Pomicultorii sunt profund indignați de faptul că se tergiversează adoptarea Legii bugetului pentru anul 2016. Numai după aprobarea acestui document peste o sută de producători de fructe vor avea dreptul să primească datoriile la compensațiile, care au fost anunțate încă în anul 2014 după introducerea embargoului de către Federația Rusă.

Potrivit lui Alexandru Slusari, președintele Asociației „UniAgroProtect”, pomicultorii apreciază drept bătaie de joc situația creată din cauza întârzierii la plata compensațiilor.

„Pomicultorii așteaptă aceste plăți aproape doi ani, perioadă în care banii promiși s-au devalorizat cu aproximativ 50%. Mulți dintre ei au suferit anul curent în urma înghețurilor din 26-27 aprilie.”

Vlad Gamureac, producător de fructe din raionul Briceni a declarat pentru Agrobiznes că situația nu este bună deloc în prezent.

„De vreo 3 ani necazurile se țin lanț de noi din cauza timpului. Anul acesta au înghețat practic 3 mii de ha de livezi la Briceni, ceea ce constituie 70% din totalitate. Dacă nu o să avem roadă, în schimb o să avem datorii, pentru că până la îngheț am făcut deja 4 prelucrări, iar banii pentru produsele chimice le întoarcem de obicei în toamnă, după ce vindem roada. Acum cu siguranță nu o să avem de unde lua bani. Nu am putut asigura livezile, pentru că nu a fost adoptată Legea Bugetului, eu am asigurat foarte puțin, iar subvenții din 2015 nu am văzut.”

Potrivit producătorului, după vizita oficialilor de la Ministerul Agriculturii li s-a promis că se vor achita subvenții în regim prioritar, dar nu se întâmplă acest lucru.

„Producătorii de fructe de la nord sunt disperați, se poate de spus că s-au pierdut doi ani de muncă. Așteptăm să vedem ce se întâmplă. Am propus pentru început ca primăriile locale să găsească minim resurse să vină cu un ajutor de 10-15 mii pe hectar, dar nu s-a luat nici o măsură. Nu vreau să vorbim despre proteste chiar acum, blocare de drumuri etc., având în vedere cât de complicată e situația în țară, dar dacă nu se va reacționa din partea autorităților, va trebui să luăm măsuri concrete. Fără sprijinul statului, mai mult de jumătate din agenții economici falimentează, își pierd afacerile,” ne-a declarat producătorul din nordul țării.

În cazul în care în perioada imediat următoare bugetul nu va fi adoptat, pomicultorii își rezervă dreptul de a recurge la acțiuni de protest.

În toamna 2016 ne așteaptă mai multe evenimente și expoziții agricole în țară și peste hotare. Ne vom referi astăzi la cele care sunt fixate în programele expoziționale. Astfel, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, în cadrul centrului expozițional „Moldexpo” din Chișinău, va avea loc Festivalul vinurilor tinere „Tulburel”, ediţia a IV-a. Festivalul este organizat cu scopul de a familiariza vizitatorii evenimentului cu varietatea de vinuri şi bucate moldoveneşti, precum şi de a promova tradiţiile culturale naţionale. În programul Festivalului tradițional se desfășoară degustări de vinuri de la producători autohtoni şi vinuri de casă.

În perioada 19 octombrie – 22 octombrie, în cadrul aceluiași spațiu expozițional, vor avea loc simultan expozițiile tradiționale „Farmer” și „MOLDAGROTECH”. „Farmer” este o expoziție – târg internaţională specializată de produse, utilaje, tehnologii agricole şi meşteşuguri și a ajuns la ediția a XIX-a. În cadrul expoziției poate fi găsită tehnică agricolă pentru gospodării mici de fermieri; inventar agricol și horticol; ambalaje; sere; nutreţuri; seminţe etc. Expoziţia internaţională specializată de maşini, echipamente şi tehnologii pentru complexul agroindustrial, „MOLDAGROTECH”, ediţia a XXXI-a, are loc în aceeași perioadă. Aici pot fi găsite ultimele noutăți de tehnică și utilaje agricole.

Pentru cei interesați despre expozițiile agricole care vor avea loc la vecinii noștri, în România, vă informăm că în perioada 2-6 septembrie la Oradea va avea loc târgul fermirilor „AgroBihor”. Evenimentul este urmat îndeaproape de cel mai mare târg agricol din vestul României „AGROMALIM” care va avea loc la Arad între 8 și 11 septembrie. La începutul lunii noiembrie (2-6) fermierii își dau întâlnire la „INDAGRA” – Bucureşti, care se desfășoară la „ROMEXPO”. Este cea mai mare manifestare expozițională dedicată agriculturii din România.

Unul dintre evenimentele importante care vor avea loc la toamnă în Europa, este „EuroTier”. Este organizat de către Societatea Germană pentru Agricultură și are loc o dată la doi ani, la Hanovra, Germania. În acest an expozitia, care este cel mai mare târg de zootehnie din lume, se va desfășura în intervalul 15-18 noiembrie. Specialiștii în zootehnie și crescătorii de animale își dau întâlnire la „EuroTier” pentru a analiza cele mai noi produse și tehnologii pentru creșterea animalelor.

După ce a devansat SUA ocupând poziţia de cel mai mare exportator mondial de grâu, Rusia devine un jucător important şi pe piaţa porumbului, pe fondul estimărilor referitoare la o recoltă record în 2016-2017, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

Potrivit firmei de consultanţă SovEcon, în sezonul care va începe în luna octombrie a acestui an fermierii ruşi vor recolta o cantitate record de 13,7 milioane tone de porumb. Chiar dacă deocamdată exporturile de porumb ale Rusiei sunt mult mai mici decât cele ale SUA şi Braziliei, ele vor devansa pentru prima dată exporturile de orz devenind al doilea produs agricol exportat de Rusia.

„Rusia nu este încă o mare putere pe piaţa porumbului dar devine din ce în ce mai importantă. În urmă cu cinci ani avea un program de export nesemnificativ. A trecut de la zero la depăşirea orzului în exporturi”, a declarat Swithun Still, director la firma elveţiană Solaris Commodities SA, cel mai mare trader de porumb rusesc.

Conform estimărilor Departamentului american al Agriculturii (USDA), recolta record din acest sezon a ajutat Rusia să devină al cincilea mare exportator mondial de porumb, devansând Uniunea Europeană, unde producţia fost afectată de secetă.

La rândul său, directorul SovEcon, Andrey Sizov, estimează că producţia de porumb a Rusiei va urca de la 13,2 milioane tone în acest sezon la 13,7 milioane în sezonul următor în condiţiile în care suprafaţa cultivată a crescut cu 7,1% până la trei milioane de hectare. Sizov a precizat că fermierii ruşi au decis să majoreze suprafeţele cultivate cu porumb pentru că acest produs este mai puţin sensibil la evoluţiile politice comparativ cu grâul. Autorităţile ruse au intervenit în mod repetat pe piaţa grâului interzicând exporturile iar recent au introdus o taxă la exporturile de grâu, care va fi prelungită, probabil, şi în sezonul următor.

„Nu aş fi surprins să văd că producţia de grâu stagnează în Rusia pe termen mediu în timp ce producţia de porumb va continua să crească”, a subliniat Andrey Sizov.

Porumbul este mai uşor de produs iar costurile sunt mai mici decât în cazul grâului. În plus, fermierii ruşi cultivă un soi de porumb nemodificat genetic ceea ce atrage de asemenea cumpărătorii. Turcia şi Coreea de Sud sunt în prezent cei mai mari cumpărători de porumb din Rusia.

USDA estimează că exporturile de porumb ale Rusiei vor creşte cu 7,1% în sezonul următor după ce au crescut cu 31% în exerciţiul anterior. În schimb, exporturile de orz ar urma să scadă cu 25% în acest sezon până la patru milioane de tone şi să stagneze în sezonul următor.

Unii fermieri americani care vor începe să recolteze grâul în luna iunie nu doar că vor pierde bani dar nici măcar nu vor avea un spaţiu adecvat în care să îl depoziteze, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Silozurile americane au încă surplusuri de cereale de anul trecut. Stocurile combinate de porumb, soia boabe, grâu şi sorg sunt la cel mai ridicat nivel de după 1988. În condiţiile în care cererea încetineşte iar producţia creşte, spaţiul de depozitare va deveni o problemă, în special pentru grâu care se recoltează primul astfel că unii fermieri vor fi nevoiţi să depoziteze grâul în parcări sau clădiri dezafectate.

„Va fi cea mai mare problemă cu spaţiul de depozitare din ultimii 30 de ani”, avertizează Michael O’Dea, consultant la firma INTL FCStone Inc. din Kansas City.

Chiar dacă fermierii americani au crescut spaţiile de depozitare în ultimii ani, au fost depăşiţi totuşi de surplusurile mondiale de cereale şi dolarul puternic. Dacă odată SUA erau cel mai mare exportator mondial de grâu, în ultimele 12 luni livrările SUA au coborât la cel mai scăzut nivel de după 1972. În plus, supraoferta mondială se va agrava, Consiliul Internaţional al Cerealelor estimând că în sezonul care se va încheia în luna iunie 2017 diferenţa dintre oferta mondială, incluzând producţia şi stocurile, şi consumul mondial va înregistra cel mai mare decalaj.

Grâul de iarnă recoltat în lunile iunie şi iulie în zona de câmpie a SUA este prima mare recoltă de cereale care ajunge în fiecare an în silozuri, în timp ce porumbul şi soia boabe sunt recoltate în septembrie şi octombrie. Depozitarea cerealelor pe teren nu este ceva neobişnuit dar fără o podea impermeabilă şi o formă de acoperiş există riscul ca recolta să fie afectată de dăunători sau umezeală.

Însă, în condiţiile în care există atât de mult grâu rămas de anul trecut, fermierii americani vor depăşi capacităţile locale de stocare cu cel puţin 15%, a declarat Troy Presley, comerciant de cereale la firma Comark Grain Marketing LLC din Cheney, Kansas.

„Va fi foarte greu de găsit spaţiu de stocare în acest an. Fermierii au vândut cea mai mică cantitate de grâu cu livrare după recoltă din ultimii 10 ani, ceea ce va agrava criza spaţiului de stocare”, susţine Troy Presley.

Departamentul american al Agriculturii estima la începutul lunii mai că producţia de grâu de iarnă va creşte în acest an cu 4,3% până la 863 milioane busheli. Însă Michael O’Dea, consultant la firma INTL FCStone Inc. din Kansas City, apreciază că recolta ar putea chiar să treacă de 900 milioane busheli având în vedere ploile care au căzut în luna aprilie şi tratamentele cu erbicide efectuate de fermieri.

„O cantitate suplimentară de 40 sau 50 de milioane de busheli nu îşi va găsi loc în silozuri”, apreciază Michael O’Dea.

Pentru mulţi fermieri, scăderea preţurilor înseamnă că vor cheltui mai mult pentru a cultiva grâu decât vor colecta în momentul vânzării. Analiştii de la Societe Generale SA estimează că în trimestrul al treilea cotaţiile futures la grâu la Bursa de la Chicago vor coborî la 4,52 dolari per bushel de la 4,8675 dolari în prezent. Aceasta în condiţiile în care Universitatea din Kansas estimează costurile pentru a produce un bushel de grâu undeva între 3,90 şi 5,18 dolari.

Recent a fost lansată campania „Coolege Vitamine!” – o inițiativă de mobilizare de fonduri pentru distribuirea gustărilor de mere proaspete, feliate în instituțiile de învățământ din Chișinău. Pentru început, în proiectul pilot au fost incluse 5 școli şi grădinițe din capitală, care vor fi selectate prin concurs.

În jur de 2000 de copii ar putea beneficia zilnic pe tot parcursul anului școlar de gustări de mere proaspete şi feliate, ambalate atractiv, se spune într-un comunicat de presă furnizat de Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare (PNUD), care susține financiar acest proiect. Specialiștii spun că, din păcate, copiii mănâncă doar două treimi din cantitatea recomandată de fructe spre consum zilnic, iar acest proiect ar contribui la o schimbare pozitivă în acest sens.

„Prin intermediul acestui proiect, se vor obține efecte pozitive asupra sănătății copiilor și a reușitei lor academice, datorită consumului de fructe proaspete. Adresăm un apel către toate părțile interesate, în special, companiile din sectorul privat și părinți, să investească și să doneze pentru acest proiect, iar noi ne angajăm să dublăm fiecare leu donat. Sperăm că inițiativa noastră va crea o nouă piață pentru fructele proaspete, minim prelucrate și va crea mai multe locuri de muncă noi”, afirmă Narine Sahakyan, Reprezentantă Permanentă PNUD Moldova.

Persoanele şi instituțiile interesate de a susține campania „Coolege Vitamine!” o pot face prin transfer bancar pe site-ul www.picivoinici.md, donând pe pagina Indiegogo a campaniei sau prin terminalele de plată. Suma stabilită pentru colectare este de 10.000 dolari, fiecare dolar fiind dublat de PNUD Moldova. Întreg procesul de colectare a banilor poate fi urmărit online. Fondurile colectate vor fi transferate direct companiilor de procesare și ambalare a fructelor, în baza procedurilor standarde de achiziții ale PNUD Moldova. Ca urmare a rezultatelor impactului inițiativei, proiectul ar putea fi extins la scară națională.

Potrivit lui Dumitru Vasilescu, manager de proiect PNUD Moldova, rezolvarea unei probleme sociale prin soluționarea unei dileme economice în paralel, este o sarcină provocatoare. El susține că în școli și grădinițe se consumă prea puține fructe în stare proaspătă, iar producătorii de fructe se confruntă cu problema vânzărilor reduse pe piața locală și necesită suport pentru a veni cu produse inovative. Această inițiativă de mobilizare de fonduri și proiectul este o încercare de a conecta sectorul privat și școlile și de a mobiliza fonduri pentru un consum regulat de fructe în stare proaspătă.

Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, luna mai s-a caracterizat prin vreme obișnuită după regimul termic pentru această perioadă, cu precipitații abundente. Temperatura medie săptămânală a aerului s-a situat în jurul valorilor normei, izolat – cu 1,0ºС mai joasă de aceasta. Totuși, mijlocul lunii mai s-a manifestat prin vreme mai rece ca de obicei. Temperatura medie a aerului a fost mai scăzută faţă de valorile normei cu 2,2-3,8ºC, ceea ce se semnalează în medie o dată în 3 ani.

Pe parcursul lunii s-au semnalat precipitații abundente, în special la finele lunii, dar au căzut neuniform. Suma lor în o mare parte a teritoriului ţării a constituit 15-35 mm (95-190% din norma săptămânală). Izolat, cantitatea lor s-a egalat cu 45-65 mm (85-135% din norma lunară). Cantitatea maximă a precipitaţiilor s-a semnalat în regiunea postului hidrologic Costeşti – 101 mm, ceea ce constituie în jur de 2 norme lunare. În unele raioane din nordul ţării, suma precipitaţiilor în ultima săptămână din lună, nu a depăşit 9-10 mm (50-65% din norma săptămânală).

Potrivit specialiștilor, condiţiile meteorologice pe parcursul lunii au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. La culturile de toamnă s-a semnalat formarea paiului, izolat înspicarea (cu 15-20 zile mai devreme față de termenii obișnuiți). În unele raioane a început înflorirea (cu 2-3 săptămâni mai devreme față de termenii obișnuiți).

La semănăturile cu orz de primăvară s-a semnalat și a continuat formarea paiului. La floarea-soarelui a continuat formarea perechii a doua de frunze adevărate, iar la semănăturile mai târzii – răsărirea. La porumb a continuat formarea frunzelor, pe o mare parte a semănăturilor s-a format frunza a cincea şi a şaptea, izolat – frunza a noua, la semănăturile mai târzii s-a semnalat apariţia frunzei a treia. La sfecla de zahăr s-a semnalat apariţia perechii a treia de frunze adevărate, izolat a început creşterea rădăcinii principale. La mazăre a început înflorirea.

La culturile pomicole şi nuc a continuat creşterea rodului, iar  la soiurile timpurii de cireş – coacerea. La viţa de vie a continuat formarea inflorescenţei, izolat a început înflorirea.

Piața europeană

În cadrul sesiunii de tranzacționare din data de 2 iunie, pe piața europeană a fost observată o creștere a prețurilor la culturile cerealiere și oleaginoase. Prețurile la grâu sunt susținute deja din cauza problemelor cauzate de ploile abundente, dar și din cauza publicării datelor de export de către Comisia Europeană. Volumul de export în această săptămână a constituit 633 007 tone de grâu licențiat, iar de la începutul sezonului 28,8 mln tone. În ce privește porumbul, au fost eliberate certificate de export pentru 138 000 tone, care este un volum mai mic decât importul. Piața europeană câștigă în urma stabilității soii pe piața americană, în contextul scăderii concurenței din partea Americii de Sud. Cultura de rapiță este aproape de cel mai înalt nivel atins vara trecută.

Piața americană

Pe piața americană posibilitatea de promovare a exporturilor până la finalul campaniei i-a făcut pe operatori să revadă prognozele în direcția majorării acestora, în scopul micșorării rezervelor. Condițiile nefavorabile din America de Sud, în special pentru semănăturile de soia și porumb, sunt în favoarea acestor culturi de origine americană. Prețurile la soia au atins cel mai înalt vârf din vara anului 2014, mai mult de 11.5 USD bușeli.

Regiunea Mării Negre

Pe piața Mării Negre, Ucraina se poate lăuda cu un nou record la exportul culturilor cerealiere, volumul total constituind 36.5 mln tone. Rusia, la rândul ei, a stabilit un record cu peste 32,5 mln tone cereale. Cea mai mare parte o constituie grâul – 23.5 mln tone, după care urmează porumbul – 4,4 mln tone și orzul – 4,2 mln tone. În ambele țări volumele s-au micșorat cam cu 50 % comparativ cu luna precedentă.