Roada de floarea soarelui din anul curent va depăşi jumătate de milion de tone. Aceasta este mai mare ca cea de anul trecut, a comunicat ministrul Vasile Bumacov jurnaliştilor care l-au însoţit în turul de presă la începutul recoltării florii soarelui pe ogoarele din preajma satului Măşcăuţi, Criuleni.

Ministrul a specificat că producătorii de floarea-soarelui nu se confruntă cu problemele pe care le au alţi producători agricoli, deoarece seminţele şi uleiul mereu sunt solicitate. O pătrime din tot exportul agricol din Moldova îl constituie cel de seminţe şi de ulei de floarea-soarelui.

Anual în Moldova se plantează 300 de mii de hectare de floarea-soarelui. Vasile Bumacov spune că a fost atinsă suprafaţa maximă admisă pentru această cultură. Dacă suprafaţa s-ar mai extinde, există pericolul secării solului. Soluţia este să fie mărită productivitatea culturilor, prin aducerea de noi soiuri de floarea-soarelui, în loc să fie majorate suprafeţele.

Vasile Bumacov a comunicat că de la începutul anului curent Moldova a exportat seminţe şi ulei de floarea-soarelui în sumă de 126 de milioane de dolari. Peste 99% din ulei este exportat în UE, o parte din seminţe pleacă în statele CSI şi în alte ţări.

Jurnaliştii au participat la lansarea recoltării pe câmpurile arendate de către omul de afaceri Alexandru Carţân. Acesta a declarat că anul curent de pe un hectar din cele 200 de hectare semănate cu floarea soarelui, va aduna aproape 2 tone de seminţe.

„Autoritățile intenționat tergiversează acordarea creditului polonez, destinat finanțării proiectelor din domeniul agriculturii, pentru că nu știu cine să gestioneze resursele financiare în valoare de 100 mil. de euro, acordate de Guvernul Poloniei”, afirmă președintele Federației Naționale a Fermierilor, fostul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc.

El a menționat marți, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia „INFOTAG”, că pe data de 13 august 2014 Guvernul RM a aprobat o hotărâre privind programul de asistență condiționată din partea Guvernului Poloniei, care însă, deocamdată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

„După publicarea documentului, Ministerul Agriculturii urma să prezinte un regulament privind utilizarea mijloacelor acestui program, dar ca întotdeauna se poartă multe discuții cine să fie mai aproape de bani. Este o competiție nesănătoasă. Unii doresc ca acest program să fie gestionat într-o instituție, alții în altă instituție, iar până la urmă cei care au de suferit sunt fermierii”, spune Cosarciuc.

Fostul ministru susține că din surse demne de încredere din cadrul ministerului, pe care nu a dorit să le divulge, a aflat că două direcții diferite din cadrul ministerului au elaborat două regulamente diferite privind gestionarea acestui program de creditare.

„Într-un regulament este scris că unitatea de implementare este Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, iar în alt regulament este indicat că urmează să fie stabilită o nouă unitate de implementare. Аceastă unitate va trebui să gestioneze nu doar proiectul, dar și banii”, a spus Cosarciuc.

Potrivit lui, cel mai interesant este faptul că în cel de-al doilea regulament este prevăzut și un consiliu de administrație.

„Este pentru prima dată când într-un astfel proiect de document se spune că președintele Consiliului se numește pe toată durata proiectului, iar dacă va fi demis dintr-o funcție publică, atunci va rămâne în continuare președinte al acestui Consiliu. Cu alte cuvinte, cineva deja își pregătește un locușor pentru întreaga viață. Eu cunosc persoane publice care se laudă că aduc bani în țară, dar ulterior creează aceste unități de implementare pe care le transformă în business de familie, utilizând banii publici pentru promovarea intereselor personale”, a spus Cosarciuc, refuzând să spună pe cine are în vedere.

Președintele Federației a mai menționat că în unul din regulamentele ministerului este specificat că proiectul minim de finanțare este de 500 mii de euro, iar maximum de 1 mil. de euro.

„În aceste condiții, apare întrebarea care este scopul acestui program, eradicarea sărăciei și oferirea posibilității fermierilor mici să aibă acces la finanțare în condiții avantajoase, sau direcționarea banilor către cei care au bani?”, se întreabă Cosarciuc.

Potrivit, lui cele două regulamente sunt ținute în secret, precizând că este „o competiție sub plapumă cine va reuși să-i convingă pe cei din Coaliția de guvernare că o variantă este mai bună decât cealaltă”.

El a menționat că fermierii sunt foarte nemulțumiți că procesul de acordare a creditului este tergiversat și solicită aprobarea cât mai urgentă a hotărârii de guvern și a regulamentelor privind utilizarea creditului, astfel încât fermierii să se informeze și să aibă posibilitate să depună dosarele de finanțare în timp util.

Reprezentanta Patronatului întreprinderilor din industria prelucrătoare de carne, Cristina Ciumac, a menționat că acest proiect este printre puținele proiecte care vine să susțină procesatorii de carne.

„Până recent, accentul în politicile statului a fost pus pe prelucrarea primară. Oferirea acestui credit reprezintă o oportunitate pentru ca procesatorii să devină mai competitivi. Respectiv, noi avem nevoie de un mecanism accesibil, clar și transparent, astfel ca întreprinderile să poată beneficia de aceste resurse”, a spus Ciumac, solicitând ca informația despre acest credit să fie publică.

În luna mai 2014 Moldova și Polonia au semnat un acord, care prevede acordarea Republicii Moldova unui credit din partea Guvernului Poloniei, în sumă de 100 mil. de euro pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% și o perioadă de graţie de cinci ani. Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea proiectelor de modernizare a sectorului agroalimentar al Republicii Moldova, în scopul restructurării sectorului agricol, în special a fermelor specializate în producția de produse agricole tradiționale (lapte, carne), precum și a altor produse agricole competitive.

Federația Rusă a introdus, din 31 august, taxe vamale la importul unor tipuri de produse din Republica Moldova, precum carne, grâu, zahăr, legume, băuturi alcoolice, mobilă etc. În total, lista cuprinde 19 poziții, transmite IPN cu referire la presa rusească.

Până acum produsele din Republica Moldova erau scutite de taxe la import în baza unui acord bilateral de comerț liber. Presa rusească mai scrie că restricțiile impuse de Federaţia Rusă la importul de fructe moldovenești sunt legate de riscul re-exportului de mărfuri din UE, în contextul semnării de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a declarat, în cadrul ultimei sale vizite la Tiraspol, că Rusiei îi plac fructele moldovenești, dar există pericolul ca, sub forma produselor moldovenești, pe piața să intre mărfuri care nu convin Rusiei.

Potrivit autorităților ruse, în 2013, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă legume de 3,6 milioane de dolari și fructe de 121,5 milioane de dolari.

În cadrul ultimei vizite a vicepremierului rus la Chişinău, vicepremierul moldovean Andrian Candu a atras atenţia că restricţiile aplicate sunt excesive și nejustificate prin prisma angajamentelor și practicilor internaționale și contravin prevederilor cadrului juridic bilateral şi multilateral, care reglementează schimburile comerciale cu Federaţia Rusă. Potrivit oficialilor moldoveni, motivele luării măsurilor menţionate sunt mai mult de natură politică, decât economică.

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut o nouă întrevedere cu vinificatorii, pentru a discuta despre problemele actuale din domeniu. În mod special, s-a vorbit despre activitatea fabricilor de vin și dificultățile ce apar în procesul achiziționării strugurilor.

„Ne revedem după două săptămâni, pentru a continua discuțiile și a vedea ce putem face pentru a vă ajuta. Facem tot ce ne stă în puteri ca să nu apară probleme în activitatea dumneavoastră. Îmi doresc să găsim cele mai bune soluții atât pentru dumneavoastră, cât și pentru stat”, a subliniat șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a precizat că pe agenda discuțiilor cu producătorii de vin sunt următoarele subiecte: achiziția și prelucrarea strugurilor, aplicarea accizei pe produsul finit, promovarea produselor vinicole prin intermediul publicității și eventualele posibilități de susținere.

În context, viceministrul Finanțelor, Maria Carauș, a anunțat că ministerul a elaborat un proiect de lege care va elimina plata accizei pentru materia primă, la deplasarea de la o fabrică la alta. Documentul urmează să fie prezentat săptămâna viitoare pentru avizare.

Totodată, Premierul Iurie Leancă a cerut Ministerului Finanțelor să prezinte în regim de urgență o informație despre datoriile la plățile fiscale și perioada în care acestea au fost acumulate de către producători, pentru a fi examinată posibilitatea înghețării penalităților.

De asemenea, șeful Executivului a dat indicații Ministerului Finanțelor și celui al Agriculturii să continue negocierile cu Banca Europeană pentru Investiții în vederea acordării creditelor preferențiale vinificatorilor la procurarea strugurilor de la viticultori. În final, părțile au stabilit să se revadă pentru a examina soluțiile ce vor fi elaborate de cele două ministere.