Moldova şi China ar putea semna un acord bilateral de comerţ liber

0

Republica Moldova şi China ar putea semna un acord bilateral de comerţ liber. Despre aceasta a discutat vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc cu ambasadorul Chinei la Chişinău, Zhong Yinghong. Cei doi oficiali au convenit ca iniţierea discuţiilor referitor la semnarea unui asemenea acord să fie inclusă în agenda şedinţei Comisiei moldo-chineze privind cooperarea economică, care urmează să fie organizată până la finele anului curent la Chişinău, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, Zhong Yinghong a accentuat că autorităţile chineze acordă o atenţie sporită dezvoltării relaţiilor bilaterale cu Republica Moldova şi optează pentru extinderea acestora pe diferite domenii, în special comerţ, transporturi, infrastructură, etc.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au discutat despre dezvoltarea relaţiilor comercial-economice dintre Republica Moldova şi Republica Populară Chineză şi procesul de realizare a trei proiecte finanţate din grantul nerambursabil de 60 milioane de yuani (peste 2,6 milioane de euro) oferit de Guvernul de la Beijing.

Totodată, Octavian Calmâc şi Zhong Yinghong au convenit asupra formării unui grup de experţi, care va dirija procesul de perfectare a documentaţiei tehnice pentru realizarea proiectelor de modernizare a sistemelor de control vamal, a sistemului informaţional al Ministerului Afacerilor Interne, precum şi de construcţie a unui Parc Fotovoltaic, implementate în contextul oferirii de către Guvernul Chinei a asistenţei tehnice Moldovei.

În opinia ministrului Economiei, acest grup va monitoriza, impulsiona şi simplifica procedurile de realizare a angajamentelor asumate de părţi şi va permite realizarea celor trei proiecte până la finele anului curent.

„Guvernul Republicii Moldova este interesat în realizarea acestor trei proiecte, deoarece ele contribuie la implementarea angajamentelor asumate de autorităţile centrale în procesul de modernizare şi reformare a diferitor domenii social-economice din ţară. Mai mult, aceste proiecte vor constitui un semnal bun pentru iniţierea unor proiecte investiţionale în ţara noastră, cu atragerea companiilor din China”, a menţionat Octavian Calmâc.

Volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Republica Populară Chineză în anul 2015 a înregistrat circa 375 milioane de dolari SUA, deţinând o pondere de 6,2% în comerţul total al Moldovei. În anul 2015, exportul Republicii Moldova în China a crescut cu 3,9% comparativ cu 2014.

Bune practici din Cehia pentru implementarea Registrului vitivinicol în RM

0

Profesioniștii din domeniul vitivinicol s-au familiarizat cu proiectul de creare a Registrului vitivinicol al Republicii Moldova (RVV) prin prisma experinţei Republicii Cehe. Conceptul a fost prezentat în cadrul a 4 seminare regionale, desfășurate între 14‑17 iunie 2016 în orașele Cahul, Comrat, Ștefan Vodă și Chișinău. Sistemul informaţional automatizat „Registrul Vitivinicol”, care va asigura trasabilitatea produselor vitivinicole autohtone, a fost elaborat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) și Direcţia politici de piaţă în sectorul vitivinicol a MAIA, în colaborare  şi cu susținerea Agenției Cehe pentru Dezvoltare (CzDA) şi a Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, partenerul strategic al ONVV.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Ca parte a planului de acțiuni ONVV, profesioniștii din sector beneficiază în mod constant de asistență și instruire oferită de experții ONVV și experți internaționali invitați. Astfel reușim să promovăm introducerea soluțiilor moderne în agricultură și aplicarea noilor reglementări în domeniul vitivinicol. Această serie de seminare a abordat un subiect deosebit de important, deoarece RVV va funcționa ca un garant al calităţii Vinului Moldovei şi îi va ajuta pe producători să acceseze noi pieţe de desfacere.”

„Registrul Vitivinicol” (RVV) va conține informații detaliate despre toți producătorii de struguri și procesatorii vinicoli, făcând posibilă identificarea originii produselor pe bază de must şi vin, în special a celor cu indicaţie geografică (IG) şi cu denumire de origine protejată (DOP), în tot lanțul procesului de producere-comerț: viticultor, producător de vin, distribuitor, vânzător, exportator.

Experții cehi din cadrul autorităţiilor responsabile de ţinerea Registrului vitivinicol al Republicii Cehe au prezentat participanților bunele practici din acest domeniu, valabile pentru Republica Moldova. De asemenea, au fost puse în discuție subiecte privind noile tehnologii în viticultură şi vinificaţie, marketingul asociaţiilor vitivinicole şi producerea vinului ecologic.

Petr Vaculik, lider de proiect, Cehia: „În Republica Cehă registrul vitivinicol a fost creat in anul 2004, iar la moment el se află intr-un proces continuu de modernizare. Doar prin înregistrarea tuturor plantațiilor viticole din Cehia noi am putut garanta trasabilitate produselor vitivinicole. Totodată producătorii locali sunt interesaţi în menţinerea Registrului deoarece ei sunt siguri că nimeni nu va putea falsifica vinurile şi nu va exista riscul de-a pierde pieţele de desfacere. Registrul vitivinicol constituie fundamentul reformării sectorului vitivinicol din Republica Moldova.”

Înregistrarea în RVV este gratuită, dar obligatorie pentru viticultorii și vinificatorii care intenționează să-și comercializeze produsele cu IGP și DOP. Pe parcursul anilor 2015-2016 ONVV desfășoară instruiri, oferind persoanelor interesate din domeniu (viticultori, vinificatori, reprezentanți ai primăriilor, ingineri cadastrali) asistență gratuită privind: informații despre RVV, completarea cererilor de înregistrare, procedura de aplicare pentru înregistrare, beneficiile includerii în RVV etc. Fondurile necesare pentru implementarea proiectului, care sunt estimate la cca 1 milion de dolari SUA, vor fi alocate de către Agenția Cehă pentru Dezvoltare (CzDA) şi Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova.

Banca Mondială susţine extinderea activităţilor de succes ale proiectului MAC-P

0

Banca Mondială este dispusă să susțină extinderea activităților care au înregistrat succese considerabile, în cadrul proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). În cadrul unei întrevederi care a avut loc luni, 20 iunie, ministrul Eduard Grama și reprezentanții Băncii Mondiale Anatol Gobjila și Olga Sainciuc au discutat despre semnarea unui Acord de finanțare adițională dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.

Documentul prevede extinderea activităților implementate în prima faza a proiectului, în special, în cadrul Componentei 2 a Proiectului: ”Îmbunătățirea potențialului de acces la piețe”. De asemenea, Acordul de Finanțare Adițională presupune o restructurare a proiectului, în vederea realocării mijloacelor rămase din Componenta 5: ”Compensații pentru susținerea vânzărilor” la Componenta 1: ”Consolidarea managementului siguranței alimentelor”.

De menționat că în urma discuțiilor dintre echipa de proiect și Guvern s-a ajuns la concluzia că Finanțarea adițională reprezintă modalitatea cea mai potrivită de a asigura extinderea rezultatelor de succes ale MAC-P întru promovarea integrării producătorilor mici și medii de fructe din Republica Moldova pe piețele de desfacere.

Ministrul Eduard Grama a exprimat gratitudinea pentru sprijinul constant din partea Băncii Mondiale îndreptat spre creșterea competitivității produselor agricole moldovenești la nivel comparabil cu cel al produselor fabricate în UE.

„Creșterea competitivității sectorului agricol este o condiție-cheie pentru dezvoltarea durabilă a sectorului și creșterea economică în general”, a menționat ministrul.

Proiectul ”Agricultura Competitivă în Moldova” (MACP) a fost lansat în iunie 2013. Obiectivul de dezvoltare al proiectului vizează consolidarea competitivităţii sectorului agroalimentar al ţării prin susținerea procesului de modernizare a sistemului de management al securităţii alimentare; facilitarea accesului pe piaţă pentru agricultori, precum şi integrarea practicilor de agro-mediu şi de gestionare durabilă a terenurilor.

FOTO. JM Invest Group și ProBio au organizat la Cubolta un seminar dedicat agriculturii ecologice

0

Peste 50 de fermieri și producători agricoli au sărbătorit Ziua Câmpului în acest weekend la Cubolta, Sângerei, unde au avut parte de o vizită în teren mai puțin obișnuită pentru agricultura din Republica Moldova. Aici, după un seminar introductiv legat de agricultura ecologică, cei prezenți s-au convins singuri că se pot crește produse organice și la noi, cu minimum de resurse, dar cu rezultate peste așteptări.

Evenimentul a fost organizat de către ProBio CZ, (o companie cehă, unica de altfel în Cehia, specializată în realizarea produselor ecologice), în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Cehă, dar și cu Asociația People in Need, în parteneriat cu JM Invest Group. Scopul acestuia a fost de a familiariza producătorii agricoli cu principiile agriculturii organice, precum și cu metodologia de implementare a acesteia în condițiile Republicii Moldova.

Despre prezența la acest eveniment, Jana Michalova, director general JM Invest Group, a menționat că e destinat producătorilor agricoli care deja cresc sau vor să cultive produse ecologice. Totodată, în cadrul acestei întruniri, a reușit să prezinte noile tehnologii performante agricole, dar și specificul aplicării preparatului BIO Azoter, un nou tip de fertilizant biologic.

jana-michalovaAzoter este un îngrășământ de origine bacteriană fabricat în Slovacia. Este conceput pe bază de microorganisme, nu are substanțe active, dar, în schimb, este creat după o tehnologie modernă prin care îmbogățește solul cu bacterii fixatoare de azot, care pot să sustragă azotul din atmosferă și să îl transforme în compuși necesari culturilor. Asta îl face destul de rentabil pentru fermieri, atât din punct de vedere ecologic, dar și economic. Cât privește tehnica agricolă prezentată aici, pot afirma că este importată din Cehia și Slovacia și este destinată exclusiv pentru creșterea și cultivarea producției ecologice”, a adăugat Jana Michalova.

Vitalie Pintilie activează de mai bine de un an în cadrul companiei ProBio Moldova. El susține că în 2018, în Republica Moldova va fi recoltată prima roadă de produse sută la sută ecologică.

„Pentru a face agricultură organică e nevoie de o perioadă de conversie. Dacă pentru culturile de câmp aceasta durează doi ani, pentru plantele multianuale, precum și pentru vii și livezi, aceasta e de circa trei ani. Compania noastră nu încearcă să convingă fermierii să vitlie-pintilieapeleze la serviciile noastre, dar, datorită seminarelor și vizitelor ce le întreprindem și le organizăm, aceștia se conving și singuri că acest tip de agricultură este unul foarte reușit și necesită puține cheltuieli, pentru că nu folosesc diverse erbicide, insecticide, etc. Da, e adevărat că recolta poate fi mai mică, în schimb e cu mult mai calitativă. Ar fi binevenit ca producătorii agricoli să fie mai deschiși către ultimele tendințe în materie de agricultură, să depășească frica de ceva nou și să testeze ceva diferit. Cât privește realizarea producției ulterioare, compania ProBio e interesată de roada ecologică și are o cerere de 2000 tone de speltă organică, circa 1000 tone de hrișcă, peste 3000 tone porumb, și alte sute de kilograme de fasole, năut, bob, mazăre, soia și alte boboase, care vor ajunge pe piața internă din Cehia. Totodată, cei care vor încerca să aplice la acest tip de agricultură, vor avea parte și de subvenții din partea autorităților datorită programului național de subvenționări în agricultură”, a mai precizat Vitalie Pintilie.

Šárka Kobzová, Reprezentanta ProBio, Cehia, responsabilă pentru Moldova: „Piața din Republica Moldova este una mică la moment, dar sunt sigură că în aproximativ 10-15 ani, va atinge același nivel pe care îl are Cehia la moment. Moldova e abia la început, am văzut deja produse ecologice pe rafturile din magazinele din țară. Populația trebuie să înțeleagă ce înseamnă produsele ecologice și beneficiile acestora. Circa 4% din produsele prezente în magazinele din Cehia sunt produse ecologice 100%. Și Moldova va atinge acest potențial, doar dacă producătorii autohtoni vor fi mai deschiși spre acest tip de agricultură și vor înțelege cum funcționează acesta. Nu e obligatoriu, ca să se facă agricultură ecologică din primul an, pe toată suprafața terenurilor pe care le dețin. Aici e binevenită tactica „Pas cu Pas”, ca să fie siguri că dacă ceva nu merge să poată înlătura problema de pe suprafețele mici. Abia, apoi, să se extindă”, spune reprezentanta.

Grigore Romanciuc este unul dintre primii fermieri ce a încercat să facă agricultură organică în Moldova. Fiind originar din Florești, acesta a reușit deja să planteze circa 55 ha de teren cu culturi. Dar deși, se află în perioada de conversie, rezultatele nu întârzie să apară, ne asigură fermierul.

grigore-romanciuc„Am plantat mazăre și lucernă, orz, lucernă cu orz, și speltă. Am participat la diverse seminare și am decis că trebuie să încerc și asta. Că e timpul să fac și agricultură ecologică. Evident, sunt și unele greutăți, precum lupta cu buruienile, pentru că solurile noastre sunt predispuse spre creșterea lor, dar datorită lucernei, obținem rezultate bune. Avem mai puține cheltuieli, și cel mai important, avem cerere la produse. Iar asta e tot de ce avem nevoie, noi, fermierii”, menționează Grigore Romanciuc.

Radu Gagiu de la Gospodăria Verde SRL a fost gazda acestui eveniment. Agricultura este o afacere de familie pentru el și alți doi frați ai săi. Împreună au peste 700 ha de teren agricol, dar de mai bine de un an, au decis că peste 100 de ha să le „dedice” culturilor ecologice.

radu„Acum avem plantații de speltă, hrișcă, muștar, mazăre. Sincer, a fost cam greu să accept un astfel de tip de agricultură, și chiar nu înțelegeam de ce se plantează împreună așa culturi. Dar, acum știm deja. Fiind trei frați, ne-am repartizat pe trei domenii diferite, ca să nu avem un haos, fiecare răspunde de un tip de agricultură. Așa că am riscat, deja așteptăm recolta. Vedeți și voi că se anunță a fi bogată”, spune Radu.

Compania ProBio și-a început activitatea în 2015 prin 5 fermieri care au dat curs provocării lansate de ea. Până la finele anului curent, numărul acestora va ajunge la 15.

Galerie Foto

FOTO. Doi italieni cresc legume și fructe în sere subacvatice amplasate în Marea Mediterană

0

Căpșuni crescute la fundul mării sau oceanelor, în baloane de aer? Sună fantastic, dar pus deja în practică de doi scafandri italieni, Sergio și Luca Gamberini, tată și fiu.

Până nu demult aceștia dețineau o firmă de scufundări pe coasta de vest a Italiei, în localitatea Liguria. Fără să renunțe la diving, aceștia s-au reprofilat recent în grădinari-fermieri.

Cei doi au înființat o fermă pe care au numit-o ”Grădina lui Nemo”, după celebrul personaj al lui Jules Verne.

Grădină subacvatică – revenim înapoi în ocean?

Afacerea a fost începută încă în 2012, dar rezultate palpabile se văd abia astăzi. Au pornit cu trei sere subacvatice, iar la moment italienii dețin cinci ”biosfere”, scufundate la o adâncime de 9 metri și fixate de o ancoră.

În aceste sere italienii cresc:

  • căpșună;
  • busuioc;
  • salată;
  • și fasole.

Totul a început de la busuioc, el fiind ingredientul principal al celebrului sos pesto – vedeta bucătăriei italiene.

Busuiocul obținut  la fundul mării nu numai că arăta bine, ci, spre marea uimire a grădinarilor, acesta avea și o aromă mult mai pronunțată!

Pentru a crește legume la adâncul mării, mai întâi de toate trebuie ca serele unde se pun lăzile cu răsaduri să fie umplute cu aer. Cu ajutorul senzorilor se va monitoriza microclimatul din interiorul bulei, iar camerele de supraveghere va permite oamenilor să vadă și să se bucure de rezultate.

FOTO: earthporm.com
FOTO: earthporm.com

Apropo, curioșii care vor să afle mai multe despre grădinăritul subacvatic pot merge pe canalul video al acestui proiect, numit Ustream.

Avantajele fermelor subacvatice sunt următoarele:

  • nu există dăunători,
  • razele solare pătrund suficient, fără să pârjolească culturile,
  • se păstrează mereu o temperatură optimă de +25 grade Celsius,
  • umiditatea  se menține la 85%, nivelul cel mai indicat pentru sere, formându-se de la sine din contul condensării,
  • pentru a menține condițiile optime în acest ecosistem nu este nevoie de energie.

Soluție pentru regiunile unde agricultura tradițională este imposibilă

Asemenea regiuni se întâlnesc pe tot globul pământesc – cel mai des totuși ne referim la malurile pietroase și infertile, frumoase și sălbatice, dar total nepotrivit pentru creșterea oricăror culturi. Așadar, utilizarea mării gingașe în locul pământului pietros – poate fi o alternativă a serelor îndesate pe uscat.

Dacă ajungeți în orașul italian Savona mergeți neapărat să admirați Grădina lui Nemo, care se află nu departe de plajele turistice.

FOTO: xray-mag.com
FOTO: xray-mag.com

Material realizat în baza 1000ideas.ru

FOTO. Un francez navighează de doi ani în jurul lumii alături de o găină pe nume Monique

0

Multă lume călătorește împreună cu animalele lor de companie. De cele mai multe ori e vorba de câini sau chiar pisici, însă francezul Guirec Soudée este însoţit în aventurile sale de o găină pe nume Monique. Ciudatul duet navighează în jurul lumii de doi ani. Ei au plecat din Insulele Canare, în apropiere de coasta de vest a Africii, îndreptându-se spre Caraibe, după care spre Groenlanda, unde se află astăzi.

Soudée spunea într-un interviu pentru BBC că imediat cum a văzut-o a înțeles că Monique este aleasa lui. Francezul a preferat-o deoarece spre deosebire de alte animale de companie găinile sunt mult mai independente. În plus, aceasta face ouă pe care călătorul le savurează în largul mării.

Având în vedere că vremea este imprevizibilă s-ar părea că pentru o găină mică este mult prea riscant să navigheze pe mare.

”Inițial îmi făceam multe griji”, admite Soudée, ”Mă gândeam că la vederea valurilor enorme aceasta s-ar poticni. Uneori, pentru o fractură de secundă, chiar îmi pare că va cădea peste bord, dar își recapătă întotdeauna echilibrul. Este nemaipomenit de curajoasă.”

Desigur că dacă vremea devine într-adevăr periculoasă francezul o pune în cușcă.

După Groenlanda, cei doi vor porni spre Alaska, de unde Soudée va continua să ne pună la curent cu aventurile sale pe site-ul său.

FOTO: mymodernmet.com
FOTO: mymodernmet.com
FOTO: mymodernmet.com
FOTO: mymodernmet.com
FOTO: mymodernmet.com
FOTO: mymodernmet.com

La Chișinău se desfășoară a patra ediție a festivalului dedicat energiei regenerabile

0

Sun Dă-I Fest a ajuns la a patra ediţie. Mii de oameni au venit astăzi în Grădina Publică Ştefan cel Mare să descopere tehnologiile eco şi să se delecteze cu melodii  cântate la instrumente muzicale alimentate de la energia solară. Sun Dă-I Fest este organizat de Proiectul Energie şi Biomasă – finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi POT Music.

„Valorificarea energiei din surse regenerabile şi sporirea măsurilor de eficienţă energetică este o prioritate continuă a Guvernului. Anul acesta a fost adoptată Legea privind promovarea energiei regenerabile  care stabilește obiectivele naționale în materie de energie regenerabilă, precum și mecanismele de suport pentru dezvoltarea pieței.  Republica Moldova are un potenţial mare  de surse energetice regenerabile care, odată valorificat, va spori independenţa energetică a ţării şi a fiecărui cetăţean în parte, va dezvolta economia naţională creând noi afaceri, locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, va proteja mediul ambiant”, a afirmat Octavian Calmâc, Viceprim-Ministru, Ministru al Economiei.

Sun Dă-I Fest este punctul culminant al Săptămânii Europene a Energiei Durabile în R. Moldova.

„Ediţia a IV-a a SUN DĂ-I Fest, ce este organizată cu suportului Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană, demonstrează  cât de importantă este energia sustenabilă pentru noi şi planetă, dar şi cât de distractivă poate fi aceasta şi că noi putem fi uşor parte a procesului de schimbare a modului în care consumăm energia. Este într-adevăr o cale foarte bună de a încheia Săptămâna Europeană a Energiei Durabile 2016 ce a cuprins mai multe evenimente în toată ţara”, susţine Aneil Singh, Charge d’Affaires, în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova.

Vizitatorii au văzut pe viu cum funcţionează tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile – cazane pe biomasă, linii de producere a biocombustibilului, panouri fotovoltaice, colectoare solare, turbine eoliene – şi au cunoscut istoriile oamenilor ce utilizează deja în casele, întreprinderile lor energia curată.

„Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă este nu doar utilă, ci și trendy. Numărul atât de mare de vizitatori și participarea unor formații muzicale cu renume denotă succesul inițiativelor noastre de comunicare. Mi-ași dori ca aceste activități să se transforme într-un angajament al tuturor cetățenilor țării de a fi mai prietenoși cu natura prin utilizarea responsabile a resurselor naturale”, a declarat Mihail Stratan, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică.

Sute de oameni au participat la dezbateri publice şi au formulat împreună recomandări  pentru Guvern în promovarea consumului de energie regenerabilă în R. Moldova. Maturii au luat parte activă la concursurile interactive la tema energiei regenerabile şi la atelierele practice  de producere a energiei regenerabile şi de valorificare a deşeurilor, iar copiii au colorat un orăşel de carton, au încărcat acumulatoare cu ajutorul citricelor şi au descoperit alte secrete ale energiei din sursele naturii.

 „Mă bucur să văd interesul sporit al oamenilor faţă de energia curată şi consumul inteligent al acesteia. În această săptămână, statele Uniunii Europene şi-au unit vocile pentru a promova energia regenerabilă. Şi R. Moldova este parte a acestei mişcări globale. În septembrie 2016, R. Moldova de rând cu alte state a aderat la cele 17 obiective globale de dezvoltare care vizează inclusiv asigurarea unui mediu mai curat şi accesul la energia regenerabilă”, a afirmat  Monica Moldovan, consilier în Portofoliul Dezvoltare Sustenabilă, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Tinerii din şcoli şi universităţi şi-au prezentat propriile invenţii ce ne ajută să economisim consumul de energie şi să valorificăm inteligent sursele regenerabile de energie. Festivalul a venit şi cu un târg al meşterilor pasionaţi de lucruri autentice ce au expus spre vânzare obiecte decorative, bijuterii, tablouri create din produse naturale. Împătimiţii eco au putut cumpăra caiete, pixuri produse din carton reciclat, ceasuri de masă ce se alimentează de la energia apei sau a soarelui, încărcătoare solare pentru telefonul mobil.

Proiectul „Energie şi Biomasă”  este un proiect de trei ani: 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

FOTO. Micii agricultori fac împreună afaceri bune. Experiența cooperativelor Legbiofruct și Colibasi

0

Un fermier tradițional din mediul rural din Moldova care deține doar un hectar de teren nu este în măsură să concureze cu marii actori de pe piața agricolă. Cumpărătorii stabilesc regulile și micii agricultori sunt forțați să-și vîndă produsele la prețuri scăzute pentru o perioadă limitată de timp, motiv pentru care le este foarte greu să mențină o afacere profitabilă.

Ce s-ar întimpla, însă, dacă micii fermieri ar crea o cooperativă agricolă, iar membrii acestei cooperative ar putea asigura volume mai mari de produse pe tot parcursul anului și ar investi în echipamente ce asigură siguranța alimentelor la nivelul cerut de către piața UE? Această transformare este în curs de desfășurare în cadrul sectorului agricol din Moldova, în special,  urmare a suportului suedez oferit în cadrul proiectului Băncii Mondiale „Competitivitatea în Agricultură”.

În mare parte, sprijinul suedez are ca scop sporirea competitivității sectorului agroalimentar al țării prin modernizarea sistemului de management al siguranței alimentelor, precum și asigurarea armonizării reglementărilor privind cerințele UE. De asemenea, în vederea facilitării accesului producătorilor agricoli la piețele de desfacere, Suedia contribuie la integrarea produselor agricole de valoare înaltă din Moldova pe piețele externe; în special în sectorul horticol unde Moldova are avantaje comparative în producția de fructe și legume. Ca rezultat al acestui proiect, se așteaptă o pondere mai mare de produse de calitate care îndeplinesc standardele de siguranță și de calitate pentru piețele-țintă, ceea ce va consolida, la rîndul său, competitivitatea relativă a sectorului agricol și potențialul său de generare de venituri.

„Acum dorm bine noaptea”

Înainte de a-și uni forțele, fermierii din cadrul Cooperativei Legbiofruct din Cimișlia nu puteau asigura un volum mare de produse în mod individual. Prin urmare, marii retaileri nu erau interesați în orice cooperare. După formarea unei cooperative de producere, lucrurile s-au schimbat.

„Acum avem contracte cu două rețele de retail din România. Deja nu mai vindem doar în septembrie sau octombrie și suntem în măsură să cerem un preț mai mare. În funcție de cerințele pieții, putem produce diferite tipuri de prune, de exemplu. În cazul în care se cere să le uscăm, putem folosi cele patru cuptoare de uscare. În cazul în care doresc prune cu umiditate mai ridicată, le prelucrăm în acest cuptor cu aburi”, spune unul dintre membrii cooperativei.

Din moment ce grupul de producători Legbiofruct și-au început activitatea în 2014, vânzările lor au crescut de zece ori. Cooperativa au fost în măsură să-și marească activele și să solicite  suport în achiziționarea de tehnologii moderne post-recoltare și de a investi în echipamente și facilități pentru a stoca recolta. Spălare, sortare, ambalare, pre-răcire, depozitare la rece, pre-procesare, transport frigorific – toate sunt componente esențiale în procesul post-recoltare, care îmbunătățește calitatea și consistența fructelor și legumelor. La moment, 40 de persoane sunt angajate permanent în cadrul Cooperativei, și adițional 60 de angajați în timpul sezonului de recoltare.

„Un agricultor nu poate menține un asemenea număr de lucrători pe tot parcursul anului. De aceea am fuzionat afacerile. Cineva a avut o seră, care a asigurat producerea în timpul iernii. Unul dintre membri a avut un soi de căpșuni pentru perioada de primăvară târzie, un alt membru a avut prune care se coc un pic mai târziu, iar altul – struguri, gata pentru recoltare în septembrie. Aceasta a fost ideea grupului nostru, de a face posibil să dezvoltăm și să păstrăm angajații noștri și să lucrăm cu aceiași oameni pe tot parcursul anului.”

Înainte de construcția noilor instalații de depozitare în cadrul cooperativei, fermierii erau forțați să vândă toată roada în septembrie sau octombrie. Într-o noapte, un ger cumplit a lovit recolta, și produsele în valoare de 60 000 de dolari au fost pierdute.

„Acum dorm bine noaptea, pentru că nu trebuie să mă gândesc la condițiile meteorologice.”

„Fiind un grup, avem mai multe oportunități”

„Fiecare avem unul sau două hectare de teren, contribuția noastră este aproape egală și nu există nici un monopol de putere în cadrul acestui grup, toate deciziile le luăm împreună”, spune administratorul Cooperativei Colibasi, Gheorghe Olteanu.

Fondatorii au studiat diferite oportunități de cooperare timp de jumătate de an, după care au aflat despre Proiectul Competitivitatea Agricolă. Șapte fermieri au creat grupul de producători Colibasi în 2014.

Fiind o cooperativă, producătorii nu mai depind atît de mult de condițiile meteorologice sau de vânzări imediate. În schimb, ei pot lucra cu o perspectivă mai lungă de timp și pot aștepta să-și vîndă produsele lor la un preț mai bun.

„Când vindeam recolta direct de pe cîmp, un kilogram putea costa 7 lei în luna septembrie. Acum putem vinde un kilogram la 14 lei în luna februarie”.

Este primul an de activitate al cooperativei și fermierii spun că până recent, a fost mai dificil să-și vândă produsele lor ca cooperativă.

„Oamenii nu știau despre această entitate, ne cunoșteau doar ca fermieri independenți. Acum însă începem să primim apeluri și propuneri ca o entitate”, spune Dl. Olteanu.

Prin cooperarea cooperativele, sau grupurile de producători, au un acces lărgit la capital și pot spori volumul operațiunilor post-recoltare de depozitare și procesare conform cerințelor de siguranță alimentară, și a standardelor piețelor-țintă. Totodată, aceștia efectuiază activități comune de promovare și marketing, care sunt mult mai rezultative. Potrivit Dlui Olteanu, este mai ușor, dar mai puțin sustenabil, de a găsi cumpărători în Rusia,. Cu cât mai mult vor vinde, cu atât mai repede vor fi în măsură să investească în echipamentul necesar pentru a putea comercializa și în UE pe viitor.

„Suntem foarte recunoscători Guvernului suedez pentru ajutorul de care  am beneficiat foarte mult și ne-ar plăcea să aducem strugurii noștri în Suedia!”

Proiectul Agricultură Competitivă

Proiectul este implementat de Banca Mondială în Moldova și are drept obiectiv sporirea competitivității sectorului agroalimentar al țării prin susținerea modernizării sistemului de management al siguranței alimentelor; facilitarea accesului producătorilor agricoli la piețe și integrarea practicilor agricole de mediu și a celor de management durabil al terenurilor. Contribuția suedeză este de 20 milioane coroane suedeze pentru perioada 2012-2016.

Premieră! Rusia a devenit cel mai mare exportator de grâu din lume

0

Rusia a devenit cel mai mare exportator de grâu din lume, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Agricultură al SUA, publicat la 10 iunie curent. La ora actuală, exporturile Rusiei se ridică la 24,5 milioane de tone de grâu, ale Canadei la 22,5 mil. tone, iar ale SUA la 21,09 mil. tone.  Totodată, datele ministerului rus al Agriculturii arată că exporturile de cereale au crescut, în perioada 1 iulie 2015 – 8 iunie curent, cu 12,3%, cifrându-se la 33,04 mil. tone, scrie agro2b.ru.

Deși până la finele anului agricol au mai rămas 20 de zile, raportul de forțe nu se va schimba, deci putem declara oficial că Rusia trece pe primul loc în topul celor mai mari exportatori de grâu din lume, declară Dmitry Rylko șeful casei de consultanță agricolă IKAR. Acesta subliniază că este pentru prima dată în istoria modernă când Rusia surclasează Canada și SUA în acest top.

Performanța Rusiei se datorează atât recoltei record de grâu din sudul țării (ținuturile Krasnodar și Stavropolski, regiunea Rostov), cât și deprecierii rublei. Ponderea acestor regiuni în structura exporturilor a crescut, potrivit lui Rylko, de la 80 la 85%.

Grâul rus este cumpărat de peste 130 de țări, cei mai mari clienți fiind Egipt, Turcia și Iran, spune Arkadi Zlocevski, președintele Asociației ruse a Producătorilor de Cereale. Principalii exportatori ruși de cereale sunt ”RIF”, casa de comerț a omului de afaceri Petr Khodykin, gigantul elvețian ”Glencore”, cel mai mare comerciant de materii prime din lume și ”Krasnodarzernoproduct” al lui Alexey Sidyukov, deputat în Adunarea Legislativă a regiunii Krasnodar.

Anul agricol s-a dovedit a fi unul productiv și pentru marile companiile cerealiere. Spre exemplu, în 2015, casa RIF și-a dublat exporturile de cereale până la 4,3 mil. tone și și-a triplat cifra de afaceri până la 50,5 miliarde de ruble, povestește directorul întreprinderii Vadim Sarkisov. Acesta a explicat că exporturile au crescut în mare parte datorită devalorizării monedei naționale, dar și datorită colaborării cu porturile de ape adânci. Cu toate acestea, Zlocevski recunoaște că în anul precedent, conjunctura pieței nu a fost foarte favorabilă – dacă anterior prețul unei tone ajungea la 250 și chiar 320$, atunci anul trecut prețul unei tone s-a situat la 180$.

Convins de faptul că Rusia își va păstra poziția de lider în anul următor se arată directorul companiei ”Petrohlebkubani” din Krasnodar, Maxim Fisik, în mare parte deoarece se așteaptă un an agricol bun. Dacă estimările Ministerului rus al Agriculturii se vor adeveri și recolta de cereale va ajunge la 106 mil. de tone va fi la un pas de a bate recordul  înregistrat în 2008 când s-au recoltat 108,2 mil. tone.

Departamentul pentru Agricultură al SUA estimează că raportul de forțe nu se va schimba nici în anul agricol următor. Astfel, Rusia își va păstra titlul de lider cu 25 mil. tone exportate. SUA  va arunca pe piață 24,49 mil. tone, depășind Canada a cărei exporturi vor constitui 20 mil. tone.