Cetățenii sunt invitați să se expună despre proiectul primului plan de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru

0

În perioada 21 ianuarie-26 februarie, curent, Fondul Provocările Mileniului Moldova și Ministerul Mediului desfășoară etapa a II-a a consultărilor publice privind elaborarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru.

Consultările publice se vor desfășura în 7 raioane și municipiul Chișinău cu scopul de a informa și implica populația în elaborarea documentului care va contribui la îmbunătățirea managementului resurselor de apă în districtul bazinului hidrografic Nistru.

Experții afirmă că  aprobarea unui Plan de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru va soluționa probleme ca poluarea apelor, modificările regimului de scurgere, diversitatea mare a activităților antropice negative, dar și a unor fenomene naturale (inundații, secete, alunecări de teren etc.) cu implicații asupra stării mediului și modului de viață  a populației din cadrul districtelor.

În rezultatul primelor consultări au fost recepționate un șir de recomandări și comentarii, în special din partea organizațiilor de mediu, care au fost incluse în actualul proiect al Planului.

Planul urmează a fi prezentat, discutat și îmbunătățit în cadrul discuțiilor publice, dar și ca urmare a comentariilor și opiniilor tiansmise prin email către Ministerul Mediului ([email protected]).

Planul complet poate fi descărcat pe acest link.

Aplică pentru un grant în cadrul proiectului „Managementul durabil al terenurilor”

0

A doua linie de granturi post-investiționale sunt destinate managementului durabil al terenurilor. Buget total – 3 milioane de dolari SUA. Producătorii agricultori vor beneficia de finanțare pentru aplicarea practicilor agricole prietenoase mediului.

Criteriile de eligibilitate:

  • Granturile post-investiționale sunt destinate producătorilor agricoli cu activitate individuală de minim 3 ani care, începând cu noiembrie 2013, au investit în utilaje agricole şi echipamente performante (utilaje pentru conservarea solului, mașini pentru fărâmițarea resturilor vegetale, combinatoare cu subsoliere) și care au aplicat practici agricole de management durabil al terenurilor (practici conservative în livezi, fâșii de filtrare, fâșii bufer, bariere vegetative anti-eoliene, etc.)
  • Granturile investiționale vor constitui 50% din investiția totală, cu un plafon de 20 mii dolari SUA.

Toată informația necesară pentru a putea aplica la acest Program este expusă mai jos.

Manualul de alocare a granturilor. Partea II: Linia de granturi nerambursabile post-investiționale – ”Managementul durabil al terenurilor”.

Anexa 1. Cerere de solicitare a grantului post-investițional destinat managementului durabil al terenurilor.

Anexa 2. Declarația pe propria răspundere a solicitantului.

Anexa 3.  Formularele Evaluării de Mediu.

Anexa 4. Chestionar privind practicile aplicate de management durabil al terenurilor.

În atenția producătorilor agricoli!

Întru anticiparea multiplilor întrebări referitoare la aspectul de mediu al Programelor de granturi, producătorii agricoli care întâmpină dificultăți în procesul de completare  a Formularele de evaluare de mediu (Anexa 3), se pot adresa după suport consultativ către expertul proiectului MAC-P Aurel Overcenco: e-mail: [email protected],  tel: 022 72 84 26,  0692 40 675.

Producătorii agricoli care necesită asistență în completarea Chestionarului privind caracteristica beneficiarilor, modul de organizare, tehnologiile aplicate și practicile existente de management durabil al terenurilor (Anexa 4), pot apela  la suportul expertului proiectului MAC-P Filip Zubatîi: e-mail [email protected], tel: 022 92-21-07, 0795 50 656.

Serele inteligente, afacere cu bătaie lungă

0

Lidia Roșca, satul Mereni, raionul Anenii Noi: ”Este foarte bine atunci când primești un ajutor de la cineva, căci costul unei sere se ridică la 35 000 de euro…”.

Decizia de a se specializa în domeniul cultivării roșiilor a fost luată de comun acord de către toți membrii familiei. Era și normal, pentru că în noua activitate fiecare dintre ei avea un rol important de îndeplinit. Totuși, o perioadă lungă de timp, capul familiei gestiona micul business de familie, deoarece avea pregătirea necesară. Au început de la două sere mici și chiar din primul an au obținut o recoltă remarcabilă.

După o documentare riguroasă și studiul pieței de desfacere, au ajuns la concluzia că cele mai solicitate, dar şi mai profitabile, sunt roșiile. Antreprenoarea spune că, inițial, gestionarea afacerii era mai mult pe seama soțului, deoarece acesta era un bun cunoscător al domeniului. Au început cu pași mici, de la două sere, pe care le-au construit cu forțele proprii. Rezultatele bune le-au dat curaj să meargă mai departe și să extindă suprafața cultivată: ”Am procurat un hectar și jumătate de pământ. Mai ales că și eu, cu timpul, am devenit un mic ajutor pentru soțul meu. Asta, după ce am participat la cursurile organizate pentru agricultori. Sunt foarte mulțumită de cunoștințele pe care le-am acumulat”.

La moment, suprafața serelor ajunge la 2 hectare: ”Sunt verzi, niciodată nu au fost negre, adică de primăvara până toamna târziu”.

Aşa cum în procesul de cultivare a legumelor cheltuielile sunt considerabile, trebuia aplicată o tehnologie intensivă, care le-ar fi garantat succesul. Au optat pentru irigare. Toate eforturile, pentru ca roșiile să le aducă dividendele planificate în debutul afacerii: „Suportul financiar l-am primit în 2010. Astfel am putut construi sera. Este foarte bine atunci când primești un ajutor de la cineva. Sunt mulțumită că am reușit să facem această seră minunată, costul căreia este de 35 000 de euro, o investiție foarte importantă pentru noi”.

Experți străini aflați în vizită de monitorizare în gospodăria soților Roșca//FOTO: ACSA
Experți străini aflați în vizită de monitorizare în gospodăria soților Roșca//FOTO: ACSA

Au prevăzut orice detaliu, iar sera de 400 de metri pătrați, procurată din Franța, este dotată cu tehnologii de irigare și încălzire dintre cele mai moderne. Antreprenoarea consideră că din acest punct de vedere liniile de creditare deschise special pentru agricultori sunt ca o gură de aer proaspăt: „Pentru agricultori este foarte greu, dar ești nevoit să-ți dezvolți afacerea din credite. Astfel poți pune lucrul pe roate, după care să activezi așa cum trebuie”.

Au ales să cultive un soi mai special de tomate care sunt nepretențioase și rodesc foarte bine. Deoarece sera este înaltă, roșiile Izmir, care au mlădițe lungi, se pot dezvolta în voie: „Cu noua seră ne este foarte confortabil. Doar la televizor văzusem așa ceva și nu credeam că vom avea și noi astfel de condiții. Se închide și se deschide automat – după soare, după vânt. Totodată, declanșează procesul de irigare de sine stătător, atunci când solul de la tomate prezintă primele semne de uscare. În comparație cu restul serelor pe care le avem, este una foarte performantă, care ne ușurează munca”.

În același timp, noua achiziție îi ajută pe antreprenori să economisească, deoarece sistemul de încălzire funcționează pe bază de lemne.

Familia Roșca se poate considera împlinită, având o activitate pe plac, dar și o stabilitate financiară. Totuși, antreprenorii planifică să extindă suprafețele cultivate, însă deocamdată își doresc să obțină un randament maxim din ceea ce au: „Planurile sunt mari, vrem să extindem suprafața de sere, dar la momentul dat situația financiară e cam dificilă. Chiar dacă agricultura nu este un domeniu așa de profitabil, din roada pe care o recoltăm, 10 – 15 la sută reprezintă venitul”.

Antreprenoarea Lidia Roșca spune că familia sa a depus un efort enorm pentru a-și dezvolte afacerea. Din zori până noaptea târziu erau în sere, iar rezultatul obţinut le dă forţe să meargă mai departe, să obțină noi și noi performanțe într-un domeniu în care au devenit deja experți și ași.

Material editat și publicat în cadrul broșurii Istorii de succes, care a fost realizată în cadrul Proiectului Investiţii şi Servicii Rurale RISP, gestionat de CAPMU.

După 4 ani de negocieri, Purcari și Bostavan au pătruns pe piața monopolistă din Norvegia

0

După mai bine de 4 ani de negocieri cu Guvernul norvegian, vinurile Purcari și Bostavan au ajuns în Norvegia. Singurele vinuri moldovenești pe piața de acolo.

În Norvegia sunt 295 de magazine cu băuturi alcoolice, proprietate exclusivă a statului, iar din septembrie 2014, acolo pot fi găsite vinuri Purcari și Bostavan.

Vinmonopolet este o rețea de magazine de stat cu drept exclusiv de a comercializa alcool cu procentaj mai mare decât 4,75%. Monopolul a fost introdus în 1922 și are scopul de a limita consumul de alcool printre cetățenii norvegieni, dar și a evita dezvoltarea industriei alcoolice. Politica sa constă în impunerea unor taxe mari pentru alcool, dar și stabilirea unor reguli stricte de comercializare.

Vinmonopolet își asumă responsabilitatea de a nu comercializa băuturi tari minorilor și persoanelor în stare de ebrietate vizibilă.

”Moldova este puțin cunoscută ca țară în Norvegia, mai ales ca țară producătoare de vinuri de calitate, deci a fost necesar un efort maxim pentru a convinge specialiștii din Vinmonopolet că vinurile de Purcari sunt destoinice să fie oferite consumatorilor norvegieni” afirmă Artur Marin, director comercial Purcari Winery.

Pentru a permite importurile în Norvegia, guvernul lor impune mai multe etape, printre care cel puțin un an experiență în domeniul HoReCa, adică restaurantele și hotelurile din Norvegia.

În rețeaua Vinmonopolet pot fi găsite 7 vinuri Purcari: Negru de Purcari, Cabernet Sauvignon de Purcari, Chardonnay, Merlot, Pinot Grigio, Pinot Noir și Sauvignon. Cel mai scump vin este Negru de Purcari, cu prețul de 179,10 Kr, echivalentul a 406 lei moldovenești.

”Cabernet Sauvignon de Purcari este preferatul norvegienilor. Vânzările cresc vertiginos, iar noi sperăm să cucerim definitiv piața consumatorilor de calitate din Norvegia și țările scandinave în general. Acum negociem cu Suedia, o țară cu o politică asemănătoare” spune Artur Marin.

Dintre vinurile Bostavan, trei sunt în Vinmonopolet: Cabernet, Chardonnay și Saperavi. Prețul mediu al unei sticle este de 99,5 Kr sau 200 de lei moldovenești.

Pe lângă rețeaua de magazine, Vinmonopolet are și un portal online, unde pot fi cumpărate vinurile:  http://www.vinmonopolet.no.

Exportul în Norvegia este o performanță pentru Republica Moldova, în condițiile embargourilor impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești, dar și a crizei economice cu care se confruntă țara noastră.

Vinurile Purcari și Bostavan sunt singurele care reprezintă întreg spațiul românesc, așa cum România nu este prezentă pe piața norvegiană.

Vinăria Purcari și Bostavan exportă în peste 25 de țări ale lumii, printre care Cehia, Polonia, Marea Britanie, Olanda, China, SUA, Canada.

Despre Vinăria Purcari

Vinăria Purcari, fondată în 1827, este cea mai veche vinărie din Moldova. Prima medalie de aur a fost obţinută în 1878, la Expoziţia Mondială din Paris, când oenologii francezi au fost profund impresionaţi de aroma bogată şi culoarea intensă a vinului Negru de Purcari, care a întrecut chiar şi vinurile de Bordeaux. De-a lungul anilor, colecția de vinuri Purcari a câștigat peste 140 de medalii la cele mai prestigioase concursuri internaționale ca Decanter, Concours Mondial de Bruxelles, Challenge International du Vin, dar și legendara apreciere la curtea regală din Marea Britanie.

Vinăria Bostavan este liderul pieței vinicole din Moldova, cu podgorii de peste 650 de ha.

Acționarii grupului Purcari & Bostavan Wineries sunt fondul american de investiții Horizon Capital, International Finance Corporation (Banca Mondială) și fondatorul grupului, vinificatorul Victor Bostan.

Schimbarea bruscă a vremii provoacă pagube în agricultură

0

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=cgPfV5sw2Pw&x”]

În 2015 vor fi create încă 15 grupuri de producători

0

”Obiectivul proiectului MAC-P pentru anul 2015 este de crea încă 15 grupuri de producători în domeniul horticol, care vor putea accesa granturi pentru industria post-recoltă de până la $350 mii”, a declarat Olga Sainciuc, coordonatorul Programului de granturi post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”, la ședința Conciliului de observatori al Unității consolidate de implementare și monitorizare a proiectelor în agricultură, implementatorul proiectului MAC-P. Ședința Consiliului a avut loc luni, 19 ianuarie 2015.

Președintele Consiliului de observatori al proiectul, Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a dat o apreciere înaltă rezultatelor înregistrate în anul 2014, de către proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova, în cadrul căruia sunt implementate două Programe de granturi. ”Una din cele mai mari provocări a proiectului a fost cea de a convinge agricultorii din Moldova să se asocieze. Cu suportul proiectului, în 2014  au fost create  18 grupe de producători, asociind peste 100 de agricultori. Acesta este un rezultat foarte bun”, a zis Vasile Bumacov.

Conform informației prezentate la ședința Consiliului, în anul trecut în cadrul Programului de granturi ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” au fost organizate 2 apeluri de granturi. La primul apel au participat 9 grupuri de producători, fiind acceptați spre finanțare  8. Investițiile totale ale acestora sunt de 83,5 mil. lei,  dintre care 32,5 mil. lei revin granturilor. Astfel, datorită investițiilor proprii și granturilor oferite, în anul curent horticultorii vor construi 7 frigidere industriale cu o capacitate de păstrare de la l50 până la 500 de tone, instala trei linii de sortare, a fost deja procurat echipament specializat de colectare, sortare și calibrare a alunelor și migdalelor, stivuitoare, două unități de transport frigorific, etc.

”La cel de al doilea apel, Comisia de evaluarea a probat spre finanțare 5 grupuri de producători horticoli. Suma totală a investițiilor indicate în  proiectele investiționale aprobate este de 41,4 mln. lei,  dintre care 14,3 mil. lei vor fi granturi. Din aceste resurse vor fi instalate 5 frigidere, 4 linii de sortare și ambalare, linii de uscare a fructelor, etc.”, a specificat Olga Sainciuc.

Referitor la cel de al doilea Program de granturi post-investiționale ”Managementul durabil al terenurilor”, creat întru implementarea practicilor de conservare a solului și prevenirea eroziunii acestuia, Olga Sainciuc a menționat, că obiectivul anului 2015 este de acorda 100 de granturi de până la $20 mii. În 2014, în cadrul acestui Program au fost alocate granturi în valoare totală de 5,3 mil. lei pentru 33 de întreprinderi agricole.

Preşedintele Speranța-Con: Importatorii de zahăr vor înceta să mai facă bani nemeritați din contul producătorilor

0

Discutarea la Guvern a mecanismelor de importare a zahărului contribuie la luarea deciziilor pentru ridicarea barierelor din calea dezvoltării producătorilor moldoveni de produse alimentare, consideră preşedintele Asociaţiei Producătorilor de conserve din Moldova Speranţa-Con, Ivan Sandic.

„Problema pieţei de zahăr închise a unit întreprinderi din diferite ramuri, care s-au adresat Guvernului. Aceştia sunt lideri ai industriei alimentare a ţării: companiile de conserve Orhei-Vit, Natur Bravo, Alfa Nistru, Coval&Co, Fortuna-Plus, Fabrica de Conserve din Călăraşi; întreprinderi de panificaţie şi cofetărie – Bucuria, Nefis, Franzeluţa; producătorii de băuturi răcoritoare – Coca-Cola Imbuteliere Chisinau şi Gelibert, menţionează Sandic, numindu-i cei mai mari consumatori de zahăr din RM, care anual cumpără peste 15 mii tone de materie primă dulce.

Potrivit spuselor sale producătorii speră să obţină dreptul de a importa zahăr.

„Nu împărtăşim temerile preşedintelui UniAgroProtect, Alexandru Slusari, în privinţa pericolului de prăbuşire a complexului sfeclei de zahăr, deoarece producătorii de zahăr singuri importă anual 20-30 mii tone de zahăr. Dreptul de a importa zahăr şi pentru consumatorii industriali poate afecta doar veniturile companiei care importă zahăr”, consideră el.

În opinia lui Sandic, importatorii de zahăr vor înceta să mai primească venit nemeritat din contul producătorilor autohtoni – marii consumatori industriali de zahăr”.

„Nimeni din consumatorii industria nu încearcă să obţină permisiune pentru importarea zahărului din trestie. Noi sprijinim dezvoltarea durabilă a ramurii zahărului… Dreptul de a importa asigură formarea condiţiilor libere, de piaţă, civilizate de lucru cu furnizorii de zahăr”, menţionează el.

Ivan Sandic prezintă cifre conform cărora timp de trei ani Sudzucker Moldova a importat circa 55 mii tone de zahăr ieftin.

„De ce domnul Slusari nu este indignat de acest fapt? Pe nici un producător de zahăr şi sfeclă de zahăr această situaţie nu a jenat. În prezent pe ordinea de zi este simplificarea mecanismelor complicate de importare doar pentru un număr restrâns de producători de produse alimentare şi doar în limitele a 15 mii tone anual, ceea ce constituie 20% din piaţa de consum din RM”, subliniază Sandic.

BERD: Căderea economiei ruse va afecta ţările din regiune, inclusiv R. Moldova

0

O scădere bruscă a prețului petrolului ar pune o presiune şi mai mare asupra economiei Rusiei, deja fragilă, care ar afecta ţările cu legături strînse cu cea mai mare economie din Europa de Est, comunică Moldpres cu referire la prognozele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) privind perspectivele economice regionale.

Economiştii BERD se aşteaptă la o scădere a Produsului Intern Brut al Rusiei cu aproape 4,8 la sută în anul 2015. Banca a revizuit în scădere majoră previziunile din septembrie care arătau o contracţie de 0,2 la sută.

Încetinirea economiei ruse va afecta ţările din CEE şi Asia Centrală, prin intermediul remitenţelor, comerţului şi investiţiilor. Instituţia financiară europeană se aşteaptă la o contracţie în medie pe regiune de 0,3 la sută, comparativ cu previziunile de creştere mult mai optimiste din septembrie de 1,7 la sută.

„Chiar și această prognoză este supusă unor riscuri considerabile”, a declarat Hans Peter Lankes, economist-şef al BERD. El s-a referit în context la o cădere mai mare decît cea prognozată a preţului petrolului, escaladarea în continuare a crizei dintre Ucraina şi Rusia și o posibilă creștere a incertitudinii în zona euro.

Economia Republica Moldova este de aşteptat să stagneze în 2015, în timp ce în Belarus se anticipează o contracție de 1,5 la sută, în Ucraina o scădere de 5 la sută. România, un alt partener important al R. Moldova, va înregistra o creştere de 2,8 la sută în acest an.

BERD a redus previziunile de creştere a economiei moldoveneşti pînă la zero, faţă de 4 la sută cît anticipa în septembrie.

Banca Mondială estimează că economia moldovenească va crește cu 3,0 la sută în acest an, iar în următorii doi ani se va produce o accelerare a creşterii acesteia la 3,5-5,0 la sută, potrivit raportului „Global Economic Prospects” publicat recent de instituția financiară internațională.

Potrivit experţilor BM, Moldova continuă să fie vulnerabilă la riscurile legate de mediul extern, presiunile fiscale şi capacitatea scăzută a sectorului financiar.

Autorii raportului Băncii Mondiale anticipează un declin al economiei Federaţiei Ruse de 2,9 la sută şi respectiv o contracţie de 2,3 la sută în Ucraina, în anul 2015, în timp ce economia românească va creşte cu 2,9 la sută.

AIPA și MAIA pregătesc proiectul regulamentului de subvenționare pentru 2015

0

La AIPA a avut loc ieri 19, ianuarie, ședința de lucru privind proiectul de regulament cu privire la repartizarea mijloacelor fondului de subvenționare  a producătorilor agricoli pentru anul 2015.

Discuțiile s-au axat pe marginea repartizării mai eficiente a fondului de subvenționare pentru anul 2015 și stabilirii coeficientului  reieșind din deficiențele întâmpinate pe parcursul anilor anteriori de subvenționare. De asemenea, funcționarii au sugerat ca noile propuneri să fie elaborate în baza  priorităților și a distincțiilor făcute dintre producătorii agricoli și a agenților economici, ceea ce va facilita subvenționare agricultorilor în prim plan.  Totodată, au fost discutate detalii privind modul de repartizare a subvențiilor pe măsuri, aspecte importante privind subvenționarea zootehniei, pomiculturii, legumiculturii, procurării tehnicii agricole şi altele.

În scopul evitării experienței anilor precedenți în care au existat decalaje de cca 15% iar în 2014 fiind înregistrat un deficit de cca 250 mil. lei s-a optat ferm pentru trasarea unor repere clare, care să asigure o eficiență mai sporită a procesului de subvenționare. Astfel, s-a convenit ca spre finele săptămânii toți șefii subdiviziunilor ministerului vor efectua o analiză amplă a situației din domeniile aferente care urmează a fi prezentată la o nouă rundă de discuții pentru a finaliza proiectul regulamentului cu privire la repartizarea mijloacelor fondului de subvenționare  a producătorilor agricoli pentru anul 2015.

Amintim că, în anul 2014, Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli, a constituit 564,7 mil. lei dintre care 110 700,0 mii lei din contul grantului acordat de Comisia Europeană (scheme de grant ENPARD) fiind depuse  5200 cereri în sumă de 880 mil. lei