Una din cele mai mari bănci chineze, Agricultural Development Bank of China, a acceptat să acorde credite în valoare de cel puțin 3.000 de miliarde de yuani (450 miliarde de dolari) până în 2020 pentru modernizarea sectorului agricol din China, a anunțat agenția chineză de presă Xinhua, citată de Agerpres.
Ministerul chinez al Agriculturii și Agricultural Development Bank of China, care acordă credite în conformitate cu politica Guvernului chinez, au semnat un acord destinat protejării securității alimentare naționale, sprijinirii acestui sector pentru a putea face afaceri peste hotare și dezvoltării industriei de semințe din China. De asemenea, acest acord are drept obiectiv creșterea eficienței industriei agricole chineze și îmbunătățirii veniturilor în mediul rural.
Agricultural Development Bank of China va fi responsabilă pentru oferirea de servicii financiare, inclusiv produse financiare și stabilirea dobânzilor.
La începutul acestui an, Agricultural Development Bank of China a anunțat că intenționează să acorde credite în valoare de 3.000 de miliarde de dolari pentru a reduce sărăcia via investiții în agricultură. Agenția de presă Xinhua nu a precizat dacă angajamentul anunțat duminică este separat de planul anunțat în luna mai.
Recent, compania chineză de stat ChemChina și-a îmbunătățit oferta pentru preluarea furnizorului elvețian de pesticide și semințe Syngenta la 43 de miliarde de dolari. Preluarea Syngenta de către o companie chineză a dat naștere la îngrijorări în SUA, dar ulterior autoritățile americane au aprobat această tranzacție.
Compania SIFI TM Agro, creată de SIF Banat-Crişana pentru investiţii în agricultură, inaugurează la Carani, lângă Timişoara, cel mai mare centru logistic destinat produselor agricole din România, în urma unui program de investiţii derulat în ultimii ani, anunță capital.ro.
Silozul Carani, situat strategic într-una dintre cele mai importante zone agricole din ţară, foarte aproape de Timişoara, dar şi de Autostrada A1, îşi propune să devină cel mai mare centru logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de 170.000 de tone.
Într-un an de zile, hub-ul logistic va deveni cel mai mare depozitar independent de cereale din România, cu un rulaj programat de peste 200.000 de tone, preconizează proprietarii.
„Avem capacitatea de a încărca o garnitură de tren completă în 24 de ore, indiferent de condiţiile atmosferice şi de a asigura manevra vagoanelor prin partida proprie. Astăzi, Siloz Carani este în plin proces de redefinire a rolului lui în piaţa de cereale din zona Banatului”, a declarat Dan Dolghin, directorul general al SIFI TM Agro.
Obiectivul investitorilor este de a transforma silozul din Carani într-un hub agrobusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.
Înfiinţată în urmă cu doi ani, SIFI TM Agro a beneficiat de o finanţare de 6 mil. euro pentru preluarea de active imobiliare în domeniul agricol.
Investiţia presupune lansarea unei afaceri în domeniul apiculturii prin procurarea a 70 de stupine etajate şi dotarea lor cu captoare de polen, aparat de extragere/masă de descăpăcire a fagurilor şi extragere a păsturii din rame, etc. Locul este favorabil investiţiei, deoarece prisaca va fi amplasată în preajma Rezervaţiei Silvice „Codru”, unde cresc arbori de tei, arţari şi salcâmi, iar în proxima vecinătate pe terenurile agricole sunt cultivate diverse culturi agricole, inclusiv floarea soarelui.
Amplasarea în proxima vecinătate cu mănăstirea Hâncu şi includerea localităţii în traseele turistice, existenţa în apropiere a agropensiunilor şi organizarea evenimentelor anuale locale, sunt motive în plus pentru deschiderea unei prisăci la Ciuciuleni şi comercializarea produselor apicole (miere, ceară, polen, propolis, venin de albine).
Devizul estimat de cheltuieli
Valoarea totală a proiectului este de: 15 000 Euro, inclusiv:
Stupine etajate (70 buc.) – 3.500 de Euro;
Captoare de polen (70 buc.) – 500 de Euro;
Centrifugă electrică (3.000 de Euro);
Aparat de extragere/masă de descăpăcire a fagurilor – 2.000 de Euro;
Aparat de extragere a păsturii din rame şi ambalare a păsturii – 4.000 de Euro;
Construcţia camerelor de tratare şi relaxare apiterapie (3 buc.) – 1.500 de Euro;
Promovarea produselor apicole – 500 de Euro.
Modalitate de realizare
Terenul (pe o suprafaţă de 50 de ari) aparţine cu drept de proprietate privată. Investiţia va fi realizată integral de investitor.
Prisaca „Casa Mierii Codru” va susţine diversificarea şi specializarea activităţii locale, asigurând crearea locurilor noi de muncă pentru locuitori, inclusiv pentru tineri. Investiţia estimează crearea a 2 locuri de muncă. În ultimii ani, la nivel internaţional, promovării unui mod de viaţă sănătos se acordă o atenţie sporită. Astfel, produsele apicole devin tot mai solicitate pe piaţa internă şi externă. Produsele obţinute de la albine sunt diverse din punct de vedere al originii, compoziţiei, proprietăţilor şi importanţei pentru sănătate. Produsele apicole: mierea, ceara, polenul, propolisul, veninul de albine sunt produse naturale cu un conţinut bogat de elemente biologice ce au un impact benefic asupra sănătăţii.
Suportul autorităţilor
Administraţia publică locală poate facilita procesul de arendare/vânzare-cumpărare a terenului, precum şi poate oferi facilităţi fiscale în primii ani de activitate a prisăcii. De asemenea, primăria, fiind principalul organizator al sărbătorilor locale, va contribui la promovarea produselor apicole.
Amplasare/dotări
15 kilometri de la drumul internaţional M1 Chişinău – Leuşeni – Vama Albiţa (RO). Terenul dispune de acces la drum şi este amplasat în preajma Rezervaţiei Silvice „Codru” şi a terenurilor agricole.
Contacte
Pentru informaţii suplimentare privind obiectul investiţiei contactaţi:
Notă:
Acest material a fost editat în cadrul broșurii „Oportunităţi de investiţii la nivel local”, care este una din primele publicaţii ce conţine idei de afaceri și investiții din mediul rural şi nu doar, pentru potenţiali investitori. Obiecte ale ideilor de afaceri au fost identificate în 25 localităţi beneficiare ale proiectului Migraţie şi dezvoltare locală implementat de PNUD Moldova cu suportul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare în Moldova. Scopul publicaţiei este de a scoate din anonimat oportunităţi de investiţii pentru a le promova în medii interesate, cu potenţial de dezvoltare a unor afaceri, astfel contribuind la dezvoltarea economică locală.
Piaţa biocombustibilului s-a dezvoltat intens în ultimii ani, fiind utilizate tehnologii performante, care solicită personal calificat în domenii care, până recent, nu erau studiate în sistemul de învăţământ specializat din Moldova. Sute de noi locuri de muncă atractive au fost create, începând cu procesarea biomasei agricole şi terminând cu producerea, instalarea şi operarea cazanelor pe biomasă.
Astfel, la iniţiativa Proiectului Energie şi Biomasă, au fost introduse cursuri pilot de predare a modulului „Plante energetice, sursă de energie regenerabilă” în şcolile profesionale din Orhei şi din satul Cuhureştii de Sus, raionul Floreşti, precum şi a modulului „Centrale termice pe biocombustibil solid” în şcoala profesională nr. 3 din municipiul Chişinău.
În cadrul cursurilor elevii au acces direct la tehnologiile studiate, în şcoli funcţionând centrale termice pe bază de biomasă, iar la Orhei şi Cuhureştii de Sus fiind sădite câteva hectare de plante energetice – salcie şi salcâm energetic. Plantaţiile de salcie şi salcâm energetic vor fi întreţinute de elevii şcolii şi vor oferi cunoştinţe practice, utile pentru modulul „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă” din cadrul meseriei de silvicultor. Ajunsă la maturitate, salcia energetică va servi drept combustibil pentru încălzirea spaţiilor cantinei şcolii din Orhei. Școala urmează a fi dotată în acest scop cu un tocător care va mărunţi tulpina şi cu o linie de producere a biocombustibilului. Combustibilul ecologic va fi utilizat la noua centrală termică ce va instalată la şcoala profesională, investiţiile totale depăşind 100.000 euro acordaţi de Uniunea Europeană în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.
„Sunt mulţi antreprenori care doresc să lanseze afaceri de plantaţii energetice în ţară, dar, fiind un sector nou, se ciocnesc cu lipsa de specialişti bine pregătiţi. Noul curs studiat de elevi răspunde noii cerinţe pe piaţă şi promovează dezvoltarea unei noi ramuri în sectorul energiei din biomasă”, afirmă Vladimir Brăgaru, proprietarul primei plantaţii energetice din R. Moldova.
În acelaşi timp, în şcoala profesională nr. 3 din Chişinău a fost instalat un laborator modern, conectat la sistemul de încălzire termică pe biomasă, care are în dotare cazane pe biomasă de diferite tehnologii ce funcționează în regim real.
Studiile au loc în regim de circuit închis, care le permite elevilor să studieze întregul ciclu de producere – de la plantarea şi îngrilirea plantelor energetice proprii, la procesarea biomasei pe propria linie de brichetare şi încălzirea şcolii la centrala termică pe bază de biomasă.
Pe 23-24 septembrie 2016, la Cahul, în cadrul proiectului „Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor antropogene de poluare în regiunea Dunării de Jos din Ucraina, România și Republica Moldova” (MIS ETC 995) implementat cu suportul Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova (2007-2013), Oficiul Prevenirea Poluării Mediului pe lîngă Ministerului Mediului al Republicii Moldova organizează un atelier destinat publicului larg și organizațiilor nonguvernamentale, cu privire la cauzele și consecințele poluării apei și solului în regiunea Dunării de Jos, precum și identificarea măsurilor de eliminare a poluării.
Obiectivul de bază al proiectului „Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor antropogene de poluare în regiunea Dunării de Jos din Ucraina, România și Republica Moldova” (MIS ETC 995) implementat de către consorțiu ghidat de Departamentul de Stat pentru Protecția Mediului din Odessa cu sprijinul financiar al Programului Transfrontalier Romania – Moldova – Ucraina (bugetul proiectului 5.819.540 Eur = 86.671.573,13 UAH) constă în reducerea impactului asupra mediului al depozitelor de substanţe chimice şi a diversărilor de ape uzate în regiunea Dunării de Jos, precum şi sporirea capacitaţii de monitorizare a poluării solului şi a apei, inclusiv informarea amplă a publicului vizat.
Organizarea atelierului reprezintă una dintre activitățile relevante în cadrul proiectului „Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor antropogene de poluare în regiunea Dunării de Jos din Ucraina, România și Republica Moldova” (MIS ETC 995), destinate ONG-urilor și publicului larg.
Atelierul va întruni reprezentanți ai societății civile, activiști civici din raioanele Cahul și Cantemir și va avea drept scop stabilirea direcţiilor de acţiune în vederea monitorizării procesului de poluare și asigurării unei continuități de implicare și de cooperare regională în scopul protecției regiunii Dunării de Jos.
Persoana de contact: Dna Tatiana Tugui manager Oficiul Prevenirea Poluării Mediului, str. Cosmonauţilor 9, bir. 736, MD-2005, Chişinău, Republica Moldova tel/fax:(+373 22) 22-25-42, [email protected], www.eppo.md.
Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 este finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat şi co-finanţat de statele participante în program.
Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România și Camera de Comerț Româno-Germană (AHK) a organizat vizita în țara nostră a celor mai mari investitori germani din România. Scopul principal al misiunii a fost informarea și documentarea despre posibilitățile inițierii unor parteneriate și proiecte investiționale comune.
La ședința comună cu oficialii din cadrul Ministerului Economiei și a instituțiilor subordonate, investitorii au fost informați despre politicile de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova, progresele în procesul de armonizare a cadrului juridic naţional cu aquis-ul comunitar în contextul implementării DCFTA, precum și oportunitățile investiționale în țara noastră pe platforma Zonelor Economice Libere şi Parcurilor Industriale.
În cardul programului investitorii germani din domeniile industriei automotive, energetică, i-comerțului și tehnologiilor IT, însoțiți și consultați de experții sectoriali din cardul MIEPO, au vizitat un șir de companii moldoveneşti cât şi companii cu capital german, precum și alte instituții.
În cadrul întrevederii cu conducerea Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți au fost discutate posibilitățile de extindere a investițiilor germane, prezentat potențialul de dezvoltare a platformei economice și activitatea rezidenților. În acest context investitorii au apreciat halele unui producător, care activează cu succes în cardul ZEL și s-au arătat interesați de preluarea experienței agentului economic rezident.
Totodată, întreprinzătorii au luat cunoștință cu sistemul de instruire dual implementat la Școala Profesională nr.5 din Bălți și utilizată pe larg în sistemul de instruire german.
În vederea facilitării de contacte cu potenţiali parteneri de afaceri, MIEPO a organizat și întâlniri individuale a membrilor delegației germane cu oamenii de afaceri moldoveni. În cadrul evenimentului, la care au participat circa 20 de companii autohtone, s-au explorat oportunitățile de parteneriat și de inițiere a proiectelor investiționale.
În Republica Moldova activează circa 404 de întreprinderi cu capital german, cu o investiție totală de 683 milioane de lei sau 6% din capitalul social total investit de antreprenorii strâini.
Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) desfășoară o nouă sesiune de instruire în cadrul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie ,,PARE 1+1”. La instruire participă 30 de persoane – antreprenori sau doritori de a-și iniția o afacere.
Programul de instruire va dura 10 zile în cadrul căruia participanții își vor dezvolta cunoștințele în domeniile managementului afacerii, contabilității, marketingului, managementului financiar, managementului resurselor umane, etc. La sfârșitul instruirii participanții vor prezenta și susține propriile planuri de afaceri pentru care intenționează să solicite grantul. Cursurile sunt ținute de experți din Republica Moldova, abilitați cu rolul de formatori.
Instruirea și suportul antreprenorial reprezintă una dintre etapele principale obligatorii în procesul de accesare a grantului în cadrul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”. Posesorii certificatului, eliberat după participarea la instruiri, pot depune dosarul pentru finanțare. În anul curent au fost organizate 5 sesiuni de instruire în cadrul Programului „PARE 1+1”, la care au participat 108 persoane. Cele mai multe remitențe, care sunt investite în economia țării prin intermediul programului provin din Italia și Rusia.
La finele săptămânii trecute, Judecătoria Comercială a adoptat o decizie de dizolvare a celebrei firme Caravita Co SRL, „în vederea lichidării ei cu păstrarea personalităţii juridice în măsura necesară pentru finalizarea operaţiunilor de lichidare”.
Motive neelucidate
Din decizia instanţei nu este clar motivul pentru care s-a iniţiat procedura de lichidare. Astfel judecătorul a decis să înlăture toate organele de conducere şi, potrivit Mold-Street, l-a numit în calitate de lichidator pe Victor Magnet.
Totodată magistratul l-a obligat pe lichidator ca să înştiinţeze creditorii despre faptul că au un termen de patru luni pentru a înainta cerereile de recuperare a creanţelor.
De asemenea s-a decis ca lichidatorul să întocmească şi un proiect al bilanţului de lichidare a companiei pe care să-l prezinte instanţei.
Reprezentanţii companiei au refuzat să comenteze decizia instanţei. Astfel după ce a ascultat întrebările reporterului Mold-Street, un angajat al companiei a spus că nu vorbeşte la telefon la acest subiect, iar când a auzit că suntem gata să venim la sediul firmei a declarat că „în general nu vrea să vorbească cu presa”.
Caravita şi dosarul Filat
Caravita Co SRL a fost fondată în septembrie 2011, în localitatea Zolotievca, Anenii Noi. Primul fondator a fost Sanda Filat, soţia fostului premier Vlad Filat. După divorţul celor doi, proprietar în acte al companiei Caravita a ajuns Vladimir Rusu, nepotul fostului premier.
În vara anului 2014, a izbucnit un scandal legat de faptul că firma Caravita Co SRL a beneficiat de subvenţii de peste patru milioane lei pentru investiţiile în agricultură.
Astfel compania în câţiva ani a ajuns să deţină câteva mii de hectare de terenuri agricole în raioanele Anenii Noi, Căuşeni şi Ştefan Vodă. De asemenea a procurat tehnică agricolă de zeci de milioane de lei.
Spălare de bani în proporţii deosebit de mari
O anchetă iniţiată de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratură a constatat că firma Caravita şi alte companii afiliate ar fi beneficiat de credite de zeci şi sute de milioane de lei obţinute ilegal de la Banca de Economii.
Totodată două rude ale liderului PLDM, Vlad Filat, Vladimir Rusu, proprietarul Caravita Co și tatăl acestuia, Ion Rusu au fost reținuți şi apoi condamnaţi pentru spălare de bani în proporţii deosebit de mari şi complicitate la tranzacţiile dubioase cu banii de la BEM.
În acelaşi dosar au fost reţinuţi şi apoi condamnaţi Igor Cijov, administrator şi Tatiana Roşioru, director financiar la firma Caravita Co.
Dosarul Caravita a reprezentat o parte din investigaţiile legate de fraudele de la Banca de Economii.
Deși investiți în tehnică performantă, folosiți cele mai bune produse fitosanitare de pe piață și aplicați tehnologii moderne, profitul oricum nu crește. Precis că sunteți furat. Îi dați pe câțiva afară, dar nu ajută. Fără un sistem de control bine pus la punct pe tot procesul producției, furturile nu se vor opri.
Escrocherii se fac peste tot, iar sectorul agricol nu este o excepție. Aggeek s-a clarificat care sunt cele mai populare scheme de înșelăciune în agricultură și cum pot întreprinzătorii onești să-și ferească gospodăria de șarlatani.
Terenuri arabile doar pe hârtie
Imaginați-vă că ați arendat un lot de pământ cu suprafața de 10 mii ha, dar în realitate, pot fi exploatate doar 9500 ha, căci pe anumite porțiuni e mlaștină. Angajații ascund acest lucru de voi ca să își însușească partea de bani ce revine celor 500 ha fantomă, banii fiind destinați pentru arendă, logistică și alte necesități. Pierderile la hectar pot varia între 25 și 1000 de dolari. Dacă luăm ca indicator media de 500 de dolari, reiese că angajații vă fură un sfert din milion.
Soluție: efectuați în mod regulat un audit al terenurilor aflate în proprietate pentru că pământul este supus schimbărilor în permanență – se pot forma mlaștini, râpe sau pot apărea copaci. De aceea trebuie să existe un sistem eficient de administrare a terenurilor ca să nu existe discrepanțe între indicatorii reali și planurile de pe hârtie.
Consumabile ”fantomă”
În mod asemănător hoții vă fură și la calculele cu privire la consumabile. Măresc artificial cantitatea carburanților și materialelor consumabile ca să își însușească diferența de bani.
Soluție: angajați consultanți străini care să evalueze cât de corect au fost stabilite normele de consum. Ele depind de o serie de factorii, de aceea aveți nevoie de specialiștii independenți competenți.
Manipularea prețurilor și șpagă la achiziții
Mitele oferite pentru aranjarea unor achiziții supraevaluate sunt un fenomen întâlnit în toate domeniile, iar agricultura nu face excepție.
Soluția: Iarăși vă recomandăm să angajați consultanți din afară care să analizeze prețurile de pe piață la momentul efectuării tranzacției pentru a identifica posibilele fraude.
Țineți evidența tehnicii
Dacă nu veți urmări îndeaproape tehnica din dotare, atunci într-un final un tractor original John Deere se va transforma într-un morman de piese chineze. Inginerii nu fură piesele căci știu că tractorul nu va merge fără ele, dar le înlocuiesc cu piese analoage ieftine și se pricopsesc cu banii de pe comercializarea celor originale.
FOTO: deere.co.uk
Soluția: țineți în permanență evidența pieselor de schimb și a reparațiilor efectuate. Dotați tehnica cu carcase anti-vandal și instalați camere de supraveghere în încăpere. O soluție alternativă este să arendați tehnica agricolă. Astfel veți fi scutiți să mai plătiți pentru avarierile curente, responsabili fiind arendatorii nu voi.
Cum se fură semințele?
Cele mai multe semințe și produse fitosanitare se fură de la depozit. De vină, de regulă, este directorul depozitului, dar părtași sunt și colaboratorii ce închid ochii la camioanele îndesate ilegal cu semințe și produse fitosanitare. Șoferii și mașiniștii fură ceva mai modest, ei împrăștie semințe și produse fitosanitare pe drumul înspre câmp, după care le colectează și le vând.
Soluția: montați în depozit camere de supraveghere video și monitorizați câte semințe au fost încărcate la ieșirea din depozit și câte au ajuns în câmp.
Scurgerea combustibilului
Furtul de combustibil este un proces complicat la care participă un număr impunător de persoane si care poate avea loc fie la alimentarea maișinilor, fie în timpul lucrărilor agricole. Mașiniștii scurg benzina din rezervor în sticle, pe care le aruncă în câmp, după care le strâng.
Soluția: monitorizați consumul de carburanți pe tot parcursul procesului de producție. Va trebui să instalați senzori de capacitate în interiorul cisternelor, contoare la stațiile de alimentare, dar și senzori și localizatoare GPS în rezervoarele automobilelor. Optați pentru senzori cu ultrasunete, deoarece măsoară volumul cisternei cu o precizie milimetrică. Ca să-și facă treaba bine, senzorii trebuie să fie corect instalați și calibrați. Este important ca toată tehnica să fie calibrată în aceleași condiții. De asemenea, optați pentru distribuirea carburanților pe cartelă.
Înșelăciuni la cântar
Escrocii pun la cale și scheme prin care fură cerealele în timpul culesului. Unii fură direct din câmp, încărcând roada în camioane necunoscute. Alții fac înșelăciuni la cântar. Mai exact, mașinile ce transportă cerealele sunt cântărite când intră în elevator și când ies, doar că la intrare le lipsește o piesă (de obicei axa), care se pune la loc la ieșire. În acest mod, escrocii își însușesc cantitatea de cereale egală cu piesa mașinii.
FOTO: aggeek.net
Mai departe se manipulează cu indicatorul de umiditate. Cei de la elevator pretind că le-au fost aduse cereale umede, iar după ce fură o parte din ele, spun că grânele s-au împuținat deoarece s-au uscat.
Soluția: mai întâi de toate strânsul recoltei trebuie monitorizat de specialiști din diferite departamente. Aceasta va pune în mare dificultate angajații dornici să conspire.
De asemenea merită să investiți în dotarea combinelor cu senzori ce adună informații despre cantitatea de recoltă culeasă, umiditatea ei ș.a.m.d. Important este să fie configurați corect. De exemplu, când se culege porumbul indicatorii se vor seta dimineață, iar în cazul grâului la prânz.
În al treilea rând, ar fi bine ca, pe durata recoltării, pe itinerarul parcurs de cerealiere, să se afle mai multe echipe mobile ce ar interveni cu o verificare în caz că cei de la dispecerat identifică vreo mașină ce a staționat într-o zonă necorespunzătoare sau mai mult de 5 minute. Chiar dacă nu sunt prinși la locul faptei, dar se descoperă în zonă cereale împrăștiate, șoferii riscă să fie amendați sau chiar demiși.
Nu neglijați nici buncărele de încărcare ce fixează și transmit mai departe datele despre volumul și greutatea cerealelor. De asemenea, recomandăm să instalați camere de supraveghere video în zona cântarelor și elevatorului.
Câteva demisii răsunătoare nu vă vor salva de hoți. Puteți anihila escrocheria numai dacă veți construi un sistem eficient de avertizare și control, bazat pe o structură clară și tehnologii moderne.
