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei și Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), sub egida MAIA, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, a reunit zeci de tineri și fermieri pentru a vorbi mai multe despre tehnologiile ce pot optimiza activitatea în agricultură.
Prezent la eveniment, viceprim-ministrul Vladimir Bolea a reafirmat că agricultura nu poate exista fără știință.
„De-a lungul timpului, omenirea a acumulat cunoștințe care stau la baza practicilor agricole moderne. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este implicat în toate procesele legate de inovație și progres în agricultură. Vom continua să sprijinim și să promovăm studiile și cercetarea științifică, fiindcă studenții de azi sunt experții, cercetătorii și specialiști de mâine care vor transforma cunoștințele teoretice în soluții practice”, a declarat oficialul.
Decanul Facultății de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului, Sergiu Popa, a prezentat celor prezenți terenul Agrotek Arena cu tehnologiile plasate și utilizate pe el, inclusiv serele moderne și bazinul de colectare a apei.
„Platforma se ocupă de cercetarea și promovarea tehnologiilor inovative în agricultură. Aceasta va spori creșterea productivității și va înlesni gestionarea riscurilor legate de factorii ecologici, sociali și economici. Târgul organizat astăzi este o oportunitate de a dezvolta sectorul, adunând cercetători, furnizori de tehnologii digitale, agricultori, studenții și profesori pentru un schimb de bune practici”, a menționat decanul.
Studenții prezenți la eveniment au avut oportunitatea de a înțelege mai bine impactul și beneficiile tehnologilor digitale în agricultură.
„Evenimentul de astăzi a fost foarte util și interesant pentru noi. Am aflat ce inovații există la acest moment în agricultură și cum acestea pot minimiza costurile de producere și mări profitul în afacerile agricole”, a spus Iulia Vacevici, studentă a Facultății de Economie, a Universității de Stat din Moldova.
Agricultorii au descoperit noile produse disponibile pe piață și au fost martori ai experimentelor și testărilor de pe teren, descoperind beneficiile utilizării tehnologiilor digitale în agricultură prin eficiență, precizie, durabilitate.
„Cultivăm culturi de câmp, dar avem și plantații multianuale cu viță de vie, prun și cais. Din cele văzute astăzi pentru compania noastră prezintă un interes deosebit sistemele de analiză a datelor prin satelit, urmărirea echipamentelor, monitorizarea vremii și planificarea lucrărilor”, ne spune Ion Boșcăneanu, fermier din satul Zorile, raionul Orhei.
În același timp, au avut ocazia să discute despre reziliența în agricultură prin tehnologii, cu profesioniștii celor peste 20 de companii furnizoare de tehnologii în agricultură.
În cadrul discuțiilor plenare s-au prezentat noile produse disponibile pe piață și demonstrația rezultatelor, soluții de finanțare și beneficii de utilizare a tehnologiilor digitale în agricultură.
S-au abordat subiecte ca: Soluțiile ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii); Colectarea datelor prin senzori și stații meteorologice; Dronele și sistemele video de securitate.
Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană a aprobat astăzi avizul consultativ pentru negocierea și semnarea Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană privind Programul „UE4 Moldova Integrare și Stabilitate”.
Ca rezultat, țara noastră va primi un sprijin financiar în valoare de 31 de milioane de eur, transmite moldpres.md.
Programul va sprijini reziliența, redresarea și reformele prioritare în Republica Moldova, în conformitate cu Agenda de Asociere 2021 – 2027 și procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.
Astfel, 10 milioane de euro sunt destinate pentru îmbunătățirea capacităților naționale în ceea ce privește amenințările de securitate și provocările migrației.
Alte 10 milioane sunt destinate pentru sectorul agricol, iar 11 milioane de euro vor fi valorificate în contextul implementării reformelor din domeniile managementului finanțelor publice, justiției, concurenței, muncii, eficienței energetice etc.
Asistența va fi acordată prin intermediul mai multor instrumente – consiliere, analiză, instruire, echipamente, infrastructură, expertiză și granturi.
Acordul va avea un termen de implementare de 72 de luni.
UCIP IFAD vine în sprijinul fermierilor autohtoni pentru a face față schimbărilor climatice, oferindu-le suport și încurajând practicile agricole durabile, adaptabile la noile condiții climatice.
Astfel, UCIP IFAD oferă granturi pentru procurarea echipamentului agricol care le va permite fermierilor sa devină rezilienți în fața provocărilor climatice.
UCIP IFAD extinde termenul de depunere a dosarelor – 14 februarie 2024.
Nu rata șansa de a achiziționa echipament agricol modern pentru a avea o afacere profitabilă.
Întreprinderile, înregistrate sub orice formă organizatorico-juridică sau fermieri privați, care își desfășoară activitatea antreprenorială de cel puțin 1 an în zonă rurală și dețin în proprietate și/sau arendă până la 50 ha de teren.
Granturile sunt oferite pentru procurarea:
Semănătoare;
Prășitoare;
Cultivator cizel (scarificator);
Decompactor/subsolier pentru afânarea terenului;
Maşini de cosit iarba pentru plantaţiile de livezi, vii și fâneţe;
Tocătoare pentru fărâmițarea resturilor vegetale pentru gestionarea deșeurilor agricole;
Sistem de irigare prin picurare pe sol sau subsol;
Rețea de irigare prin aspersiune în set cu țeavă și aspersoare, manual permutabile pe câmp;
Aparate, utilaje, senzori de sistem la măsurarea umidităţii și temperaturii solului pentru culturile horticole;
Sisteme anti-grindină și plasă pentru umbrire;
Echipament de producere a energiei solare în zona de producere;
Mașini și utilaje folosite în sistemul de producere a culturilor organice.
