FOTO. Producători de pomușoare au făcut o vizită de studiu în Serbia – lider mondial exportator de zmeură

Sergiu Jaman
-
0
FOTO. Producători de pomușoare au făcut o vizită de studiu în Serbia – lider mondial exportator de zmeură

Producători de zmeură, mură, căpșun, și măceș din Republica Moldova, precum și consultanți din domeniu, au participat la o vizită de studiu în Republica Serbia, organizată de Centrul de Consultanță în Afaceri, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea Productivității și Accesul la Piață a Producătorilor de Pomușoare” (AMIB).

Plantațiile și infrastructura producătorilor de zmeură

Fermierii moldoveni au făcut schimb de experiență cu producătorii de zmeură din Republica Serbia, care în 2014-2015 a fost liderul mondial în exportul acestei pomușoare cu peste 79000 tone (2014), dintre care 95% – în stare congelată. Preponderent, se cultivă doar 2 soiuri – Willamette și Mikeer. Plantațiile vizitate, amplasate în orășelul Arilje, au surprins beneficiarii proiectului prin câteva deosebiri esențiale de plantațiile din Republica Moldova. Plasa anti-grindină, distanța mai mare dintre rânduri, dar și tăierile în uscat și in verde  ale  plantației  după perioada de rodire au fost principalele observații notate de fermierii moldoveni. Totodată, a provocat interes și modul de organizare și strategia de piață a producătorilor sârbi. Numai în regiunea orășelului Arilje activează circa 400 de puncte de colectare (!) a pomușoarelor și fructelor, care totodată prestează servicii de congelare și păstrare a producției.

Viseslav Radovanovic, care are o plantație de 0,75 ha de zmeură, a povestit despre modul în care își organizează activitatea. Astfel, el începe discuțiile despre comercializarea producției în primăvară – adică cu 3-4 luni înainte de începutul recoltării. Reprezentanții cumpărătorului (o mare rețea de supermarkete M&S Retailer Group) din Marea Britanie vizitează plantația și merg atent printre rânduri – analizând starea arbuștilor. Apoi urmează negocierea prețului. Dacă consensul e atins, părțile semnează contractul și Viseslav negociază cu proprietarii punctelor de colectare despre posibilitatea congelării și păstrării producției.

Viseslav povestește că sunt sezoane, când prețul propus de cumpărător nu este OK. În acest caz, el congelează întreaga roadă și așteaptă sezonul rece. Astfel, în 2015, prețul a crescut de la 2 Euro per kg în lunile de vară, până la 3 Euro per kg, în luna decembrie.  Apropo, congelarea îl costă 0,15 Euro per kg, ceea ce este cu 20% mai puțin decât oferta companiilor din Republica Moldova. E de menționat totuși că în Serbia nu se practică congelarea IQF, ci una tradițională – în congelatoare cu capacitate mare.

Ca și producătorii Moldoveni, Viseslav a remarcat probleme cu forța de muncă. Însă spre deosebire de fermierii moldoveni, el cheltuie cu circa 50-100% mai mult – cheltuielile pentru un om/zi ajungând la 15-25 Euro.

Viseslav este unul din cei 4 producători de zmeur din Serbia care au dreptul să livreze producția sa Casei Regale din Marea Britanie.

Statul Sîrb l-a ajutat pe Viseslav oferindu-i suport atât pentru plasă, cât și pentru înființarea plantației.

FOTO: AMIB
FOTO: AMIB

Congelarea pomușoarelor în Serbia

Compania Zvezda este unul dintre cei circa 400 de agenți economici din Arilje, care colectează în stare proaspătă, iar apoi comercializează pomușoarele congelate.

Zmeura se recepționează, se verifică, se cântărește, iar apoi se aranjează în lăzi compacte de 2 kg, care se stochează în congelator. Temperatura în această cameră este de -35 grade Celsius.

Administratorul întreprinderii a demonstrat producătorilor din RM cum are loc ciclul de congelare al zmeurei, oferind și produse finite pentru degustare. Produsul congelat este ambalat în pungi, iar apoi cutii de carton. Zvezda lucrează cu piața Rusiei, întrucât investiția, și beneficiarul final provine anume din această țară.

Fermierii moldoveni au observat că semenii lor din Serbia, au cel puțin 2 opțiuni – să vândă produsul la punctul de colectare, sau, să-l congeleze și să-l păstreze în așteptarea unui preț mai bun.

Plantațiile de mure

Miodrag este un producător de mure. Plantația lui este destul de frumoasă și îngrijită. Spre mirarea producătorilor moldoveni – o parte din roadă stă neculeasă pe arbuști. Fermierul a explicat că prețul din acest an este unul foarte mic și el este în pierdere dacă cheltuie fonduri pentru culesul roadei. De aceea el o lasă pe tufă.

Situația din acest an este paradoxală, pentru că în anii precedenți prețul a fost foarte bun. Miodrag povestește că așa ani se repetă periodic, însă el nu cunoaște factorii care generează fenomenul. Observația lui demonstrează însă că piața își revine în anul următor și stabilitatea fluxului financiar revine.

Murele din Serbia sunt frumoase – de altfel ca și în Republica Moldova. Totodată, țara se află pe locul 3 în lume după volumul de export al acestei pomușoare.

FOTO: AMIB
FOTO: AMIB

Vizita la întreprinderea Drenovac d.o.o. – unica companie de leofilizare din Serbia

Leofilizarea este o metodă deosebită de procesare, prin care se obțin produse finite cu conținut 0% de apă. Astfel de produse sunt utilizate  în special de cei de  la NASA (alimentația pentru cosmonauți) produsele având   greutatea  mică , pot fi utilizate în spațiu cosmic. Ele, totodată, își păstrează absolut toate proprietățile nutritive și gustative.

Administratorul întreprinderii s-a oferit a fi ghid pentru fermierii moldoveni, și a demonstrat cum arată standardele Global GAP, implementate în practică.

Costul investiției s-a ridicat la 1 mln. Euro, iar proprietarul este convins că în 7 ani aceasta va fi recuperată. E de menționat că un kg de pomușoare liofilizate costă aproximativ 35 Euro. Piața principală de desfacere fiind Olanda și Germania.

Prezentarea tehnologiilor de cultivare a pomușoarelor în Serbia

Savanții și cercetătorii de la Institutul de culturi pomicole și a arbuștilor fructiferi din Cácák au prezentat în fața fermierilor din Republica Moldova 3 prelegeri despre situația și particularitățile cultivării pomușoarelor în Serbia. Dr. Jelena Tomic a explicat care sunt cauzele lipsei de interes față de căpșun. Dr. Zaklina Karaklajic Stajic a povestit despre cultura murului, iar dr. Aleksandr Leposavic a explicat în detaliu cauzele succesului plantațiilor de zmeură.

De asemenea, grupul din Republica Moldov a vizitat și Laboratorul In Vitro al Institutului, precum și plantațiile unde cercetătorii își petrec studiile științifice și testările.

Despre proiectul Îmbunătățirea productivității și accesului la piață al producătorilor de pomușoare (AMIB)

Proiectul AMIB, implementat de către ONG Centrul de Consultanță în Afaceri, finanțat de către Fundația HEKS-Moldova, are scopul de a facilita creșterea productivității și veniturilor producătorilor de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova. Perioada de implementare a proiectului – 2016 – 2018. Unitatea de implementare – Centrul de Consultanță în Afaceri ONG.

Imagini de la Institutul din Cacak, plantație de zmeur, mur, punct de colectare, congelare, unic companie de leofilizare din Serbia, centru de distribuție a utilajului, uscătorie.

Posted by Proiectul AMIB on 2 Septembrie 2016

Oameni de afaceri din Japonia, interesaţi de vinurile moldoveneşti

Sergiu Jaman
-
0
Oameni de afaceri din Japonia, interesaţi de vinurile moldoveneşti

O misiune de afaceri din Japonia s-a aflat, în perioada 2-5 septembrie 2016, cu o vizită de lucru în Republica Moldova, având drept scop cunoaşterea şi promovarea vinurilor moldoveneşti în Ţara Soarelui Răsare.

Din delegaţie au făcut parte: dl Makoto Endo, reprezentant al Asociaţiei Importatorilor de Vin din Japonia, proprietar al mai multor restaurante şi wine-baruri, co-autor al “Japan Winery Guide”, “Basic Glossary of Essential Wine Words”, “Wine Dictionary”; Akito Ishizuka, investment banker şi expert în vinuri la Asociaţia Sommelierilor din Japonia; Marie Akiyama, sommelier certificat WSET, consultant cu experienţă în domeniul vinurilor.

În Republica Moldova, oamenii de afaceri au efectuat vizite de studiu la vinăriile Cricova, Asconi, Castel Mimi, Purcari, EtCetera, Romaneşti şi Chateau Vartely. De asemenea, delegaţia a făcut cunoştinţă cu vinurile produse de membrii Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri – Carpe Diem, Equinox şi MinisTerrios.

Vizita delegaţiei japoneze în Republica Moldova a fost organizată de Ambasada Republicii Moldova la Tokyo, cu susţinerea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. Este deja a patra delegaţie de acest fel, interesată de importul vinurilor moldoveneşti. Oaspeţii din Ţara Soarelului Răsare s-au arătat impresionaţi de destinaţiile turistice din Moldova, de bucătăria tradiţională şi de calitatea vinurilor.

„Vinurile din Moldova au arome fantastice, asemănătoare celor din Lumea Nouă. Pe de altă parte, în gust seamănă cu stilul vinicol din Lumea Veche, ca de exemplu, Franţa. Respectiv, vinurile moldoveneşti combină două stiluri din lumi diferite, iar acest element oferă o perspectivă foarte bună la export”, a declarat Makoto Endo.

„Unul dintre oamenii de afaceri şi-a exprimat dorinţa de a deschide în viitorul apropiat un restaurant cu specific tradiţional moldovenesc în Tokyo. De asemenea, vinurile moldoveneşti vor apărea într-un important ghid al vinurilor din regiune. Toate aceste eforturi ne permit să credem că vom avea succes în promovarea vinurilor pe noi pieţe, aşa cum este Japonia”, a declarat Vasile Bumacov, Ambasadorul Republicii Moldova în Japonia.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie – iunie 2016, Republica Moldova a exportat în Japonia mărfuri şi servicii în valoare de 288 mil. USD.

VIDEO. FOTO. Cele mai interesante momente surprinse de Agrobiznes la Festivalul Porumbului

Sergiu Jaman
-
0
VIDEO. FOTO. Cele mai interesante momente surprinse de Agrobiznes la Festivalul Porumbului

Cercetătorii de la Institutul Porumbeni i-au așteptat, astăzi, 3 septembrie, pe toți cei care muncesc în câmp, dar și pe furnizorii de produse fitosanitare și tehnică agricolă la festivalul ”Ziua Porumbului”, desfășurat în satul Pașcani, raionul Criuleni.

Ajuns în acest an la a treia ediție, festivalul promite să câștige greutate și să devină unul din cele mai mari evenimente agricole din țară. Cei care au răspuns prezent au avut ocazia să viziteze câteva loturi demonstrative ca să afle ce rezultatele s-au obținut cu hibrizii Porumbeni în condițiile acestui an agricol și să consulte ofertele de utilaje, produse fitosanitare și fertilizanți ale firmelor de profil.

Echipa Agrobiznes a realizat în timpul festivalului o transmisiune LIVE pe pagina de facebook. Mai jos puteți vedea înregistrarea.

Niște imagini filmate de noi cu telefonul la Festivalul Național „Ziua Porumbului”. :)

#ZiuaPorumbului2016

Posted by Agrobiznes – Fermierul on 3 Septembrie 2016

 

Gazda evenimentului, Pintilie Pîrvan, directorul IF Porumbeni, a ținut să precizeze că, începând cu anul viitor, Republica Moldova va putea să-și vândă semințele pe piața Uniunii Europene. Asta după ce trei soiuri moldovenești de porumb au fost testate în România timp de doi ani, actualmente fiind în plin proces de înregistrare în România și, respectiv, în restul statelor comunitare.

”Performanța ne bucură mult, dar aceasta nu înseamnă că vom uita de piețele tradiționale, adică cele din CSI, ba din contra ne vom păstra pozițiile pe cele vechi și vom câștiga altele noi pe piața europeană. Totodată, sperăm că vom rămâne lideri și acasă, unde circa 70% din terenurile însămânțate cu porumb sunt de proveniență autohtonă”, a dat asigurări Pîrvan.

La eveniment au venit oaspeți din Ucraina și România, dar și ministrul Agriculturii, Eduard Grama, care și-a exprimat încrederea că festivalul va câștiga în curând tot mai multă importanță dat fiind faptul că este o cultură importantă pentru țara noastră.

Discursul ministrului Grama, care la fel a fost transmis LIVE. :)  

#ZiuaPorumbului2016 Cuvânt de salut @ Eduard Grama

Posted by Agrobiznes – Fermierul on 3 Septembrie 2016

 

În Republica Moldova, porumbul este cultivat pe o suprafață de aproximativ 500 mii de hectare, iar în anul acesta, fermierii contează pe o recoltă de 1 milion jumătate de tone, similară cu cea din anul precedent.

Mai jos am pregătit o galerie foto de la eveniment. Vizionare plăcută!

Posted by Agrobiznes – Fermierul on 3 Septembrie 2016

 

4 principii ale reformei porumbului de pe timpul lui Hrușciov și felul cum pot fi realizate acum

Natalia Ciuvaga
-
0
4 principii ale reformei porumbului de pe timpul lui Hrușciov și felul cum pot fi realizate acum

Este binecunoscut că Nikita Hrușciov a avut o pasiune pentru porumb și a pus la cale un plan de cultivare a acestuia pe arii extinse. El credea că porumbul va rezolva problema asigurării de hrană, dar cel mai mult își dorea ”să ajungă și să depășească” SUA la randamentul și producția de porumb. Dar pe aceasta, ca și multe alte curse cu Statele Unite ale Americii, URSS a pierdut-o.

Motive au fost destule: competențele slabe ale lui Hrușciov și ale altor lideri  de a lua ”decizii corecte”, ”eficiența avansată” a sectorului agricol al URSS,  dar și multe altele specifice economiei planificate ale Uniunii Sovietice. În consecință, s-a redus semnificativ nu doar randamentul la porumb, dar și la culturile tradiționale.

Mai jos vom examina principiile de bază ale reformelor lui Hrușciov, dar și vom aduce câteva exemple interesante despre cum ar fi putut utiliza el porumbul astăzi, având acces la tehnologiile moderne.

Principiul nr. 1 ”La vecin iarba-i mai verde și capra mai grasă”

În ianuarie 1945, Hrușciov scrie o notă comitetului central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în care menționează că în URSS însămânțările cu porumb constituie doar 3,6% din terenuri, în timp ce în SUA cota este de 36%. O asemenea nedreptate istorică trebuia neapărat rezolvată și, după cum se obișnuia în URSS, ”cât mai rapid și eficient”. De aceea, în septembrie 1956, acesta ține un discurs în care ordonă agronomilor sovietici să cultive porumb ”din Kazahstan și până la Taimâr” (Siberia).

FOTO: lenta.ru
FOTO: lenta.ru

Ce utilizări are porumbul astăzi? De necrezut, dar porumb se găsește chiar și în telecomanda de la televizor sau în periile de dinți electrice și asta deoarece el se folosește în calitate de conductor electric la fabricarea bateriilor.

Principiul nr. 2 ”Vrem să semănăm porumb și gata”

În 1956, în regiunea Dnepropetrovsk din Ucraina a fost creat Institutul unional de cercetare pentru cultura porumbului, care trebuia să aibă rolul de ”locomotivă” în reforma porumbului. Acestuia i s-a poruncit să creeze sorturi de porumb rezistente la îngheț. Însă oamenii de știință efectiv nu reușeau să țină pasul cu tempoul reformelor în domeniu. Dacă în 1954, suprafața însămânțată cu porumb era de 3,5 mil. de hectare, atunci în 1956 s-au cultivat cu porumb peste 37 mil. de hectare. În consecință, s-a lăsat cu o deficiență catastrofală de sorturi hibride.

Ce utilizări are porumbul astăzi? Porumbul este întrebuințat și la tratarea răcelilor și acum nu ne referim la metodele tradiționale . Siropul de porumb se folosește la producerea bomboanelor pentru durerile de gât. Pe lângă gustul dulceag ce îl conferă, porumbul, spre deosebire de zahăr, nu se cristalizează și respectiv se pretează modelării.

FOTO: bakertilly.ua
FOTO: bakertilly.ua

Principiul nr. 3 ”Dați patriei 50 de chintale la hectar”

În goană după creșterea productivității culturii de porumb au fost însămânțate toate câmpurile, fără să se țină cont de condițiile climatice sau de calitatea solului. Porumbul a fost cultivat atât pe pământurile nedesțelenite, cât și pe terenurile alocate, de regulă, grâului și secarei. Pentru îndeplinirea planului a fost implicat celebrul fermier american Roswell Garst, care, ulterior, a devenit consultantul neoficial al lui Hrușciov în campania sa privind cultivarea porumbului. Cu toate acestea, abordarea clasică a sovieticilor, ce presupunea îndeplinirea ”poruncilor venite de sus” indiferent de metodă sau prețul plătit, nu i-a permis să obțină doritele 50 de chintale la hectar. Pentru aceasta nu existau nici tehnologii corespunzătoare de însămânțare și creștere, nici destui specialiști calificați care să facă față acestei provocări.

Ce utilizări are porumbul astăzi? Porumbul este folosit atât la producerea covoarelor, cât și în alte sectoare ale industriei textile, inclusiv la producerea vopselelor speciale. Mărfurile textile, la fabricarea cărora s-au întrebuințat produse derivate din porumb, sunt mai puțin toxice pentru om și mediul înconjurător, față de cel generate din materiale sintetice obținute din petrol.

Principiul nr. 4 ”Nici porumb, nici pâine”

În pofida eforturilor depuse pentru crearea unor sorturi potrivite și însămânțărilor efectuate pe scară largă, URSS așa și nu a ajuns din urmă SUA și cu atât mai mult nu a depășit-o. La sfârșitul anilor ’50, productivitatea medie la 1 ha cu porumb alimentar constituia 27-30 chintale, pe când în URSS era de numai 13 chintale. În Siberia de vest, de exemplu, în perioada 1953-1960, însămânțările cu porumb au crescut de la 2,1 mii hectare la 1,6 mil. hectare, însă productivitatea medie era de numai 7,5 chintale/ha.

FOTO: bakertilly.ua
FOTO: bakertilly.ua

Ce utilizări are porumbul astăzi? Făina și amidonul de porumb se folosesc pe larg la producerea cleiului și altor substanțe cleioase. Chiar și laturile adezive de pe plicuri sunt cleioase datorită faptului că în componență au porumb.

În consecință, în 1963, URSS s-a văzut nevoită, pentru prima dată în ultimele decenii, să importe grâu, iar în 1964, mai mult de jumătate din suprafețele însămânțate cu porumb au fost compromise. Eșecul se explică prin exploatarea irațională a terenurilor, lipsa tehnologiilor și hibrizilor potriviți pentru climatul rece din regiune. În scurt timp după răsturnarea lui Hrușciov de la putere, febra porumbului a scăzut, iar fermierii sovietici au revenit la culturile tradiționale: grâu, secară și plante pentru furajarea vitelor.

Articol realizat în baza materialelor bakertilly.ua

MAIA promite suport financiar pentru agricultorii afectați de calamitățile naturale

Sergiu Jaman
-
0
MAIA promite suport financiar pentru agricultorii afectați de calamitățile naturale

Statul oferă suport financiar pentru a acoperi cheltuielile pentru măsurile fitosanitare agenților economici care au înregistrat prejudicii în urma calamităților naturale din anul curent, în particular, înghețurile târzii de primăvară. Mijloacele financiare vor fi alocate din Fondul de Rezervă al Guvernului.

Despre aceasta a anunțat ministrul Eduard Grama în cadrul unei ședințe care a avut loc vineri, 2 septembrie, și la care au participat conducerea asociațiilor de profil: „UniAgroProtect”, „AGROinform”, „Moldova Fruct”, Federația Națională a Fermierilor din Moldova și Asociația producătorilor și exportatorilor de struguri din Moldova.

„Suportul va fi alocat pentru acoperirea cheltuielilor la măsurile de protecție fitosanitară a plantațiilor pomicole pe suprafața de circa 10 mii de hectare afectate , dintre care, 6,5 mii ha în urma înghețurilor și alte circa 3,5 mii ha de livezi și viță de vie afectate de grindină mare și ploi torențiale”, a specificat ministrul Eduard Grama.

Mijloacele financiare vor fi alocate în baza unui regulament care urmează a fi elaborat în timpul apropiat de către specialiștii din cadrul ministerului, și care va fi consultat cu asociațiile de profil. Reprezentanții asociațiilor au apreciat faptul că banii vor fi alocați din Fondul de rezervă și nu din Fondul de Subvenționare. Totodată, ei au susținut ideea ca de aceste mijloace financiare să beneficieze nemijlocit agenții economici afectați de calamitățile naturale înregistrate în acest an.

Astfel, vor fi acoperite costurile tratamentelor fitosanitare pentru protecția plantelor pentru anul curent, care constituie circa 5 mii lei/ha pentru plantațiile de măr și 3,5 mii lei/ha pentru sâmburoase.

Calculele privind volumul producție de fructe compromis și valoarea prejudiciilor au fost efectuate conform metodologiei DaLa (Damage and Loss Assessment in the Agricultural Sector), elaborată de Banca Mondială și utilizată pe larg  de către experții internaționali, inclusiv FAO, în baza datelor Comisiilor de documentare, obținute după deplasarea în raioanele afectate și informației prezentate de Direcțiile raionale Agricultură și Alimentație, precum și datelor din Tabelul centralizator privind prejudiciul cauzat de situaţiile excepţionale cu caracter natural.

De menționat că, în scopul evaluării  prejudiciilor cauzate de calamitățile naturale, prin ordinul Ministrului au fost create Comisii de documentare a mărimii pagubelor rezultate de la înghețuri. În componența Comisiilor au fost incluși specialiștii Ministerului, responsabili pe raioane, savanți de la Institutului Științifico – Practic de Horticultură și Industria Alimentară, cadre didactice de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

3 septembrie: Festivalul Naţional – Ziua Porumbului. Programul evenimentului

Sergiu Jaman
-
0
3 septembrie: Festivalul Naţional – Ziua Porumbului. Programul evenimentului

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, de comun cu Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, invită la ediția din acest an a Festivalului Național „Ziua Porumbului”.

Gazda evenimentului, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” este unica Instituție Științifică cu ciclul deplin de selecție din republică care se ocupă cu producerea semințelor hibride de porumb. Instituția se bucură de înalte aprecieri la numeroase concursuri și expoziții internaționale, iar anul acesta a reușit să introducă trei soiuri de hibrizi de porumb în Registrul de Stat al României. Astfel, soiurile respective vor fi introduse în catalogul de plante a 28 de ţări din Comunitatea Europeană.

Ediția din acest an a Festivalului Național „Ziua Porumbului” va avea loc la 3 septembrie, ora 10:30, s. Pașcani, r-nul Criuleni, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”.

Programul

de activități privind desfăşurarea Festivalului Naţional – Ziua Porumbului, ediţia a III- a, din data 03 septembrie 2016, la Institutul de Fitotehnie ”Porumbeni”.

Ora Activități

 
1030-1100

 

1100-1230

 Înregistrarea participanţilor

 

1) vizitarea loturilor demonstrative: nr. 1 și nr. 2

2) vizitarea exponatelor de tehnică, produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor,

3) vizitarea meşterilor populari,

4) prezentarea tehnicii agricole destinată tehnologiilor de prelucrare conservativă a solului,

 
 

1230-1330

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1330 –1600

 Cuvânt de salut:

1. Directorul IF ”Porumbeni” Pintilie Pîrvan

2. Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Eduard Grama

3. Preşedintele AŞM Gheorghe Duca

4. Președintele RM a. 1990-1995, dl Mircea Snegur

5. Președintele raionului Criuleni

Înmânarea diplomelor:

Se vor acorda câte 5 diplome din partea IF “Porumbeni, Consiliul raional Criuleni, MAIA pentru cei mai fideli producători agricoli şi producători de seminţe de porumb.

Tombola – (concursul conform ecusoanelor)

Concursul celor mai buni meşteri populari, culinari, celui mai bun exponat, ş.a.

 

Show aviatic, prânz, concert şi închiderea Festivalului

Cum funcționează cooperativele agricole în Japonia, China și Malaezia

Natalia Ciuvaga
-
0
Cum funcționează cooperativele agricole în Japonia, China și Malaezia

În ultimul articol din seria materialelor despre cum au fost formate și prin ce se deosebesc cooperativele agricole din diferite părți ale globului vorbim despre asociațiile din Asia și anume cele din Japonia, China și Malaezia.

În Malaezia cooperativele au în frunte funcționari profesionali

Aproape 27% din populația Malaeziei este antrenată în cooperative agricole. Numărul organizațiilor de fermieri este de 285, iar al cooperativelor agricole de 422. La conducere stau persoane alese de membrii lor.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

Întrucât o cooperativă poate fi constituită în această țară cu minimum 30 de persoane, fermierii fac uniuni la nivel de stat.

Activitatea cooperativelor este coordonată de către guvern. Organizații agricole există la nivel de regiune, stat sau țară și, de regulă, la cârma lor stau angajați profesionali. Sunt prezidate de un director general, ajutat, la rândul lui, de alți cinci manageri ce răspund de cinci direcții de activitate: contabilitate, dezvoltare, economii și credite, business agricol și management.

Japonia a creat o rețea de cooperative, ce a ajuns să dețină monopolul pe piață

În Japonia, 91% din fermieri sunt incluși în cooperative. Ele se ocupă de producerea, ambalarea, transportul și comercializarea produselor agricole, dar și furnizează servicii financiare. Fiind create de guvern, asociațiile sunt verificate la nivel regional. În plus, cooperativele regionale administrează comerțul en gros cu produse alimentare și resurse de producție și răspund de credite și asigurări.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

Deși sistemul cooperatist a fost înființat de guvern, acesta nu are influență asupra organizațiilor cooperative. De fapt, ele au devenit un monopolist puternic pe piața japoneză a produselor alimentare, stabilind chiar și prețurile, iar șefii au dobândit și influență politică. Curios este că aceste cooperative nu intră sub incidența legilor anti-monopol, dar se mai bucură și de privilegii. Când japonezii au început să cumpere produse ieftine de import, în special orez, statul a mărit taxele la importul lor.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

O practică răspândită în Japonia este de a menține fermele aflate în declin. Acest lucru este legat de activitatea politică a șefilor acestor organizații care în acest mod ”cumpără” voturile fermierilor strâmtorați.

Comerțul cu ridicata efectuat de cooperativele agricole japoneze nu acoperea cheltuielile legate de producere, dar lipsa resurselor este compensată datorită serviciilor financiare furnizate și datorită administrării banilor primiți de la membrii săi.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

În 2014, s-a propus transformarea organizației într-o societate pe acțiuni. Dar, deocamdată reformele s-au rezumat la micșorarea barierelor comerciale impuse produselor agricole de import.

În China fiecare regiune are câteva zeci de tipuri de cooperative

Aproape 80% din populația Chinei lucrează în agricultură. Fermierii intră activ în cooperative, împrăștiate în toată țară. Multe din ele se alipesc unor asociații mai mari, cum este Asociația de comercializare a produselor agricole și a produselor conexe. Cu toate acestea, unele asociații sunt prost organizate, nu funcționează corespunzător și nu sunt eficiente.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

Mai mult, o bună parte din aceste cooperative sunt departe de a fi organizații democratice, unde membrii decid singuri cine îi va reprezenta. Chiar din contra, aici șefii decid ce culturi se vor crește și cine le vor cumpăra.

Nenumăratele uniuni agricole din China pot fi clasificate în trei categorii principale: cooperative specializate, cooperative de depozitare și asociații.

Cooperativele specializate sunt concepute pentru deservirea propriilor membri. În cazul lor se merge pe o conducere democratică și pe activități economice comune. Fermierii se ocupă de propria producție și fiecare din ei influențează în mod egal activitatea organizației.

Cooperativele de depozitare îmbină principiile cooperatiste cu sistemele de recoltare. Acestea se ocupă îndeosebi de prelucrarea, comercializarea, transportarea și depozitarea producției.

În asociații se unesc deja cooperativele. În cazul lor fermierii fac schimb între ei de mărfuri însoțitoare și tehnologii.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

În ciuda acestor uniuni, fermierii continuă să se confrunte cu venituri neregulate și prețuri scăzute la marfa produsă. Valoarea mărfurilor este stabilită de furnizorii întreprinderilor colective și de stat, dar și de liderii de pe piață. Instituții care să apere interesele fermierilor nu există la nivel legislativ.

De fapt, nu toate aspectele sectorului agrar chinez sunt bine dezvoltate. Activitatea cooperativelor nu este bine reglementată la nivel legislativ. Există doar un set de reguli, instrucții și acte sublegislative. De exemplu, s-a stabilit că o organizație cooperatistă poate fi organizată nu mai mult de 630 de persoane, totodată, fiecare este obligat să cumpere minimum 10 acțiuni din uniune a câte 100 yuani.

Cooperativa cu cea mai mare cifră de afaceri se află în Coreea de Sud

Lideri mondiali la vânzări sunt cooperativele din Japonia și SUA. Vânzările înregistrate de 30 cele mai mari asociații agricole din lume au atins, în 2013, cifra de 410,53 miliarde de  dolari.

FOTO: aggeek.net
FOTO: aggeek.net

Rezumat

Fiecare țară are o abordare diferită în ce privește fenomenul cooperatist, fie sub influența realităților istorice, fie din cauza schimbărilor prin care a trecut sectorul. Aceste uniuni au adus beneficii pentru membrii săi și economie, dar și au atras după sine probleme.

Este important să cunoști particularitățile cooperativelor cu care vrei să faci afaceri ca nu cumva să propui cel mai avantajos business-plan din lume cooperativei anti-capitaliste LongoMai sau să închei un contract doar cu unul din membrii kibuțului.

De altfel, experiența altor țări pot servi un bun model și pentru țara noastră. De exemplu, cooperativele din Franța, Canada și SUA nu sunt organizate de guvern, ci de fermieri, respectiv nu stau la cheremul celor de sus. Să nu repetăm greșelile ce le-au făcut alții până la noi, să nu așteptăm ordine de la stat, dar să luăm exemplul celor mai de succes cooperative din Occident care au pornit ”de jos”.

Articol realizat în baza materialelor aggeek.net

Participă la Iarmarocul Internațional de Produse Organice și Naturale „Natura Food”

Sergiu Jaman
-
0
Participă la Iarmarocul Internațional de Produse Organice și Naturale „Natura Food”

Camera de Comerț și Industrie aduce la cunoștință că, în perioada 7 – 9 octombrie curent, în orașul Lodz, Polonia, va avea loc cea de-a IX-a ediție a Iarmarocului Internațional de Produse Organice și Naturale „Natura Food”.

Acesta este cel mai mare eveniment de specialitate din Polonia, cu participarea anuală a circa 350 de companii din diferite țări ca: Lituania, Ungaria, Italia, Cehia, Germania și Spania. Anual, evenimentul este vizitat de 12 mii persoane, dintre care, circa 50% sunt producători, procesatori, manageri, distribuitori, retaileri, etc.

Iarmarocul reprezintă o platformă de stabilire a contactelor directe B2B, posibilitatea de a prezenta și cunoaște produse noi, precum și de a pătrunde pe piața poloneză. În cadrul iarmarocului vor fi organizate un șir de seminare și întrevederi sectoriale, forul ECO, Forul BioAfacerilor, precum și Congresul BioEconomiei.

Mai multe informații despre iarmaroc puteți afla pe site-ul evenimentului sau prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Polonă.

Lipsa unei Poliții Fitosanitare generează pierderi de milioane pentru producătorii agricoli

Sergiu Jaman
-
0
Lipsa unei Poliții Fitosanitare generează pierderi de milioane pentru producătorii agricoli

În țările dezvoltate agricultorii sunt obligați să îngrijească corespunzător plantațiile pe care le dețin pentru a evita răspândirea dăunătorilor, în caz contrar riscă amenzi usturătoare din partea Poliției Fitosanitare sau chiar procese penale. În țara noastră nu există un organ care să îndeplinească aceste funcții, fapt ce aduce daune semnificative agricultorilor.

Mai mulți producători agricoli au sesizat organele statului despre problema plantațiilor care nu sunt îngrijite corespunzător sau chiar abandonate și care aduc daune semnificative agricultorilor din zonă. Astfel, chiar dacă utilizează cele mai performante tehnologii și preparate, investițiile pot fi zădărnicite de dăunătorilor de pe terenul vecinului, scrie agora.md.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii declară că legislația țării noastre prevede amenzi pentru astfel de cazuri. Totuși, fermierii spun că acestea sunt derizorii față de daunele aduse, iar pentru a recupera prejudiciul este necesar să te adresezi instanței de judecată.

„Domeniul protecției plantelor este o problemă serioasă pentru Moldova. Eu am văzut practicile europene, acolo sunt niște amenzi pe care nimeni nu vrea să le primească. Într-un minut inspectorul prin geolocalizarea spațială găsește proprietarul și aplică amenda. Ieri am vorbit cu serviciul asemănător cu al nostru din Olanda. Ei spun că poliția sanitar-veterinară de la ei are dreptul să inițieze până și investigații penale, acolo unde trebuie. La noi când cineva spune că inspectorul fitosanitar amendează, el de fapt nu are dreptul să facă acest lucru. Potrivit legislației noi nu putem să aplicăm nicio amendă. Când avem produse falsificate trimitem inspectorii și ne adresăm la Poliție să meargă cu noi, fiindcă ei au dreptul să inițieze o investigație. În unele raioane ei nu sunt receptivi sau cunosc persoana care vinde la piață sau în teritoriu. Astfel, avem o problemă destul de complicată. Acum suntem în procesul de armonizare a legislației la cerințele UE și trebuie să întreprindem măsuri foarte serioase contra celor care nu îngrijesc terenurile pe care le posedă. Cine are pământ trebuie să răspundă”, a declarat Gheorghe Gaberi, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în cadrul unei întâlniri cu producătorii și exportatorii de produse vegetale.

Agricultorii intervievați declară că în prezent o soluție este cumpărarea terenului care nu este îngrijit, chiar dacă proprietarul solicită un preț mai mare decât cel de pe piață. Adresarea în instanță poate dura foarte mult timp și necesită mulți bani, totodată nu este garantat că vei putea încasa daunele.

Această problemă este cu atât mai gravă în situația când la noi în țară terenurile sunt foarte fragmentate.

De remarcat că în România Poliţia Fitosanitară a fost creată în 2009 la ordinul Ministerului Agriculturii. Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii coordonează şi controlează întreaga activitate a Poliţiei Fitosanitare. Organul are dreptul să amendeze cei care încalcă legislația în domeniul fitosanitar.

1...1.5991.6001.601...1.994Pagina 1.600 din 1.994