În weekend vom avea parte de vreme mohorâtă și ploioasă. Temperaturile vor fi în ușoară scădere. 

Astăzi ne vom bucura de vreme frumoasă. În orele dimineții va predomina ceața. Peste zi cerul va fi variabil, însoțit de câțiva nori, dar nici soarele nu va lipsi din peisaj. Temperaturile mai scad cu câteva valori. Maxima zilei va fi de +10 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +2 grade. Vântul va sufla moderat.

Sâmbătă vom avea parte de vreme mohorâtă. Cerul va fi acoperit de nori și va ploua slab în nordul și centrul țării. Maxima zilei va fi de +9 grade Celsius. În orele nocturne vor fi +3 grade. Vântul nu ne va crea probleme.

Duminică se menține vremea instabilă. Vor cădea precipitații sub formă de lapoviță în nordul țării, iar în celelalte regiuni va ploua slab. Temperaturile vor fi în scădere și vom avea o maximă de +8 grade Celsius. Noaptea vor fi +3 grade. Vântul va sufla moderat.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), săptămâna viitoare va debuta cu vreme frumoasă.

Laureaţi ai ediţiei a XXIII-a a concursului internaţional de vinuri şi băuturi alcoolice CHISINAU WINES & SPIRITS CONTEST au devenit vinuri a circa 40 de companii, iar marea medalie de aur i-a revenit SA „Vinurile Comratului” pentru Muscat alb de desert din 2010. 

Organizatorii concursului au comunicat pentru Infotag că acesta are loc în baza criteriilor şi recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Vinului (OIV), Uniunea Internaţională a Oenologilor (U.I.O.E.) şi Federaţia celor mai mari Concursuri de Degustare (VINOFED) în baza unui sistem de 100 puncte.

Numărul maximal posibil de puncte (de la 96 la 100) anul acesta nu l-a acumulat nici o băutură prezentată. De aceea, Premiul Mare al concursului, ca şi în 2013, nu a fost înmânat nimănui. Liderul la premii a devenit fabrica românească Cotnari, în palmaresul căreia sunt 12 medalii de argint.

Din producătorii autohtoni cel mai mare număr de medalii îl are Lion-Gri – patru de aur şi două de argint. Cu o medalie mai puţin are compania Fautor – două de aur şi trei de argint.

În total au fost oferite 85 de medalii – una mare de aur, 36 de aur şi 48 de argint. 45 de medalii le-au luat producătorii din Moldova, 14 – România, câte şapte – Cehia şi Slovacia, trei – Georgia, două – Rusia şi Azerbaidjan, câte una – Armenia, Belarus, Turcia şi Cipru.

Două medalii le-a luat fabrica din Tiraspol „Kvint”, la categoria vinuri – Sauvignon sec din 2013 (aur) şi Chardonnay sec din 2013 (argint).

La concurs au fost prezentate 260 tipuri de vin din 12 ţări ale lumii.

Colibaşi din raionul Cahul este cunoscut pe malul Prutului drept un sat de oameni gospodari, mulţi dintre care practică meserii căutate, precum cojocăria, croitoria, tâmplăria, se ocupă de legumicultură şi în genere de îndeletniciri agricole. 

În ultimii ani, preţurile scăzute la producţia agricolă şi lipsa unei pieţe de desfacere a decepţionat pe mulţi dintre agricultori. Însă acolo unde pune omul suflet se găseşte şi un finanţator care să pună banul, lucrurile merg destul de bine, aşa s-a întâmplat recent şi la Colibaşi. În următorii doi ani, pe locul unei băi publice aflate în paragină, pe bani europeni se va înălţa o minifrabrică de conserve din fructe şi legume, după reţete locale tradiţionale. De oportunităţile oferite de acest centru de procesare nu vor beneficia doar colibăşenii, ci şi restul doritorilor, din satele vecine.

Localitatea Colibaşi nu este unicul partener beneficiar al proiectului, fiind vorba de un proiect trilateral: „Crearea unei reţele trilaterale pentru dezvoltarea şi marketingul produselor agroalimentare locale şi tradiţionale din Euroregiunea Transfrontalieră Dunărea de Jos”, finanţat prin Programul operaţional comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, finanţat de Uniunea Europeană. Astfel de centre de procesare a fructelor şi legumelor vor fi create şi în comunităţile rurale Sarichioi, jud. Tulcea din România şi Utkonosovka (Erdec-Burnu), raionul Ismail, Ucraina. Micile fabrici de conserve vor avea şi rolul de incubatoare de afaceri în mediul rural din Euroregiunea „Dunărea de Jos”. Proiectul urmăreşte stimularea iniţiativelor economice locale în domeniul agroalimentar, şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în domeniul procesării produselor agricole.

Aproape 0,5 milioane de euro nerambursabili de la UE

Proiectul are un buget total de 553.599 de euro, din care 498.049 de euro constituie contribuţia nerambursabilă a Uniunii Europene. O sumă modică din bugetele celor cinci parteneri va constitui contribuţia în calitate de aplicant. În cazul Colibaşiului, contribuţia va fi de aproximativ câteva mii de euro. Persoanele vizate de proiect sunt cultivatorii locali de legume şi fructe. Pentru început, de instruirile prevăzute de proiect vor beneficia 20 de persoane, care vor deveni specialiști în procesarea de legume și fructe.

Maria Ajder, reprezentantă a Agenţiei de Cooperare Transfrontalieră şi Integrare Europeană din Cahul, agenţie selectată iniţial în proiect ca partener, care la rândul său a selectat localitatea Colibaşi ca partener şi beneficiar, explică: „Noi, ca ONG, nu ne permitem gestionarea unui astfel de centru, de aceea am ales o primărie ca partener, deoarece aceasta are capacitatea să întreţină ulterior acest obiectiv. Noi ne vom ocupa de partea managerială a proiectului, până când acesta va deveni realitate. Ajder a mai relevat că ideea iniţială a proiectului aparţine partenerilor români. O idee perfectă pentru regiunile preponderent rurale, unde locuitorii se ocupă, în majoritate, cu agricultura. Agenţia de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană din Cahul sugerează că, după inaugurarea centrului, grădiniţele din zonă ar putea să achiziţioneze mărfuri la preţuri mici, putând ulterior să le conserve la acest centru cu cheltuieli minime, evitând cheltuieli costisitoare la achiziţionarea lor ulterioară la preţuri de piaţă.

Colibăşenii ar putea chiar exporta produse bio

Ion Dolganiuc, primarul localităţii, susţine că banii destinaţi proiectului au fost deja viraţi în conturile primăriei, iar renovarea clădirii în care va fi amplasat centrul de procesare va începe odată cu desprimăvărarea. „Pentru realizarea obiectivelor proiectului, vom beneficia de 75 de mii de euro, dintre care 50 de mii de euro vor fi destinaţi adaptării clădirii şi conectării ei la toate serviciile necesare, iar 25 de mii de euro sunt destinaţi utilării cu echipament a centrului de procesare. Deja suma de 61 de mii de euro a fost virată într-un cont special deschis al primăriei”. Urmează efectuarea schiţelor tehnice pentru adaptarea clădirii la condiţiile de producere a conservelor. Ulterior, primăria va selecta antreprenorii care vor demara lucrările.

Pentru următorii zece ani, primăria Colibaşi îşi asumă obligaţia de a nu înstrăina clădirea selectată de consiliul local, ca destinaţie a proiectului. După terminarea lucrărilor, primăria localităţii va coordona activitatea Centrului de procesare a legumelor şi fructelor.

Sursa: Gazetadesud.md

Guvernul a iniţiat negocieri asupra Acordului privind protecţia antigrindină la frontiera de stat a Republicii Moldova şi România. Proiectul se bazează pe o colaborare bilaterală, în vederea micşorării impactului negativ cauzat de calamităţile naturale în zona de frontieră moldo-română. 

În prezent, Republica Moldova este protejată de grindină pe o suprafaţă de circa 150 de mii de hectare, prin intermediul a 115 puncte rachetare.

De asemenea, 40 la sută din teritoriu se află lângă zona de frontieră şi din această cauză, doar în perioada anilor 2006-2012, au fost afectate aproximativ 13 mii de hectare, prejudiciile fiind de peste 62 mln de lei. Conform cerinţelor tehnologice, obiectul cu pericol de grindină necesită să fie prelucrat cu regent activ până a atinge parametrii critici.

Ieri la Guvern, ministrul Vasile Bumacov a prezentat în cadrul şedinţei Planul de acţiuni privind punerea în aplicare a Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2014-2016.

Realizarea Planului de Acţiuni va asigura minimalizarea sau chiar stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol şi va permite creşterea producţiei agricole, iar un lucru important este că va avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova.

Implementarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2014-2016 va costa statul circa 35 de milioane de lei. Planul de acţiuni în acest sens a fost aprobat de Guvern. 

Acesta prevede instruirea specialiştilor din agricultură, elaborarea hărţilor digitale care să includă principalele forme de degradare a solurilor, defrişarea plantaţiilor multianuale degradate, curăţarea albiei râurilor mici, efectuarea monitoringului solurilor irigate, comunică Moldpres.

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a declarat la şedinţa Guvernului că scopul programului constă în aplicarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului.

Potrivit unor studii, starea actuală a solului în R. Moldova este nesatisfăcătoare pe 50 la sută din terenuri, iar pe circa 10 la sută este critică. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte, iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate, cu o bonitate mai mică de 20 de punte. În aceste condiţii, prejudiciul anual adus economiei este considerabil.