Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că, la data de 24 august curent, au fost transferate către producătorii agricoli restanțele anului de subvenționare 2014, în sumă de 170 mil. lei.
La moment, AIPA are recepționate cca. 1890 de dosare în valoare de 300 mil. lei, astfel în fondul de subvenționare fiind disponibile încă 140 mil. lei pentru susținerea dezvoltării antreprenoriale a fermierilor din RM.
Totodată, AIPA reamintește tuturor producătorilor agricoli care au fost afectați de embargoul impus de Federația Rusă, și au livrat recolta de fructe 2014 (mere/prune/struguri) la întreprinderile de procesare că, perioada limită de depunere a dosarelor pentru acordarea de compensații este de 31 august 2015. Dosarele se depun la comisiile speciale formate în cadrul primăriilor din localitate, ulterior, în termen de 7 zile vor fi transmise oficiilor teritoriale AIPA urmând a fi predate oficiului central al Agenției, unde respectiv se vor evalua și autoriza spre plată.
În pofida situației nefavorabile din domeniul agriculturii, la momentul actual fermierii cu încredere optează pentru o soluție optimă, aceasta fiind accesarea creditului polonez, care oferă o posibilitatea reală producătorilor agricoli de a-și dezvolta propria afacerea în sectorul agroindustrial. Astfel, conform bilanțului UICA-GRP, până în prezent s-au depus 21 de dosare în valoare de cca 31 mil. Euro, dintre care 5 dosare în sumă totală de 7 mil. Euro sunt în proces de examinare. Este de menționat faptul că cele mai frecvente solicitări sunt în domeniul construcțiilor de sere, elevatoarelor și complexurilor frigorifice.
Proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova lansează un nou spot video promoțional ”Eu am o idee”, care vine să îndemne agricultorii să-și unească eforturile în crearea cooperativelor de întreprinzători agricoli și să aplice la Programul de granturi investiționale ”Acces la piețele de desfacere”, apelul următor al căruia va fi anunțat în septembrie 2015.
Acesta este cel de-al doilea spot promoțional creat în cadrul campaniei de promovare al proiectului MAC-P, primul fiind lansat pe 20 iulie 2015.
Conform conceptului campaniei de comunicare, spoturile create vin să susțină sectorul horticol din Republica Moldova atât din perspectiva producerii, cât și a consumului.
„Primul spot promova consumul de fructe și legume moldovenești de către noi toți. Cel de-al doilea, vine să convingă agricultorii în necesitatea schimbării statutului de ”concurenți” în ”parteneri”, să-și unească eforturile, pentru a crea o afacere prosperă pe viitor, care să satisfacă cerințele pieții – ”Împreună vor putea construi un frigider, instala o linie de sortare iar din mici agricultori vor deveni mari”, se spune în spot.
Începând cu 25 august 2015 și până în octombrie curent, spotul va fi difuzat la mai multe posturi tv din țară.
Alexandru Ciobanu, directorul general-adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a încercat să-l intimideze pe reporterul RISE Moldova, Vladimir Thoric, anunță instituția de presă.
În timpul unor convorbiri telefonice, funcționarul a sugerat că investigația „Embargo moldovenesc la exportul de fructe în Rusia” a fost făcută la comanda unor businessmani și că reporterul ar fi luat bani pentru publicarea acestui articol. „Această informație eu o voi transmite organelor competente. Bine?”, a zis Ciobanu în mod repetat.
Reporterul a fost contactat telefonic de inspectorul fitosanitar principal de stat în aceeași zi în care RISE a făcut o interpelare la Comisia Națională de Integritate (CNI) referitor la companiile și proprietățile nedeclarate ale lui Ciobanu.
„La mine a ajuns o informație precum că dumneavoastră (reporterul Vladimir Thoric) ați avut o întâlnire cu niște exportatori de la nord și ei v-au motivat ca dumneavoastră să scrieți articole, să faceți solicitări oficiale”, a spus directorul general-adjunct al ANSA în discuția telefonică cu jurnalistul, pe care ulterior RISE Moldova a făcut-o publică.
Ciobanu a dat asigurări că un exportator i-a spus că a participat la procedura de transmitere a banilor pentru ca Thoric să facă această investigație.
La rândul său, Thoric respinge aceste acuzații, iar RISE Moldova califică acțiunile directorului general-adjunct al ANSA drept o tentativă de intimidare și de presiune asupra jurnaliștilor.
Rusia planifică impunerea unui nou embargo. De asta dată la vinul în vrac, iar în listă ar putea ajunge ducliurile, florile şi conservele din peşte.
„Noi trebuie să majorăm într-atât taxele vamale, încât importul de vin în Rusia să nu mai fie profitabil, sau să interzicem o astfel de afacerebilă de vin în Rusia, sau chiar aproape acest tip de afacere”, a declarat într-un interviu la postul de televiziune Rusia 24, Alexandr Tkaciov, ministrul rus al Agriculturii.
În opinia ministrului importul de vin în vrac este mai profitabil decât producerea lui pe loc. „În cazul în care un fermier plantează viţa de vie, termenul de recuperare a investiţiei este de 15 ani, aşa că mai rentabil este să aduci vin cu cisternele din Africa de Sud”, a adăugat oficialul rus.
Tkaciov a afirmat că fabricile rusești nu ar trebui să devină nişte „secţii de îmbuteliere a vinului” şi că ar trebui dezvoltată producția internă de vin și a unor branduri rusești.
Leonid Popovici, preşedintele Uniunii Viticultorilor şi Vinificatorilor din Rusia s-a arătat sceptic în privinţa realizării acestei intenţii.
„Este o practică obişnuită importul de vin în vrac. Acesta se îmbuteliază în Rusia şi se vinde bine. Este vorba despre o treime din vânzările totale de vin. Acum este imposibil de interzis, pentru că atunci vom pierde o treime din producție. Dacă se majorează taxele şi se începe plantarea de viţă de vie, apoi aceasta începe să dea rod abia peste 5 ani. Doar treptat putem înlocui vinul de import cu cel local, dar pentru asta e nevoie de timp îndelungat”, a declarat Popovici, citat de Mold-Street.
Vadim Drobiz, şeful Centrului de cercetare a pieţei de băuturi alcoolice din Rusia este şi mai sceptic. „În prezent doar 25% din vinul rusesc este produs pe baza materiei prime locale. Cel puţin până în anul 2025 Rusia va depinde de importul de vin”, a declarat expertul rus.
De unde se importă vin în Rusia // FOTO: vedomosti.ru
Moldova, principalul furnizor
În anul 2014, în Rusia s-au importat 16,85 milioane de decalitri de vin în vrac, adică mai mult de jumătate din vinul produs (circa 30 de milioane de decalitri), arată date ale Serviciului Vamal din Rusia, citate de vedomosti.ru. În anul 2013 importul de vin în vrac a constituit 18,9 milioane de decalitri, sau 75,6% din producția Rusiei (25 de milioane de decalitri).
Potrivit Centrului de cercetare a pieţei de băuturi alcoolice din Rusia principalul furnizor de vin în vrac rămâne Republica Moldova.
„Chiar dacă din anul 2013 (10 septembrie 2013 n.r.) a fost interzis importul de vin din Republica Moldova, acesta ajunge pe piaţa rusească ca produs din Ucraina”, a precizat Vadim Drobiz.
Ruşii au suferit eşec sau Moldova s-a predat
Amintim că la 10 septembrie, serviciul sanitar rus a interzis importul băuturilor alcoolice moldoveneşti în Federaţia Rusă. Anunţul a fost făcut la o zi după vizita Patriarhului rus Chiril în Republica Moldova şi la o săptămână după ce vicepremierul Dmitri Rogozin i-a ameninţat pe moldoveni, chiar din Casa Guvernului de la Chişinău, că ar putea rămâne fără gaze, la iarnă, şi ar putea pierde „vagonul“ Transnistriei în drum spre UE. Totodată, interdicţia ruşilor a venit cu câteva minute înainte de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova de a suspenda hotărârea Guvernului, care a permis concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru un termen de 49 de ani, unei companii din Rusia.
În anul 2014 câteva întreprinderi vinicole din UTA Găgăuzia şi din regiunea separatistă au obţinut dreptul de a exporta vin în Rusia, iar în acest an la acestea s-au mai adăugat alte întreprinderi.
Procuratura Generală a investigat legalitatea înfiinţării plantaţiilor de coacăză şi acordarea subvenţiilor pentru tipurile date de investiţii. Procurorii au constatat abuzuri comise de producătorii materialului semincer autohton şi funcţionari ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).
În perioada anilor 2013-2014, mai mulţi agenţi economici, autorizaţi în domeniul producerii şi comercializării materialului săditor, cunoscând cu certitudine că înfiinţarea plantaţiilor de coacăză se subvenţionează din Fondul de subvenţionare cu suma de 50 mii lei pentru un ha, au creat o schemă frauduloasă de creştere şi comercializare a materialului săditor de coacăză ce nu corespunde cerinţelor tehnice. Astfel, responsabili de la ANSA le-au eliberat certificate care conţin date eronate privind categoria biologică şi starea fitosanitară a soiurilor de coacăză, prin întocmirea rapoartelor fictive de analiză a calităţii exterioare.
În perioada indicată, agenţii economici menţionaţi au convins întreprinderile autohtone să procure şi să planteze culturile de coacăză, asigurându-i că aşa tip de investiţii se subvenţionează din bugetul de stat. După ce plantaţiile s-au uscat, proprietarii au solicitat la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) acordarea de ajutor financiar nerambursabil din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli.
Urmare a controlului efectuat de către reprezentanţii Procuraturii Generale şi AIPA, după 6 luni de la înfiinţarea plantaţiilor, s-a constatat că în mare parte plantaţiile multianuale de coacăză s-au uscat, necătînd la faptul că agenţii economici îngrijeau plantaţiile date (efectuau irigarea acestora, utilizau substanţele fitosanitare contra dăunătorilor şi minerale, etc.), cauza fiind necorespunderea tehnică a soiurilor de coacăză comercializate.
Astfel, în perioada anului 2015, Procuratura Generală a dispus pornirea a 5 cauze penale pentru săvârşirea de către producătorii de material semincer a infracţiunilor de escrocherie, abuz de serviciu şi confecţionarea, deţinerea sau folosirea documentelor oficiale false.
La moment, Procuratura Generală continuă investigaţiile.
În România, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, turbine eoliene de mari dimensiuni pot fi văzute, practic, peste tot. În Moldova, acestea pot fi întâlnite doar la Edineţ, graţie lui Oleg Lozovanu, cel care care a adus energia eoliană în ţara noastră.
Proprietarul Stației de producere a energiei electrice ecologice SC „ELTEPROD” SRL este cel care, deși s-a confruntat cu o mulțime de probleme, nu a renunțat și a reușit să instaleze o turbină eoliană pe extravilanul satului Brătuşeni, raionul Edineţ, singura de acest fel care produce energie electrică în baza vântului.
Antreprenorul spune că activează în domeniul energetic încă din 2004, dar ideea producerii energiei din surse regenerabile a putut să fe pusă în practică abia în 2012. Un an mai târziu, a fost dată în exploatare turbina propriu-zisă. Investiţi- ile s-au ridicat la 500 de mii de euro. O parte din bani a fost a proprietarului, iar altă parte a fost împrumutată de la bancă.
Instalația este fabricată în Germania și are o înălțime de peste 60 de metri. Diametrul pilonului este de 5,4 metri, iar lungimea elicelor de 27 de metri. Pentru montarea unei turbine eoliene de astfel de dimensiuni este nevoie de tehnică specială. În cazul stației electrice de la Edineț, a fost adusă o macara de mare tonaj din România.
O turbină de acest fel are puterea de 1100 kW și poate asigura cu energie electrică două localităţi. Oleg Lozovanu spune că, acum doi ani, și-a dorit să instaleze încă două turbine, cu o capacitate de 1.300 de kW fiecare, alături de turbina deja funcţională. Acest lucru ar putea fi realizat în 2015.
Energia verde – 1,24 lei pentru un kWh
Din păcate, legislaţia ţării este încă imperfectă în ceea ce priveşte politica tarifară pentru energia electrică de alternativă. Totuşi, antreprenorul a încheiat deja un contract cu “S.A. Red Nord- Vest”. Conform metodologiei de calculare a energiei regenerabile stabilită de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE), tariful este de 1,24 lei pentru 1 kWh, fără TVA.
Potrivit unor calcule preliminare, investiţiile vor putea fi recuperate în decurs de 5 – 6 ani. Până atunci, Oleg Lozovanu speră ca tot mai mulți oameni să conștientizeze că energia eoliană este energia viitorului.
Munca antreprenorului nu a rămas fără ecou. Astfel, în 2013, Oleg Lozovanu a obținut Diploma de gradul I pentru “Cel mai bun antreprenor – inovator”. Anul acesta, inovația sa fost inclusă în categoria celor 20 de proiecte de succes în domeniul energiei regenerabile şi efcienţei energetice. Fiecare dintre cei nominalizați a fost premiat cu 1000 de euro, în cadrul Galei “Moldova Eco-Energetică”.
Vinul Moldovei va participa, în premieră, între 26-27 august 2015, la cea mai amplă evaluare a vinurilor de top din România și Republica Moldova. Vinurile alese de experții internaționali în cadrul concursului vor fi incluse în prima ediție a „Cărții Vinurilor din România și Republica Moldova”.
Evenimentul se va desfășura în satul Cund din județul Mureș, unde juriul va degusta și va evalua aproximativ 250 de vinuri selecționate. Republica Moldova va fi reprezentată de 46 de vinuri, produse de 16 companii locale. Cele mai bune vinuri conform rezultatelor evaluării vor fi incluse în ghidul „The Wine Book of Romania”, primul proiect care reunește vinurile din zonele vini-viticole ale celor două țări.
Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Ne bucurăm să constatăm că strategia de promovare implementată de ONVV continuă să aducă roade, iar vinurile noastre de calitate devin tot mai apreciate în întreaga lume, dar și în țările vecine. Cu doar câteva luni în urmă Vinul Moldovei lua zeci de medalii de aur și argint la București, iar acum Cartea Vinurilor din România și Republica Moldova ne permite să integrăm produsele noastre într-un context cultural amplu și relevant pentru consumatori. Este cu atât mai firesc să fim prezenți în acest proiect, cu cât în România și Republica Moldova sunt cultivate aceleași soiuri de viță-de-vie, unele fiind locale, unice pe glob, iar vinurile produse din acestea au un terroir similar, reprezentativ pentru zona noastră geografică.”
Proiectul a fost inițiat de Marinela Vasilica Ardelean, unul dintre cei mai cunoscuți și premiați specialiști în domeniul vinurilor, un veritabil ambasador al vinurilor românești peste hotare, profesor la Italian Chef Academy, care a participat, în calitate de jurat și de președinte de juriu, la mai multe concursuri naționale și internaționale de vinuri.
Marinela Vasilica Ardelean, expert internațional în vinuri, președintele juriului: „În perioada aprilie – august am vizitat personal în jur de o sută de crame din România și Republica Moldova și am degustat aproape trei mii de vinuri. De la fiecare producător am ales între zero și cinci etichete pentru vinurile tinere și maxim patru etichete ale celor de peste zece ani. Avem vinuri excepționale și tocmai de aceea este important să le cunoaștem și să le promovăm, ceea ce va putea aduce beneficii imense industriei vinurilor din țările noastre. Ca româncă, sunt fericită că specialiști de cel mai înalt nivel vor putea întâlni pentru prima oară soiuri autohtone precum: Crâmpoșie, Șarbă, Busuioacă, Rara Neagră, Tămâioasă Românească și multe altele.”
Juriul „The Wine Book of Romania” este format din 8 experți de talie mondială, 3 dintre care dețin înaltul titlu de Master of Wine: Caroline Gilby (Master of Wine – Marea Britanie), Rod Smith (Master of Wine – Franța), Luiz Alberto (Master of Wine – Brazilia). Alături de cei trei se află importanți experți din domeniu precum Paul Robert Blom (degustător internațional de vinuri – Olanda), Helmuth Koecher (Președintele Merano Wine Festival – Italia), Zoltan Szoverdfi-Szep (Președinte al ROvinHUd – România), Cosmin Grozea (degustător internațional de vinuri – România), Mi Yeun Hong (jurnalist și degustător internațional de vinuri – Coreea).
Evaluarea vinurilor selecționate se va desfășura conform unei proceduri simple și eficiente: juriul va fi împărțit în patru echipe, care vor degusta, vor discuta și vor nota fiecare vin (în mod unanim) cu puncte de la 3 la 5 (3 = bun, 4 = foarte bun, 5 = excelent). În rezultat, vinurile care nu acumulează 3 puncte vor fi descalificate, iar cele mai apreciate vor fi recomandate pentru includerea în ghidul vinurilor reprezentative pentru zona noastră.
Volumul bilingv (român-englez) „The Wine Book of Romania” va fi lansat în martie 2016 și va reprezenta un instrument complex de cunoaștere și clasificare a vinurilor de top din România și Moldova, atât pentru publicul larg, cât și pentru specialiști și importatori. Cartea vinurilor din regiune este destinată institutelor culturale, ambasadelor României și ale Republicii Moldova, dar și va fi reprezenta vinurile noastre la cele mai importante târguri și festivaluri internaționale.
Mai mulți viticultori din țară au participat duminică, 23 august, la cea de-a treia ediție a „Festivalului Strugurelui”.
Festivalul a fost organizat ca de obicei în centrul orașului Cimișlia și își propune dezvoltarea ramurii viticole din republică.
Sute de vizitatori au făcut cozi la tarabe, degustând strugurii și bucatele tradiționale, iar atmosfera a fost întreținută de colective artistice din țară.
O parte dintre viticultorii prezenți au primit diplome și medalii. Mai multe detalii am scris aici.
Mai jos vă propunem o galerie foto realizată de fotograful nostru profesionist Grigore Stegărescu.
Cel mai mare strugure din Republica Moldova cântărește 2,879 kg și a crescut în podgoria viticultorului Radion Cebotari din Căușeni.
Astăzi, 23 august, la „Festivalul Strugurelui – ediția III”, organizat în orașul Cimișlia, viticultorul a fost premiat cu dimplomă și medalie de gradul I.
Pe locul doi și trei s-au clasat viticultorii Victor Para (Căușeni) și Nicolae Postică (Ialoveni). Strugurii lor au fost puțin mai mici, de 2,539 kg și, respectiv, 2,46 kg.
Câștigătorii au fost selectați de o comisie constituită din organizatorii festivalului.
