Companiile Floarea Soarelui SA și Lux Proba Grup SRL au realizat și pus în aplicare, în perioada octombrie 2019-iunie 2022, un acord/practică concertată de stabilire/fixare a prețurilor în vederea alinierii politicii de preț și împărțirii clienților pe piața aprovizionării cu ulei de floarea-soarelui îmbuteliat pe teritoriul Republicii Moldova, susţine Consiliul Concurenţei, notează mold-street.com.

Instituţia anunţă că a finalizat raportul pe o investigație inițiată de Consiliul Concurenței din oficiu privind semnele încălcării prevederilor art. 5 și art. 11 din Legea concurenței pe piața aprovizionării cu ulei de floarea-soarelui.

Au coordonat politica de preţuri la uleiul de floarea soarelui

Îngrijorările concurențiale constatate în raport vizează modalitatea de stabilire a prețurilor de furnizare a uleiului de floarea-soarelui îmbuteliat pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit instituţiei, în perioada investigată, relația comercială între producătorul de ulei de floarea-soarelui îmbuteliat – Floarea Soarelui SA din Bălţi (parte a grupului Trans Oil, controlat de Vaja Jhashi) și distribuitorul acesteia – Lux Proba Grup SRL „s-a desfășurat în baza unui contract de distribuție, conform căruia „Lux Proba Grup” SRL achiziționa de la „Floarea Soarelui” SA o parte substanțială din producția de ulei îmbuteliat a acesteia destinat pieței interne, pentru furnizarea ulterioară către comercianții angro/cu amănuntul, HoReCa, industrie alimentară etc”.

Restul producției de ulei îmbuteliat, Floarea Soarelui din Bălţi furniza direct către comercianți și alți beneficiari.

La majorarea prețului la uleiul de floarea-soarelui îmbuteliat nu s-a constatat un abuz

În partea ce ține de semnele încălcării prevederilor art. 11 din Legea concurenței prin acțiunea de majorare a prețului la uleiul de floarea-soarelui îmbuteliat ce a avut loc în perioada 3 mai -18 mai 2022, „concluziile raportului de investigație evidențiază că nu au fost stabilite probe suficiente și concludente pentru a fi confirmat un abuz de poziție dominantă din partea întreprinderilor implicate”.

Consiliul Concurenţei mai precizează că raportul de investigație a fost transmis părților pentru prezentarea observațiilor, iar părțile, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii raportului de investigație au dreptul să prezinte observații asupra acestuia, cu posibilitatea prelungirii termenului dat o singură dată cu încă cel mult 30 de zile în baza unei cereri întemeiate.

Consiliul Concurenţei mai menționează că, raportul de investigație nu constituie un act administrativ, întrucât în temeiul art. 15 al Codului administrativ reprezintă o operațiune administrativă ce conține concluziile și propunerile raportorului, conform art. 59 alin. (1) al Legii concurenței.

Piaţa uleiului din Moldova este dominată de grupul Trans-Oil

Cele două companii vizate: Lux Proba Grup SRL și Floarea Soarelui SA nu au reacţionat deocamdată la comunicatul şi constatările Consiliului Concurenței.

Floarea Soarelui este o societate pe acțiuni din Bălți, ce face parte din Grupul Trans-Oil. Din anul 2012 este controlată de Vaja Jhashi, prin două firme din Cipru: Amableus Limited (49,76%) și Trezeme Limited (34,9%). Compania are un capital social de 14,9 milioane lei. Activele întreprinderii se ridică la 11,77 miliarde lei, aproape dublu față de 2021.

Anul trecut Floarea Soarelui a avut venituri de 7,77 miliarde lei (de 3,5 ori mai mult ca în 2021) şi un profit de 670,14 milioane lei, în creştere de 4,4 ori faţă de 2021.

Grupul Trans-Oil deţine trei fabricii de producerea uleiului vegetal din Republica Moldova şi are o cotă de circa 90% la producţia, comercializarea şi exportul de ulei de floarea soarelui.

Cât despre Lux Proba Grup SRL, această firmă este unul dintre cei mai mari distribuitori de ţigări şi produse alimentare din Republica Moldova.

Compania are în prezent ca asociaţi pe Acvilin-Grup SRL (controlat de familiile milionarilor Bacalov şi Luncaşu) cu 60%. Acvilin-Grup a fost anterior dealer oficial al SA Floarea Soarelui.

La Lux Proba Grup o cotă de 30% mai deţine Tamara Artiomenco – cu 30%, iar 10% – administratorul Anatolie Mihailov.

Anul trecut Lux Proba Grup SRL a înregistrat venituri de 2,28 miliarde lei şi un profit de 95,33 milioane lei.

Proiectul de lege privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar a fost adoptat de Parlament, în lectura a doua, cu votul a 59 de deputați.

Documentul, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, armonizează legislația națională cu legislația Uniunii Europene în domeniul siguranței alimentare, politicilor sanitare și fitosanitare, angajament asumat de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE.

Proiectul are ca scop instituirea unui cadru normativ în vederea sporirii nivelului de protecție a sănătății umane, a sănătății animalelor, a siguranței alimentelor și furajelor.

Noua lege reglementează efectuarea controalelor oficiale vizând animalele, plantele și mărfurile care intră în Republica Moldova din alte țări, în vederea protejării sănătății umane, animale și a plantelor.

Autoritatea responsabilă de organizarea și efectuarea controalelor oficiale în domeniul agroalimentar va fi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Documentul conține și un set de norme ce au rolul de a preveni riscurile care ar putea fi generate de organismele modificate genetic sau de produsele fitosanitare, iar prevederile acestuia se referă la întreg lanțul agroalimentar, începând de la producere, comercializare până la exportul produselor de origine animală.

Noua lege va intra în vigoare la expirarea a 24 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

La data intrării în vigoare a acestei legi va fi abrogată Legea cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier nu va putea fi dobândit sau deținut de cetățenii străini, persoane fizice sau juridice.

Această prevedere se regăsește în proiectul noului Cod funciar, aprobat astăzi de deputați, în lectura a doua. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și urmărește crearea unui cadru normativ de reglementare a relațiilor funciare, adaptat la noile realități.

Conform documentului, în cazul în care cetățenii străini dobândesc terenurile cu destinație agricolă sau din fondul forestier prin succesiune, hotărâre de judecată sau ipotecă, aceștia vor fi obligați să le înstrăineze în termen de un an de zile de la dată dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului.

Noul cod prevede o nouă clasificare a terenurilor cu destinație agricolă, precum și conține reglementări ce țin de schimbarea modului de folosință a acestora.

Astfel, proprietarii terenurilor cu destinație agricolă vor putea construi pe aceste terenuri depozite, frigidere destinate păstrării produselor agricole, ateliere de reparație și de păstrare a agregatelor agricole, ferme zootehnice, obiecte ale infrastructurii și procesării primare a producției obținute, pensiuni agroturistice etc., fără schimbarea destinației terenurilor.

Aceste lucru va putea fi realizat în baza documentației de proiect aprobată, precum și a autorizației de construcție, eliberate de autoritatea administrației publice locale.

Codul mai prevede interzicerea schimbării destinației terenurilor agricole de calitate superioară și a terenurilor din fondul forestier, rezervațiilor istorico-culturale și naturale, monumentelor istorice și siturilor arheologice, precum și desfășurarea în aceste zone a oricăror activități care contravin destinației acestora.

Proiectul reglementează și modalitățile de consolidare a terenurilor agricole, precum și acțiunile întreprinse în cazul în care proprietarii nu au perfectat actele de moștenire asupra acestor terenuri și nu le întrețin, acestea fiind lăsate în paragină.

Astfel, dacă terenurile agricole nu sunt cultivate și nu sunt întreținute într-o stare fitosanitară corespunzătoare mai mult de doi ani consecutivi, autoritatea publică locală va putea administra terenul dat, dispunând arendarea lui, în baza unor condiții bine reglementate.

Totodată, în noul Cod funciar se regăsesc o serie de prevederi preluate din Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar, din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, precum și din alte acte normative din domeniu, care vor fi abrogate la dată intrării în vigoare a noului Cod, adică la expirarea a 12 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

Deputații au aprobat, la ședința plenară de astăzi, proiectul de modificare a Legii privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli.

Modificările propuse vizează extinderea, cu 12 luni, a perioadei în care agenții economici care activează în domeniul agriculturii vor beneficia de rambursarea taxei pe valoare adăugată (TVA).

Rambursarea se va efectua pentru perioada anilor 2023-2024. De rambursare vor beneficia agenții economici a căror activitate reprezintă, în proporție de 95%, una sau mai multe dintre următoarele activități:

• cultivarea plantelor din culturi permanente și nepermanente;
• cultivarea plantelor pentru înmulțire;
• creșterea animalelor;
• activități în ferme mixte;
• activități auxiliare agriculturii şi activități după recoltare.

De asemenea, de rambursare vor beneficia și producătorii agricoli care au suportat pierderi ca urmare a embargoului impus de Federația Rusă pentru importul producției de origine vegetală din Republica Moldova.

În nota informativă a proiectului, autorul inițiativei legislative, deputatul Alexandr Trubca, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, menționează că s-a înregistrat o creștere substanțială a costurilor inputurilor pentru anul agricol 2023, iar scăderea prețurilor la principalele produsele cerealiere a afectat capacitatea de plată a agricultorilor în sensul pregătirii acestora pentru noul sezon agricol.

Se estimează că aproximativ 700 de agenți economici care activează în domeniul agriculturii vor beneficia de rambursarea TVA, iar suma alocată din surse bugetare va fi de circa 285 milioane de lei.

Proiectul de modificare a Legii privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli a fost adoptat în prima și a doua lectură.

Vor fi diminuate taxele vamale la importul materiei prime cumpărate de pe piețele alternative. Proiectul de revizuire a politicii tarifare a fost votat de Parlament în a doua lectură.

Proiectul de lege prevede modificări pentru 48 de poziții tarifare, produse importate în calitate de materie primă utilizată în procesul de producere, care nu este disponibilă pe piața internă și nu poate fi importată în regim preferențial în cadrul Acordurilor de liber schimb în vigoare.

Este vorba despre diverse preparate utilizate pentru prelucrarea metalelor, diferiți compuși și ingrediente folosite în industria alimentară. Propunerile au fost prezentate Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării de către companiile din Republica Moldova.

Parlamentul a votat în lectura a doua o serie de modificări la politica vamală pe anul 2024 pentru a simplifica și standardiza procesele în domeniul vamal.

Proiectul de modificare a unor acte normative are drept scop ajustarea prevederilor Codului fiscal în vederea perfecționării reglementărilor acestuia, precum și pentru a asigura armonizarea deplină a legislației vamale cu legislația Uniunii Europene.

Vor fi modificate 11 acte normative, printre care Codul vamal, Codul contravențional, Codul de executare, Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător etc.

Modificările efectuate sunt axate, în special, pe proceduri și administrări vamale. La fel, în vederea transpunerii legislației UE, au fost incluse o serie de scutiri care sunt aplicate unor categorii de subiecți.

Proiectul mai prevede modificări ce vizează modalitatea de declarare a mărfurilor introduse pe teritoriul zonelor economice libere, portului sau aeroportului, la domeniile finanțelor publice locale în partea ce ține de mecanismul de repartizare a încasărilor aferente taxelor pentru resursele naturale între bugetul de stat și bugetele locale, norme ce țin de reglementarea împuternicirilor funcționarilor vamali cu dreptul de a examina cauze contravenționale.

La analiza şi estimarea bugetului de stat şi a riscurilor bugetar-fiscale pentru anul 2024, Ministerul Finanţelor a luat în calcul şi datoriile de miliarde ale Moldovagaz, faţă de Gazprom, conform auditului situaţiilor financiare pentru anul 2022, ignorând practic constatările auditului financiar şi juridic realizat de două companii străine, notează mold-street.com.

Astfel datoriile (pe termen lung și cele curente) ale Moldovagaz, la 31 decembrie 2022, constituiau circa 16,84 miliarde lei, inclusiv datoriile curente față de părțile afiliate – 10,7 miliarde lei (63,5% din totalul datoriilor curente), în marea lor majoritate fiind datoria față de Gazprom și SRL Factoring Finance, se menţionează în nota privind riscurile bugetar-fiscale, anexată la proiectul legii Bugetului de stat pentru 2024.

Ministerul Finanţelor, îngrijorat de situaţia financiară a Moldovagaz

Amintim că proiectul Legii bugetului de stat a fost publicat de Ministerul Finanţelor la finele lunii noiembrie şi a fost votat, pe 22 decembrie 2023, în lectura a doua de Parlament.

Aceasta chiar dacă cota statului în capitalul social al Moldovagaz este mai mică de 50% (35,33%).

Conform analizei, capitalul propriu al Moldovagaz, la finele anului 2022, a înregistrat o valoare negativă de 2,8 miliarde lei, iar pierderea neacoperită a anilor precedenți a constituit peste patru miliarde lei, ceea ce reprezintă un risc major de intrare în insolvenţă.

Acest aspect se menţionează şi în rapoartele de audit în rezultatul efectuării auditului situaţiilor financiare ale societăţii pe parcursul ultimilor ani. 

Totodată, autorii precizează că în rezultatul efectuării auditului situaţiilor financiare ale SA Moldovagaz pe parcursul ultimilor ani, de către auditori „a fost imposibilă emiterea unei opinii”.

În nota Ministerului Finanţelor sunt menţionate mai multe cifre şi indicatori care arată situaţia financiară gravă creată în ultimii ani la Moldovagaz.

Preşedintele Moldovagaz, Vadim Ceban susţine însă că în anul 2023, situaţia financiară a întreprinderii s-a înbunătăţit, ea fiind în prezent într-o capacitate bună de plată. 

Auditul făcut de suedezi şi britanici, ignorat?

În nota sa Ministerul Finanţelor face trimitere şi la constatările din Raportul Curţii de Conturi din 2022, cu privire la auditul conformității asupra cheltuielilor şi investițiilor capitale la întreprinderile de gaze, în special fiind vorba de Moldovagaz şi unde la fel sunt menţionate datoriile Moldovagaz faţă de Gazprom.

Cât despre rezultatele auditului financiar și juridic al datoriei Moldovagaz față de Gazprom și Factoring Finance, pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului în perioada 1993-2021, Ministerul Finaneţlor menţionează doar faptul că au fost alocate Agenţiei Proprietăţii Publice, din fondul de rezervă al Guvernului, 800.000 de euro pentru plata serviciilor de audit.

Constatările făcute de cele două companii ce au făcut auditul financiar şi juridic al datoriei Moldovagaz – Wikborg Rein Advokatfirma AS din Norvegia și Forensic Risk Alliance & Co Limited din Marea Britanie -, nu sunt menţionate deloc.

La începutul lunii septembrie 2023, în cadrul unei conferințe de presă ministrul Energiei, Victor Parlicov, a comunicat că auditul a indicat că o mare parte din suma de peste 700 milioane de dolari, pretinsă de Gazprom, nu este justificată prin acte oficiale.

Ca urmare, Chișinăul i-a propus concernului rus să accepte plata a 8,6 milioane dolari din datoria pretinsă și cu asta să încheie subiectul.

La începutul lunii noiembrie 2023, Consiliul de Observatori al Moldovagaz nu a aprobat raportul de audit al datoriilor istorice.