Fungii din sol – rolul în menținerea sănătății acestuia

Luminita Crivoi
-
0
Fungii din sol – rolul în menținerea sănătății acestuia

Ciupercile reprezintă o parte importantă a ecologiei microbiale. Majoritatea ciupercilor descompun lignina și materia organică greu de digerat din sol, iar unele consumă zaharuri simple.

Ciupercile descompun resturile organice oferindu-le ulterior diferitor tipuri de microbi posibilitatea de a începe să descompună și să proceseze resturile în produse utilizabile.

Studiile arată că 80-90% din plante formează relații simbiotice de micorize cu ciuperci prin formarea de rețele de hife. Hifele au aproximativ 1/60 din diametrul majorității perișorilor absorbanți ai plantelor și ajută planta în achiziționarea azotului, fosforului, micronutrienților și apei în schimbul zahărului produs de plantă.

Ciupercile micorizice sunt de obicei albe sau galbene, în timp ce rădăcina din partea superioară este de culoare maro deschis sau cafeniu (Sursă: Randall Reeder):

Citiți mai multe despre Micoriza – ce este și ce oferă plantelor. Cum sporim ciupercile micorizice în sol.

Ciupercile acționează ca niște coșuri de reciclare naturale, reabsorbind și redistribuind nutrienții din sol înapoi la rădăcinile plantelor.

Ciupercile din sol reprezintă între 10 și 30 la sută din rizosferă (zonă situată lângă rădăcină, dominată de microbi din sol, unde au loc multe procese chimice și biochimice). În general, există mai puține ciuperci individuale decât bacterii, dar într-un sol sănătos ciupercile domină biomasa totală datorită dimensiunii lor mai mari.

Ciupercile preferă soluri ușor acide, cu perturbări reduse, plante perene, surse interne de nutrienți direct de la plantă și forme foarte stabile de reziduuri organice cu valori ridicate de carbon față de azot (C:N) și timp de descompunere mai lent.

Bacteriile domină în ecosisteme perturbate, cu reciclare rapidă a nutrienților, valori scăzute C:N, preferă plantele anuale și suplimentarea externă cu nutrienți în afara plantei (potrivit Lavelle & Spain, 2005).

Ciupercile sunt organisme multicelulare care cresc rapid și pe distanțe mari în sol. Acest lucru le permite să punteze golurile din sol, astfel încât să transporte nutrienți pe distanțe relativ mari înapoi la plante.

Practicile agricole pot fie să crească, fie să scadă populația locală de ciuperci micorizale din sol. O plantă colonizată de ciuperci micorizale atinge mai mult sol pentru a accesa mai mulți nutrienți și apă, comparativ cu plantele necolonizate (Sursă: Adam Cobb):

Există patru grupuri majore de ciuperci din sol: Zygomycota (cunoscute ca mucegaiuri), Ascomycota (drojdii), Basidiomycota (majoritatea ciupercilor, bureților) și Deuteromycota (lichenii și ciupercile micorizale).

Ciupercile patogene cauzează multe boli ale rădăcinilor agricole, inclusiv Phytophthora, Rhizoctonia, Phythium și Verticillium. Ascomicetele sunt microscopice ca dimensiune și domină în solurile agricole și în iarbă, în timp ce Basidiomicetele au corpuri mari fructifere sau ciuperci care domină în soluri cu resturi multe și în păduri.

Ciupercile micorizale mutualiste formează o relație benefică cu plantele. Unele specii de plante, precum familia Brassicaceae (de exemplu, varză, broccoli, muștar, rapiță) și familia Chenopodiaceae (de exemplu, lobodă, spanac, sfeclă și ridiche oleaginoasă) nu formează asocieri micorizale.

Majoritatea ciupercilor din sol descompun reziduuri organice greu de descompul, bogate în celuloză și lignină. Eficiența utilizării carbonului de către ciuperci este de aproximativ 40–55 la sută, astfel încât acestea stochează și reciclează mai mult carbon (raport C:N de 10:1) și mai puțin azot (10 la sută) în celulele lor decât bacteriile.

Deși ciupercile sunt mai puține la număr, ele egalează sau depășesc biomasa bacteriilor datorită dimensiunii lor mai mari. Ciupercile sunt mai specializate, dar au nevoie de o sursă constantă de hrană și cresc mai bine în condiții de sol neperturbat.

Citiți mai multe despre No-till: 3 condiții ca solul să înceapă să lucreze pentru tine.

Ciupercile și bacteriile reciclează nutrienții din sol și, în general, au o relație simbiotică cu majoritatea plantelor.

Interacțiunea dintre plante și microbi

Microbii și plantele împreună reglează multe procese ale solului, inclusiv ciclul carbonului și reciclarea nutrienților. Diversitatea speciilor de microbi și populația totală de microbi determină capacitatea plantelor de a obține nutrienți din sol, cum ar fi azotul, fosforul și micronutrienți.

Diversitatea și abundența plantelor pot schimba întregul ecosistem al solului prin eliberarea de secreții radiculare care atrag sau inhibă creșterea unor organisme specifice. Aceste substanțe bogate în carbon pot varia de la mai puțin de 10 la sută până la 20 la sută din producția totală de carbon a unei plante.

Plantele secretă cantități mari de compuși specifici de carbon în sol pentru a fi folosiți de microbi ca sursă de hrană și energie și pentru a îmbunătăți și îmbogăți structura solului. 

Încurajând anumite specii de microbi, aceștia, la rândul lor, furnizează nutrienți rădăcinilor plantelor și pot asigura controlul unor microorganisme patogene.

Ciupercile din sol formează rețele asemănătoare unei pânze de păianjen pentru a explora profilul solului în căutarea nutrienților din sol (Sursă: Tim Wilson):

Ciupercile folosesc antagonismul pentru a reduce concurența, producând anticorpi care inhibă creșterea altor microorganisme. Ele produc multe vitamine care promovează creșterea plantelor.

Concurând cu alte ciuperci pentru nutrienți, ciupercile benefice împiedică stabilirea organismelor patogene și cauzatoare de boli. Am putea spune că, plantele hrănesc, cresc și încurajează anumiți microbi la fel cum fermierii cresc și hrănesc plantele și animalele pentru hrană și fibră.

Multe plante au un raport preferat de fungi și bacterii (raport F:B). Cele mai multe culturi de legume preferă mai multe bacterii cu un raport F:B de 0,3 până la 0,8 F:B, care este optim pentru morcovi, salată, broccoli și culturi de varză.

Tomatele, porumbul și grâul preferă un raport F:B de 0,8 până la 1:1. Gazonul preferă un raport F:B de 0,5 până la 1:1, iar pe solurile din pădure, copacii cresc mai bine cu un raport F:B de 10:1, unde solul este mai acid.

Multe soluri agricole lucrate convențional au un raport F:B de 0,1 până la 0,3, cu soluri bogate în azot, cu carbon scăzut, pH neutru și cu condiții de sol perturbate, care promovează dezvoltarea de buruieni.

Culturile anuale preferă rapoarte F:B mai scăzute, iar plantele perene preferă un raport F:B mai mare. Multe plante favorizează anumite specii de bacterii și ciuperci pentru a crește extracția de nutrienți din sol.

Ciupercile benefice, alături de unele bacterii, pot forma de asemenea plase și rețele protectoare în jurul rădăcinilor și chiar al frunzelor pentru a proteja planta-gazdă. De exemplu, Trichoderma protejează rădăcinile plantelor de atacul microorganismelor dăunătoare.

Citiți mai multe despre Trichoderma – ciuperca ce stimulează creșterea culturilor și combate bolile.

Ciupercile protejează de asemenea plantele furnizând un înveliș protector pentru a furniza atât apă, cât și fosfor rădăcinilor plantelor în perioadele de secetă.

Hifele trebuie să fie în contact strâns cu reziduurile organice vii sau moarte din sol pentru a absorbi nutrienții, așa că de obicei cresc în asociere cu alte microorganisme din sol. Ele concurează agresiv pentru nutrienți rari, iar concurența rezultă de obicei într-o succesiune sau schimbare a populațiilor microbiale pe măsură ce nutrienții sunt absorbiți sau epuizați.

Colonizatorii inițiali absorb zaharurile simple, aminoacizii și vitaminele din părțile plantelor, cum ar fi fructele, semințele și legumele. Dominanța acestor ciuperci este de scurtă durată deoarece produsele reziduale se acumulează rapid.

Degradatorii de celuloză apar în continuare și sunt ciupercile cele mai diverse și competitive. De exemplu, degradarea paielelor cu un raport ridicat C:N (80:1) necesită ca ciuperca să paraziteze sau să descompună alte ciuperci pentru a obține azot pentru creștere și producția de enzime.

Degradarea ligninei este stimulată de azot scăzut. Lignina reprezintă 60 la sută din masa totală a humusului, dar numărul scăzut de specii de ciuperci care pot degrada lignina reduce concurența (Dick, W., 2009).

V-ar putea fi util și articolul Degradarea biologică a solului. Cum ne ajută „un sol viu” și cum să-l protejăm.

Bibliografie:

  • Cobb, A.B., Wilson, G.W., Goad, C.L., Bean, S.R., Kaufman, R.C., Herald, T.J. and Wilson, J.D., 2016. The role of arbuscular mycorrhizal fungi in grain production and nutrition of sorghum genotypes: Enhancing sustainability through plant-microbial partnership. Agriculture, Ecosystems & Environment. 
  • Biological Diversity: Fungus, November, 2014, Retrieved from.
  • Dick, R. (2009). Lecture on Soil Fungus in Soil Microbiology, Personal Collection of R. Dick, The Ohio State University School of Environment and Natural Resources, Columbus, OH.
  • Dick, W. (2009). Lecture on Biochemistry Process in Soil Microbiology, Personal Collection of W. Dick, The Ohio State University School of Environment and Natural Resources, Columbus, OH. 
  • Ingham, E.R. (2009). Soil Biology Primer, Chapter 4: Soil Fungus. Ankeny IA: Soil & Water Conservation Society. Pg. 22-23.
  • Islam, K.R. (2008). Lecture on Soil Physics, Personal Collection of R. Islam, The Ohio State University School of Environment and Natural Resources, Columbus, OH.

Moldova va fi scutită de plata contribuțiilor financiare la programele Uniunii Europene

Elena Balamatiuc
-
0
Moldova va fi scutită de plata contribuțiilor financiare la programele Uniunii Europene

Țara noastră va fi scutită de plata contribuțiilor financiare la programele Uniunii Europene. La ședința de astăzi, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și aprobării semnării unui Acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană care prevede acest lucru.

Documentul prevede că, pentru perioada 2021 – 2027, vor fi suspendate contribuțiile financiare ale Republicii Moldova la programele Uniunii Europene.

Această propunere a fost făcută de Comisia Europeană, în contextul consecințelor economice, financiare și politice suportate de țara noastră urmare a agresiunii Federației Ruse în Ucraina.

De menționat că și viitoarele acorduri de asociere ale Republicii Moldova la programele Uniunii Europene vor putea fi scutite de contribuția financiară a țării noastre.

Necesitatea menținerii suspendării va fi evaluată anual de Comisia Europeană, în baza informațiilor furnizate de către Guvernul Republicii Moldova.

În prezent, Republica Moldova are încheiate mai multe acorduri cu Uniunea Europeană pentru participarea la mai multe programe tematice ale UE, printre care figurează Fiscalis, Customs, Single Market Programme, EU4Health, LIFE, Horizon Europe, Union Civil Protection Mechanism, Connecting Europe Facility.

Astfel, țara noastră poate beneficia de finanțarea proiectelor în mai multe domenii.

O companie va primi despăgubiri de 63,6 milioane de lei pentru sacrificarea porcilor

Elena Balamatiuc
-
0
O companie va primi despăgubiri de 63,6 milioane de lei pentru sacrificarea porcilor

Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat alocarea sumei de 63,6 milioane de lei Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), din fondul de intervenție al Guvernului, transmite mold-stret.com.

Banii sunt destinați pentru acordarea despăgubirilor proprietarilor de animale sacrificate ca urmare a izbucnirii focarului de pestă porcină africană, înregistrat la data de 1 decembrie 2022.

E vorba de o exploatație de creștere a porcinelor din satul Soltănești, raionul Nisporeni, deținută de SRL „Golden Piglet”, din Roșcani, Anenii Noi.

Compania este deținută de un grup de investitori din Danemarca și deține și alte exploatații de creștere a porcinelor în Republica Moldova.

Menționăm că pe 1 decembrie 2022, prin testări de laborator a fost confirmată prezența virusului pestei porcine africane (PPA), în probele recoltate de la porci domestici, în exploatația de porcine a acestei companii.

În jurul focarului ANSA a stabilit zonele de restricții (zona de protecție 3 km şi zona de supraveghere 10 km). Totodată s-a efectuat catagrafia porcilor domestici în zonele de protecție și supraveghere, controlul rezervoarelor faunei sălbatice, controlul mișcării porcinelor și produselor alimentare din carne de porc pe teritoriul Republicii Moldova, screening-ul porcilor domestici din focar.

Decizie CSE: Importul grâului, porumbului și a florii-soarelui, doar în baza unei licențe

Luminita Crivoi
-
1
Decizie CSE: Importul grâului, porumbului și a florii-soarelui, doar în baza unei licențe

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis prin Dispoziția 98 din 27 decembrie 2023, permiterea importului grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui, în următoarele trei luni, doar în baza unei licențe.

Astfel, vor fi supuse licențierii următoarele cereale: grâul, porumbul și semințele de floarea soarelui, inclusiv cele sfărâmate, cu excepția grâului dur, a porumbului și a florii-soarelui destinat însămânțării, precum și semințelor de floarea-soarelui decorticate.

Cererile vor putea fi depuse de persoanele juridice sau fizice care cresc animale, fabrică preparate pentru hrana animalelor, fabrică produse de patiserie, uleiuri sau grăsimi, practică morăritul.

MAIA urmează să elaboreze, în termen de cinci zile, regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea comisiei de licențiere.

Tăieri la cireș. Tufa spaniolă – reguli de formare

Luminita Crivoi
-
0
Tăieri la cireș. Tufa spaniolă – reguli de formare

Atunci când vorbim despre tăieri la cireș, trebuie să cunoaștem particularitățile generale ale speciei. În primii 2-3 ani după plantare, pomii au o creștere lentă, apoi, până la intrare pe rod economic, cresc viguros.

Până în perioada de fructificare pomii diferitor soiuri se deosebesc puțin după vigoarea de creștere. Cireșul se caracterizează prin dominanță apicală foarte pronunțată, care, atât natural, cât și în urma scurtării ramurilor anuale, duce la creșterea și ramificarea intensă a lăstarilor în partea superioară. (lăstarul terminal și câțiva subterminali).

Acest lucru duce la o etajare evidentă pe axul central și ramurile de schelet. În general, la cireș, formarea coroanei se realizează preponderent prin operații în verde, iar în perioada de repaus se fac tăieri de corecție sau conform recomandărilor unor forme specifice de coroană.

Tufa spaniolă la cireș (Spanish Bush)

Sistemul de conducere tufă spaniolă la cireș (Spanish Bush) constă din mai multe ramuri ce reduc din vigoarea de creștere, redând o structură mai mică, respectiv o mai ușoară întreținere și recoltare a fructelor.

Pentru forma de coroană tufă spaniolă sunt recomandați portaltoi viguroși sau semi-viguroși.

Distanța de plantare în cazul conducerii pomilor de cireș după sistemul tufă spaniolă este:

Distanța dintre rânduri:

  • 5-5,5 m, pentru soiuri altoite pe portaltoi viguros;
  • 4,25-5 m, pentru soiuri altoite pe portaltoi semi-viguroși;
  • nu se recomandă pe portaltoi pitic ca Gisela 3 sau Gisela 5.

Distanța dintre pomi pe rând:

  • 2,5-3 m, soi altoit pe portaltoi viguros;
  • 2-2,5 m, soi altoit pe portaltoi semi-viguros.

La plantare pomul se scurtează la înălțimea de 45 cm de la nivelul solului. Se asigură că sunt 3-4 muguri vii sub locul scurtării.

La sfârșitul sezonului de vegetație, lăstarii noi sunt de minimum 60 cm lungime.

Tăierile în prima perioadă de repaus

Tăierile se fac toamna înainte de apariția ploilor, în zonele în care există pericol de dezvoltare a cancerului bacterian. Se scurtează toate ramurile la o lungime între 5-12 cm.

Ramurile puternice trebuie scurtate mai tare în comparație cu cele slabe. Se înlătură ramurile foarte puternice, dar și cele slabe pentru a obține o uniformitate în coroană.

În rezultatul tăierilor, pomul trebuie să fie mai mult mai puțin plat în partea de sus cu ramuri puternice și verticale ce sunt tăiate mai scurt decât cele slabe.

Citește și despre Plantarea cireșului – sfaturi la înființarea unei livezi.

Tăierile în a doua perioadă de vegetație (înainte de prima zi de vară)

Se scurtează toate ramurile la o lungime de 5-12 cm de la baza lor.

Ramurile puternice trebuie tăiate mai scurt față de ramurile mai slabe. Se înlătură ramurile foarte puternice, dar și foarte slabe pentru a avea o uniformitate în dezvoltarea pomului.

În rezultatul tăierilor, pomul trebuie să fie mai mult sau mai puțin plat în partea de sus cu ramuri puternice și verticale ce sunt tăiate mai scurt decât cele slabe.

Tăierile la sfârșitul celei de-a doua perioade de vegetație

Majoritatea pomilor în această perioadă au în jur de 20 de ramuri. Acest număr de ramuri este suficient pentru pomii plantați pe portaltoi semi-viguros pentru a-l echilibra.

Acestor pomi trebuie acum să li se permită să crească fără a fi tăiați până anul viitor, ca să poată să fructifice.

Pomii altoiți pe portaltoi viguroși au nevoie încă de o tăiere în plus, după cum a fost descris mai sus, pentru a obține un echilibru al pomului care nu este prea viguros. Acest procedeu este foarte important.

Lungimea ramurilor trebuie să fie de la 60 cm până la 90 cm pentru pomul care are un echilibru bun și productiv.

Tăierile în a treia perioadă de creștere vegetativă și perioada ulterioară

În momentul în care se observă că frunzele la baza ramurilor încep să se îngălbenească, se înlătură două până la patru ramuri care sunt amplasate în centrul pomului pentru a permite luminii să pătrundă mai bine în interiorul coroanei.

Dacă se înlătură aceste ramuri mai devreme decât momentul potrivit, atunci pomii vor crește mai puternic decât în mod normal.

Dacă creșterile devin slabe sau dezvoltă o creștere în lungime de doar circa 60 cm, atunci este necesar să mai scoatem din interiorul coroanei și alte ramuri.

Potrivit diferitor surse, ar trebui să obținem 20-25 de ramuri (în alte surse 12-16) la portaltoi semi-viguroși și 25-30 (alte surse indică 15-20) la cei viguroși.

Tăierile la cireș în a treia perioadă de repaus

În cazul soiurilor moderate sau înalt productive și care sunt altoite pe un portaltoi semi-pitic, se scurtează toate ramurile la 1/4 din lungimea totală a ramurii. În acest mod se echilibrează raportul dintre frunze și fructe și se produc cireșe de calitate înaltă.

Tăierea pomilor de cireș la maturitate

Ramurile laterale formate după sistemul tufa spaniolă se dezvoltă și fructifică timp de câțiva ani, apoi începe procesul de reînnoire a lor.

Vara târziu sau toamna devreme

Se retează vârful pomului la înălțimea de 2,5 m acest lucru se efectuează mecanizat sau manual.

Dacă pomul nu a atins înălțimea de 2,5 m, atunci fiecare lăstar nou se scurtează cu aproximativ 1/4 din lungimea lui. Se face o tăiere de contur manuală sau mecanizată sub formă de perete fructifer între părțile laterale a fiecărui pom în fiecare an.

Tăierile în perioada de repaus sau înflorire

Se taie la cepuri aproximativ 20% din lemnul total ce fructifică an de an, astfel încât buchetele de mai să nu fie mai în vârstă de 5 ani.

Orice ramură laterală care devine mai groasă cu 1/2 față de diametrul ramurii de pe care s-a dezvoltat trebuie reînnoită.

Se reînnoiesc ramurile prin efectuarea tăierilor la cep, lăsând un singur mugur vegetativ. Dacă acolo nu există niciun mugure, se efectuează tăierea la un cep cu o lungime de 10-15 cm. Este important să se reînnoiască câte o porțiune a ramurilor în fiecare an.

Ramurile mai în vârstă cu o capacitate mai scăzută de regenerare și nu vor forma creșteri noi la fel de bine precum cele tinere.

Tăierile la cep trebuie efectuate în perioada de înflorire sau la finele perioadei de repaus.

Dacă creșterea terminală începe s-și încetinească procesul de dezvoltare până la mai puțin de 2,5 m înălțime, atunci se înlătură una sau mai multe ramuri de schelet (permanente) ale pomului pentru a intensifica vigoarea de creștere pe toată durata de viață a pomului.

Bibliografie. Producerea cireșelor; Autori: Lynn E. Long, Ananie Peșteanu, Marlene Long, Eugeniu Gudumac.

Vezi și Tăierile la cireș – forma de coroană piramidă etajat rărită cu centrul deschis.

Traficul camioanelor prin punctele de trecere a frontierei de stat va fi fluidizat

Elena Balamatiuc
-
0
Traficul camioanelor prin punctele de trecere a frontierei de stat va fi fluidizat

Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, la inițiativa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, instituirea Sistemului informațional de programare a rândurilor electronice la frontieră.

Totodată, au fost aprobate Regulamentul privind funcționarea Sistemului și Regulile de programare la punctele de trecere a frontierei de stat (PTF).

Astfel, transportatorii vor avea posibilitatea să-și programeze ora exactă de trecere a frontierei, prin înregistrarea lor într-un rând virtual de așteptare, înainte de începerea deplasării mijlocului de transport către punctul de trecere.

La fel, aceștia vor putea să-și planifice eficient resursele financiare și umane, călătoriile și timpul de trecere a frontierei.

Noul sistem va contribui la soluționarea problemei întârzierilor și staționărilor camioanelor în punctele de trecere a frontierei de peste șapte zile, dar și a perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

În același timp, va ajuta la reorientarea exporturilor și a mijloacelor de transport către PTF cu România și utilizarea teritoriului Republicii Moldova pentru tranzitul de mărfuri din/către Ucraina, în special pentru cereale etc.

Proiectul va fi implementat în mai multe etape, cu suportul tehnic și financiar al Programului USAID MISRA, iar programarea prealabilă în punctele de trecere a frontierei de stat va fi disponibilă deja de la începutul anului 2024.

FAO: Rolul tehnologiilor verzi în asigurarea rezilienței RM la schimbările climatice

Elena Balamatiuc
-
0
FAO: Rolul tehnologiilor verzi în asigurarea rezilienței RM la schimbările climatice

Producătorii agricoli din Republica Moldova se confruntă cu bariere mari pentru producerea agricolă cauzate de schimbările climatice, precum secete severe, urmate de precipitații intense și abundente.

Această situație necesită integrarea măsurilor răspuns de adaptare la schimbările climatice în planificarea strategică a sectorului agricol, fiind unul prioritar pentru economia Republicii Moldova.

Proiectul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO)/Fondul Global pentru Climă (GCF) „Incorporarea adaptării în procesul de planificare pentru reducerea vulnerabilității la schimbările climatice la nivel local și central în sectorul agricol al Republicii Moldova” își propune să abordeze aceste provocări prin consolidarea capacităților sectoriale, creând în același timp un mediu mai favorabil, așa, încât producătorii agricoli să adopte tehnologiile verzi viabile.

„Evaluarea necesităților tehnologice”(TNA) pentru reziliența și adaptarea sectorului agricol la efectele schimbărilor climatice și-a propus să identifice opțiunile tehnologice în sprijinul căilor de dezvoltare climatic-reziliente ale sub-sectoarelor acvacultură, cereale, zootehnie și horticultură.

Adoptarea acțiunilor tehnologice specifice de către fermierii locali este crucială pentru a rezista impactului climatic, a fost subiectul discutat pe larg în cadrul atelierului de consultare, organizat de proiectul FAO/GCF susținut de Programul Readiness al Fondului Verde pentru Climă.

Evenimentul a avut loc la Chișinău, ca parte a Planului regional de acțiune pentru Știință și Inovare și a reunit reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, reprezentanți FAO, experți naționali din domeniul cercetării și experți internaționali, producători agricoli, reprezentanți ai societății civile pentru a discuta despre nevoile și oportunitățile de integrare a științei, inovației, precum și despre mecanismele de adaptare a politicilor în sistemul agroalimentar, încât acestea să devină mai eficiente, incluzive, reziliente și durabile și să asigure o producție mai bună, un mediu mai bun și o viață mai bună pentru toți, fără a lăsa pe nimeni în urmă. 

„Tipul tehnologiilor pe care fermierii locali trebuie să le adopte este esențial pentru a rezista impactului schimbărilor climatice și a-și reduce vulnerabilitatea, ținând cont de provocările la care trebuie să facă față și care afectează direct condițiile de producție agricolă. Identificarea tehnologiilor de adaptare la schimbările climatice în subsectoarele agricole cheie reprezintă o etapă semnificativă în angajamentul nostru de a sprijini tranziția țării către un sistem agroalimentar durabil și rezilient la climă”, a declarat în cadrul evenimentului reprezentantul adjunct FAO Moldova, Tudor Robu.

În cadrul atelierului de consultări, experții FAO au prezentat un set de tehnologii de reziliență și  adaptare la factorii climatici, care au fost identificate în timpul Evaluării Necesității Tehnologice (TNA) pentru sub-sectoarele agricole.

Selectarea tehnologiilor s-a axat pe criterii prioritare, precum menținerea și sporirea productivității, utilizarea rațională a resurselor naturale, creșterea bunăstării fermierilor, majorarea locurilor de muncă și a salariilor, dar și măsura în care tehnologiile vor contribui la reducerea vulnerabilității la impactul schimbărilor climatice.

Portofoliul tehnologic de adaptare propus este format din 60 de tehnologii și a fost selectat printr-o abordare participativă, implicând experți și Grupul de lucru sectorial (SWG).

Membrii grupului de lucru au participat la identificarea și prioritizarea tehnologiilor pentru adaptarea la climă cu beneficii de atenuare, prin intermediul analizei multi-criteriale (AMC).   

În prioritizarea tehnologiilor elementul inovației a fost unul dintre criteriile importante pentru toate subsectoarele. În baza acestora, se elaborează ansamblul unei viziuni strategice și a unui plan de acțiune pentru tehnologiile prioritizate în formatul unui Plan de Acțiune Tehnologică pentru fiecare dintre tehnologiile prioritare în vederea accelerării adoptării acestora. 

Astfel, pentru acvacultură, echipa Proiectului a prioritizat utilizarea lacurilor cu destinație complexă care vizează introducerea, reproducerea și pescuitul ulterior al speciilor valoroase de pești, restructurarea și consolidarea fermelor piscicole prin refacerea debitului de apă în iazurile utilizate pentru creșterea peștelui în policultură și dezvoltarea sistemului de protecție a peștilor. 

Odată ce schimbările climatice sunt recunoscute drept o amenințare, dar și o oportunitate pentru inovare, unica posibilitate de a spori competitivitatea economică a producătorilor agricoli din Moldova este reducerea costurilor de producție în baza tehnologiilor verzi.

Pentru a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice pentru subsectorul cerealelor, echipa de proiect a propus prioritizarea tehnologiilor: implementarea Sistemului Conservativ de Agricultură ca alternativă la sistemul convențional de agricultură, diversificarea rotațiilor de culturi rezistente cu utilizarea predecesorilor capabili să prevină consecințele negative în agricultura bazată pe tehnologii verzi și practicarea asolamentelor reziliente în cadrul unui sistem de fâșii de păduri și iazuri pentru majorarea umidității solului cu respectarea principiilor tehnologiilor verzi.

Totodată, în cadrul TNA, pentru subsectorul zootehnic au fost prioritizate o serie de tehnologii, precum mărirea suprafețelor irigate pentru producția de furaje, realizarea platformelor pentru acumularea, depozitarea gunoiului de grajd și îmbunătățirea condiţiilor de creştere a animalelor prin construirea halelor moderne.

Implementarea serelor de înaltă tehnologie, cu caracteristici îmbunătățite de control al climei și eficiență energetică îmbunătățită, construirea sistemelor moderne de irigare prin maximizarea apei și a eficienței energetice și adoptarea tehnologiei hidroponice cu soluții reciclabile au fost stabilite drept priorități pentru sub-sectorul horticultură.

În cadrul atelierului, au participat și fermieri – membri ai Comunității de practică în agricultura climatică inteligentă în Moldova care au relatat experiența lor drept istorie de succes, evidențiind că sistemul de agricultura conservativă este unica șansa de tranziție la un sistem durabil și rezilient de agricultură bazat pe tehnologiile verzi, în Republica Moldova.

Nematozii, ucigașii invizibili din lumea serelor

Luminita Crivoi
-
0
Nematozii, ucigașii invizibili din lumea serelor

Nematozii dăunători sunt viermi microscopici care provoacă pierderi anuale de miliarde de dolari în culturi agricole, iar toate culturile din lume sunt susceptibile la cel puțin o specie de nematozi paraziți.

Nematozii se numără printre cele mai importante și numeroase animale din regnul animal și pot supraviețui aproape în orice mediu.

Însă, nu toți nematozii sunt dăunători pentru seră sau culturi. Pe lângă speciile dăunătoare, multe specii sunt inofensive sau chiar puteți să beneficiați de avantajele acestora, eliberând nutrienți pe care plantele îi consumă sau asigurând controlul altor dăunători.

În acest articol discutăm despre nematozi dăunători.

Toți cei care administrează o seră ar trebui să fie conștienți de acești dăunători „silențioși”, care pot avea un impact foarte mare asupra recoltei. Nematozii paraziți au multe gazde și rareori sunt specifici unei plante.

Deși recunoașterea la nivel mondial a nematozilor ca fiind o cauză importantă a declinului plantelor nu a avut loc până la mijlocul secolului trecut, nematozii au fost studiați cu mai mult de 150 de ani mai devreme.

Tipuri de nematozi

Meloidogyne incognita

Precum am menționat, există numeroase specii de nematozi care locuiesc în sol, dar nu toate sunt dăunătoare pentru plante. În cadrul grupului de nematozi dăunători, unii nematozi își petrec viața în interiorul rădăcinilor plantelor. Aceștia sunt endoparaziți.

Alții sunt ectoparaziți și doar stilul lor, de o structură asemănătoare unui ac, pătrunde în plantă pentru a extrage substanțele nutritive din rădăcini sau din celulele radiculare.

Acești nematozi își încep călătoria sub formă de ouă minuscule cuibărite în solul sau substratul din seră, care eclozează în forme juvenile și consumă țesuturile rădăcinilor.

Detectarea daunelor provocate de nematozi necesită o analiză atentă. Semnele pot include încetinirea creșterii, ofilirea și absorbția slabă a nutrienților la plantele afectate. La suprafață, puteți observa îngălbenirea, un simptom al deficienței de nutrienți.

Plantele afectate sunt adesea pitice, cu frunze mici. Uneori, atunci când plantele infectate cresc în sol umed și fertil sau pe timp răcoros, părțile aeriene pot părea încă sănătoase.

Nematozi galicoli

Se consideră că cei mai dăunători nematozi paraziți ai plantelor sunt nematozii galicoli, Meloidogyne spp. care sunt responsabili de pierderi din culturile de legume în întreaga lume și determină utilizarea frecventă a pesticidelor (nematocide).

Acești nematozi au o gamă foarte largă de gazde, afectând mii de specii de plante. Nematozii galicoli pătrund în rădăcini sub formă de larve, provocând formarea de gale sau noduri în rădăcinile plantelor, iar rădăcinile se pot ramifica excesiv.

Organele subterane, cum ar fi tuberculii de cartof sau rădăcinile pivotante ale morcovilor, pot fi deteriorate și devin necomerciabile.

Larvele de nematozi se maturizează în rădăcini, unde se împerechează. Femelele adulte se măresc, rămân în rădăcini și depun ouăle într-un sac de ouă (matrice) care se elimină în sol. Ouăle eclozează, iar larvele tinere continuă să infecteze mai multe rădăcini.

Locurile de hrănire ale nematozilor pot oferi, de asemenea, un punct de intrare pentru alte organisme care cauzează boli (Rhizoctonia solani, Verticilium spp., Fusarium spp.) ceea ce duce la o afectare mai mare a plantelor.

Nematozii reprezintă o problemă mai mare acolo unde condițiile le sunt favorabile, cum ar fi un sezon de creștere lung, un sol nisipos și dacă plantele sunt supuse unui stres hidric sau nutritiv.

Cum prevenim nematozii dăunători

Mulți nematozi sunt prezenți în mod natural, la niveluri scăzute, în majoritatea solurilor. Cei mai mulți nematozi paraziți ai plantelor pătrund în seră prin intermediul solului sau al răsadurilor infestate.

Confirmarea prezenței nematozilor este un proces lent, în care luați mostre de rădăcini pentru a le examina în căutarea unor gale sau chisturi. Cel mai bun mod de a face față nematozilor este să preveniți pătrunderea lor în seră sau solar.

Odată prezenți, nematozii sunt aproape imposibil de eliminat, dar daunele pe care le provoacă plantelor pot fi reduse. Inspectați rădăcinile răsadurilor înainte de a le planta, indiferent dacă provin de la un comerciant de încredere sau de la un vecin.

Un management bun ar mai consta în:

Tratarea solului

Tratamentele termice sau chimice pot steriliza solul, eliminând nematozii și ouăle lor. Tratarea cu aburi, solarizarea solului sau bio-fumigația vă pot fi utile. Totodată, puteți utiliza nematocide.

Citiți mai multe despre Dezinfecția solului în solar și sere – sfaturi utile.

Rotația culturilor pentru controlul nematozilor

Alternarea culturilor sensibile la nematozi cu cele tolerante întrerupe ciclul de reproducere al acestora. Prin rotația culturilor cele mai sensibile, cum ar fi tomatele, ardeiul gras, morcovul și vinetele, cu culturi mai puțin sensibile, cum ar fi anghinarea, sparanghelul, broccoli, varza de Bruxelles și muștarul, populațiile de nematozi din sol pot fi reduse la niveluri mai puțin dăunătoare.

Plantele din aceeași familie și culturile de rădăcini trebuie evitate în ani consecutivi.

Distrugerea rădăcinilor

Deoarece nematozii continuă să se hrănească și să se reproducă în fragmente de rădăcini din sol, este bine să îndepărtați și să distrugeți rădăcinile culturilor imediat ce plantele sunt recoltate. Acest lucru ar trebui să diminueze populația înainte de înființarea următoarei culturi.

Controlul buruienilor

Multe buruieni pot fi gazde bune pentru nematozi. Din acest motiv, este recomandat controlul buruienilor. La utilizarea mulciului, ar trebui să oferim atenție sporită schimbării acestuia.

Unii specialiști menționează că, în cazul unei a doua sau a treia culturi cultivate pe același mulci, reutilizarea mulciului favorizează acumularea populațiilor acestor dăunători în sol.

De fapt, daunele culturilor sunt adesea crescute atunci când sunt cultivate două culturi de legume în fiecare an. Multe boli ale rădăcinilor, inclusiv cele cauzate de nematozii paraziți ai plantelor, devin astfel răspândite în sol și interferează cu producția de legume.

Creșterea cantității de materie organică

Creșterea cantității de apă și de nutrienți ajută plantele să tolereze atacul nematozilor. Ameliorarea solului cu materie organică bine descompusă, disponibilă sub formă de compost sau de amelioratori de sol, ajută solul să rețină umiditatea și sporește nutrienții disponibili pentru plante, care sunt eliberați către plante prin acțiunea microbiană.

Nivelul crescut de microorganisme din sol favorizează dezvoltarea organismelor care se hrănesc cu alte organisme din sol, inclusiv cu nematozi. Atunci când adăugați compost, aveți grijă ca acesta să nu includă rădăcini parțial descompuse care pot conține nematozi sau alți agenți patogeni din sol.

Unele surse sugerează că încorporarea unor culturi de îngrășământ verde (brasicaceele verzi, frunzoase) produce compuși care sunt toxici pentru nematozi.

Perturbarea solului care are loc odată cu această încorporare poate reduce, de asemenea, nivelul nematozilor.

Controlul biologic

Se pot introduce nematozi benefici și ciuperci nematofage pentru a combate speciile de nematozi dăunători (da, precum am menționat, există și nematozi utili).

În mai multe țări se utilizează produse biologice care sunt create fie pe baza ciupercilor nematofage (Arthrobotris, Paecilomyces), fie a activității unor microorganisme, fie a extractelor de plante (usturoi, gălbenele, neem).

Selecția varietății, portaltoiului

Alegerea unor hibrizi sau portaltoi toleranți/rezistenți la nematozi pentru culturile sensibile poate opri infestările.

Relocarea solarului/serei

În cazul unei infestări puternice, este recomandată relocarea construcției pe un alt teren.

Surse:

  1. Plant-parasitic nematodes affecting vegetable crops in greenhouses.
  2. Root-knot nematodes. D. Blancard (INRAe).
  3. Nematodes. Departamentul Industriilor Primare și Dezvoltării Regionale, Agricultură și Alimentație. Guvernul Australiei de Vest.

Moldova – al treilea exportator mondial de prune proaspete și lider în Europa

Elena Balamatiuc
-
0
Moldova – al treilea exportator mondial de prune proaspete și lider în Europa

Republica Moldova a atins în acest an un nivel record în exportul de prune proaspete, stabilindu-se ca al treilea exportator la nivel mondial și lider incontestabil în Europa.

În perioada ianuarie-septembrie 2023, producătorii moldoveni au exportat peste 47 de mii de tone de prune proaspete, generând venituri de peste 22,8 milioane de dolari, transmite ipn.md.

Potrivit Delegației UE în Republica Moldova, previziunile optimiste indică faptul că, până la încheierea sezonului agricol, volumul total al exporturilor de prune va atinge cifra de 85 de mii de tone.

Printre factorii cheie care au contribuit la acest succes se numără recoltele scăzute de prune în alte țări și liberalizarea pieței Uniunii Europene pentru exportul de prune moldovenești.

Aproximativ 79% din totalul exporturilor de prune ale Moldovei au fost direcționate către țările UE, restul de 17% fiind exportate în țările CSI.

Delegația UE în Republica Moldova precizează că această performanță reprezintă nu doar un triumf pentru agricultura Moldovei, ci și o dovadă a relațiilor economice solide și în continuă creștere cu Uniunea Europeană.

1...177178179...1.978Pagina 178 din 1.978