Moldova riscă să rămână din nou fără rachete antigrindină, iar o suprafaţă mai mare de culturi agricole ar putea fi afectată, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. Şi asta pentru că Serviciul Antigrindină nu dispune de rachete suficiente, iar autorităţile nu au bani pentru a acoperi acest deficit. Până acum, de grindină au fost afectate peste 300 de hectare de culturi agricole, anunță postul TV7.

În perioada aprilie-iunie, angajaţii de la cele 115 staţii de lansare a rachetelor antigrindină din ţară au lansat aproape trei mii de proiectile din cele 5 mii 600 disponibile. Chiar şi aşa, din cauza restricţiilor, grindina a afectat sute de hectare de livezi şi culturi agricole din nordul ţării.

Ion Garaba, director, Serviciul Antigrindină: «Pe sectorul protejat au fost afectate doar 300 de hectare. Din 462 de situaţii, doar în şapte situaţii au fost căderi de grindină. Pe teritoriul neprotejat, s-au înregistrat peste cinci mii de hectare».

Specialiştii Serviciului Antigrindină susţin că nu pot prognoza, pe termen lung, care vor fi căderile de grindină. Iar ca urmare, este greu de evaluat cantitatea necesară de rachete.

Ion Garaba, director, Serviciul Antigrindină: «Dar totuşi, da, suntem în faţa unui pericol real şi numărul stocat să fie insuficient şi drept consecinţă să fie înregistrate afectări de grindină anume din lipsă de rachete, cum cu regret am avut situaţie analogică şi anul trecut».

Serviciul Antigrindină a solicitat autorităţilor să ofere surse financiare suplimentare pentru procurarea a încă două mii de rachete, însă autorităţile au informat despre faptul că nu au bani pentru a acoperi acest deficit. O rachetă antigrindină costă 6.300 de lei. Totodată, menţionăm, că cele 115 staţii antigrindină au capacitatea de a proteja un milion 600 de hectare de terenuri agricole.

Prim-ministrul Iurie Leancă s-a aflat ieri, 30 iunie, în sudul țării, unde a văzut cum are loc recoltarea cerealelor, dar și a rapiței. Totodată, a vizitat mai multe livezi.

Inițial, Iurie Leancă a mers la compania agricolă „Ghevlandri” din raionul Vulcănești, care deține 960 de hectare de grâu, 170 de hectare de orz și 200 de hectare de rapiță. Iurie Leancă a inspectat plantațiile, fiind într-o combină de utlimă generație.

Producătorii spun că în acest an așteaptă să adune o roadă bogată: 45 de chintale de grâu la hectar, câte 24 de rapiță și 36 de orz.

În aceeași localitate, Prim-ministrul a vizitat și o livadă de nectarine, care se întinde pe o suprafață de 26 de hectare, dar și o livadă de pruni și o plantație de viță-de-vie.

Ulterior, Iurie Leancă a mers la Taraclia, unde a vizitat gospodăria agricolă „Agrogled”. Aici, șeful Cabinetului de miniștri a urcat într-o combină ghidată prin GPS ca să vadă cum are loc recoltarea culturii de rapiță.

„Este foarte important să avem o recoltă bună, un sistem bun ca fermierul, producătorul să aibă acces la piață. În acest an avem o recoltă bogată și trebuie să depunem toate eforturile necesare ca agricultorii să-și poată scoate investițiile și să își promoveze produsele pe noi piețe”, a spus Premierul.

Totodată, Iurie Leancă a subliniat că Acordul de Liber Schimb cu UE, care a fost semnat vineri la Bruxelles, va crea condiții prielnice pentru ca produsele moldovenești să facă față concurenței. „Trebuie să exportăm nu doar materie primă, dar și produse cu valoare adăugată. Investițiile la nivel local reprezintă mai multe locuri de muncă, care în cele din urmă contribuie la creșterea economiei naționale”, a mai spus șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Agricuturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că în acest an va fi obținută o recoltă bogată de cereale.

„Avem un an agricol foarte bun, sper că contribuția sectorului agrar va depăși 25 de miliarde de lei”, a declarat Vasile Bumacov.

În acest an se așteaptă o recoltă de circa un milion de tone de grâu de pe cele 310 mii de hectare .

Pentru a face faţă exigenţelor europene, producătorii agricoli vor trebui să se asocieze în grupuri, notează viceministrul agriculturii, Gheorghe Gaberi. Potrivit oficialului, există foarte mulţi producători mici care vor trebui să depună eforturi considerabile pentru a accede pe piaţa comunitară, transmite IPN.

„În sectorul agrar, va trebui să începem un proces foarte activ de asociere. Producătorii mici nu vor putea de sine stătător să se conformeze cerinţelor UE, nici în ceea ce priveşte calitatea, nici cantitatea şi nici ritmurile de furnizare”, a spus viceministrul, la o discuţie publică organizată de către Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău, cu ocazia semnării Acordului de Asociere cu UE. Parlamentul a adoptat în acest an o lege cu privire la grupurile de producători. De asemenea, vor fi acordate fonduri europene în această direcţie.

În cadrul aceluiaşi eveniment, referindu-se la avantajele Acordului de Asociere cu UE, viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a menţionat că se va îmbunătăţi calitatea produselor şi serviciilor prestate, datorită fondurilor europene investite în programul de crearea a laboratoarelor, pentru protejarea pieţei interne de produsele de proastă calitate.

„Trebuie să recunoaştem că în ultimii ani statul nu a investit în procesul de supraveghere a pieţei şi în asigurarea calităţii produselor plasate pe piaţă. Ducem lipsă de capacitatea de a verifica calitatea produselor importate şi le acceptăm aşa cum sunt. Nu le supunem testelor de laborator”, a remarcat viceministrul.

Potrivit lui Octavian Calmâc, programul de creare a laboratoarelor are drept scop şi certificarea produselor exportate. „Nu este vorba de utilizarea acestor echipamente doar pentru exporturile în UE. Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi cu Federaţia Rusă, ca să evităm discuţiile interminabile vizavi de calitatea produselor noastre”, a subliniat oficialul. Viceministrul a mai spus că autorităţile doresc să creeze mecanisme şi proceduri, prin care să se asigure că producţia exportată este calitativă.

Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie.

Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat după semnarea Acordului de Asociere a țării noastre la Uniunea Europeană că evenimentul este unul istoric, care va aduce beneficii pentru cetățeni.

„În primul rând, asta înseamnă instituții care vor funcționa și mai puternic, după modelul european, asta va însemna o economie care va putea să se integreze și mai bine cu cea europeană, asta înseamnă acces la o piață de 500 de milioane de oameni consumatori cu capacitate ridicată de cumpărare, asta înseamnă investiții în economia R. Moldova”, a subliniat Iurie Leancă.

Șeful Executivului a mai spus că procesul de integrare europeană este unul pe care Guvernul s-a axat și l-a promovat încă din anul 2009. „Acum avem șansa să materializăm aceste posibilități în lucruri concrete: locuri de muncă, o luptă împotriva corupției mult mai eficientă, reforma justiției, liberalizarea economiei, astfel încât condițiile sociale ale oamenilor din Republica Moldova să se îmbunătățească, astfel încât infrastructura să devină mult mai modernă, astfel încât educația, medicina să ofere cele mai bune servicii”, a precizat pentru presă, Iurie Leancă.

Totodată, Premierul a declarat ziariștilor că Acordul pe care l-a semnat astăzi la Bruxelles nu contravine relațiilor cu partenerii din Est. „ Acordul nu contravine relațiilor bune politice, dar și economice și comerciale cu Rusia, dar nici cu Kazahstanul sau Belarus. Și vom face tot ce ne stă în puteri să dezvoltăm o relație bună, constructivă, bazată pe respect reciproc cu partenerii noștri din Federația Rusă, astfel încât această integrare europeană care astăzi este marcată puternic prin acest Acord de Asociere, să ne facă pe noi mai previzibili și mai stabili și asta să contribuie, bineînțeles, la această relație foarte bună pe care ne-o dorim cu partenerii noștri din Est”, a mai precizat Iurie Leancă.

Cât despre aderarea la UE, Premierul moldovean a sublinat că Republica Moldova va trebui, în primul rând, să pună în aplicare prevederile Acordului de Asociere pentru a convinge în continuare Bruxellesul că își poate respecta angajamentele asumate.

Astăzi, la Bruxelles, Iurie Leancă a semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, alături de Ucraina și Georgia, în prezența a 28 de șefi de stat și de guvern din țările membre ale UE.

Primii şi unicii, deocamdată, care au adus şi cultivat grâul Spelta, una dintre cele mai vechi cereale, strămoşul grâului obişnuit de astăzi, sunt fraţii Ghenadie şi Alexandru Cazacu din satul Coşerniţa, raionul Criuleni, informează Moldpres.

Cu această ocazie, ieri, la Vadul lui Vodă a avut loc seminarul de instruire sub genericul „Producerea cerealelor ecologice”, la care au participat fermieri din mai multe raioane, producători de panificaţie, experţi în domeniul agriculturii ecologice. În cadrul evenimentului, Jiri Urban şi Martin Hutar, reprezentanţi ai Companiei Probio din Cehia, au vorbit despre importanţa cultivării acestei culturi ecologice.

Oaspeţii cehi i-au instruit în domeniul inspecţiei şi certificării cerealelor ecologice destinate pentru export şi i-au informat pe cei prezenţi despre noile cerinţe ale Uniunii Europene în acest domeniu. În cadrul discuţiilor s-a pus accent pe asigurarea calităţii cerealelor ecologice (producerea, recoltarea, tratarea culturilor, depozitarea, transportarea, postrecoltarea etc.).

Solicitat de Moldpres, expertul în domeniul agriculturii ecologice Valentin Crîşmaru, doctor în agricultură, a afirmat că în 2009, fiind într-o deplasare în România, a făcut cunoştinţă cu un fermier care cultiva de mai mulţi ani grâul Spelta. Venind acasă, le-a povestit despre acest soi de cereale fraţilor Cazacu din Coşerniţa, care au fost entuziasmaţi şi care au hotărât să-l cultive.

Fermierul Alexandru Cazacu a spus că anul trecut au semănat 5 hectare de grâu Spelta, de pe care a strâns circa 20 de tone. „La început nu ştiam cum să-l semănăm, nici cum să-l recoltăm. Am obţinut 20 de tone de grâu, însă nu era solicitat pe piaţă. Graţie Angelei Turuta, reprezentantă în Republica Moldova a Companiei Probio din Cehia, am luat legătură cu oficiul central de la Praga şi în anul curent am exportat grâul în Cehia, obţinînd câte 450 de euro pentru o tonă de Spelta”, a declarat fermierul de la Coşerniţa.

Grâul Spelta a fost cultivat de vechii egipteni şi celţi. Cereala era cunoscută încă de acum 5000 de ani în sud-vestul Asiei, iar în Caucaz se găseşte în situri arheologice datate cu cinci până la şase mii de ani înainte de Hristos. Ca principala cereală pentru pâine, grâul Spelta a fost lăudat în Vechiul Testament. În Europa s-a identificat prima dată în jurul anului 1900 înainte de Hristos. În prezent, Spelta trăieşte o adevărată renaştere.

Grâul Spelta este alcătuit dintr-o combinaţie de vitamine, minerale, carbohidraţi, grăsimi, precum şi de un conţinut ridicat de albumină şi fibre. Este utilizat la tratarea unor boli precum ar fi neurodormita, boală de piele la copiii mici, a unor boli de inimă, a suferinzilor de ateroscleroză, diabet zaharat şi chiar de cancer.