Moldova Fruct: Au apărut noi oportunități de comercializare a merelor. Producătorii trebuie să fie pregătiți

0

Turcia se confruntă cu o lipsă de mere de calitate pentru export, deoarece recolta locală este mai mică decât prognozele prezentate în luna august curent.  

Aceeași situație este valabilă în cazul mai multor țări producătoare de mere cum ar fi Polonia, India, Grecia, Turcia, ș.a. În aceste condiții, producătorii autohtoni ar trebuie să fie flexibili și pregătiți prin asigurarea calității și certificărilor necesare pentru a exporta acolo unde se atestă un deficit. 

Despre aceasta ne-a comunicat Iurie Fală, directorul Asociației Moldova Fruct, care a explicat că, la moment, producătorii sunt în așteptarea unor prețuri mai mari, iar o mare parte din recolta de mere este depozitată în frigidere. 

„Analiștii menționează că în mai multe țări producătoare de mere, recolta va fi mai mică decât prognozele prezentate în luna august curent. În plus, toate stocurile au fost epuizate mai devreme decât în anii precedenți, astfel că pe piață se creează așteptări pozitive față de prețurile de comercializare.

Totodată, unele țări, precum ar fi India, care este una importatoare de mere, a fost afectată de ploi cu grindină, ce au compromis recoltele în zona Kashmir. Astfel că, o mare parte din plantații au fost afectate, ceea ce va scădea și mai mult recolta de mere de calitate înaltă. După numărul de solicitări de mere din țări cum ar fi India sau Orientul Mijlociu, observăm că comercianții decid să păstreze stocurile de mere și nu se grăbesc să le vândă”. 

Directorul Asociației a menționat că, conform statisticilor din țara noastră, la fel, se observă o tendință de scădere a exportului de mere.

Astfel că, pe parcursul lunii octombrie curent, s-au exportat 5300 de tone de mere, iar în septembrie – 6000 de tone. Aceste date arată că, s-au exportat cantități mult mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, când recolta a fost mult mai mică. 

„Pe piață s-a creat un moment de așteptare, iar noi tratăm această situație cu maximă precauție, deoarece experiențele din anii precedenți ne-au arăta că, prețurile care se ofereau la începutul sezonului scădeau foarte mult în a doua parte a perioadei de comercializare”. 

Conform datelor oferite de Moldova Fruct, în anul 2022, în luna septembrie s-au exportat 9500 de tone de mere, iar în luna octombrie – 7000 de tone, respectiv în luna septembrie 2023 s-au vândut 6000 de tone, iar în octombrie -5000 de tone de mere. 

„Observăm că, în anul curent, s-au vândut cu circa 30- 40% mai puține mere decât în aceeași perioadă a anului 2022, chiar dacă recolta este mai mare decât în anul trecut. Merele care a fost depozitate în frigider sunt de o calitate mai înaltă decât în anul precedent, datorită lipsei de precipitații, care nu au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea bolilor și dăunătorilor. Dar calibrul merelor va fi mai mic”. 

Pentru anul curent, se atestă oportunități de comercializare a merelor pe următoarele piețe noi: Marea Britanie, Suedia, Germania, a mai spus directorul Moldova Fruct.

„La nivelul UE se așteaptă că, practic în toate țările producătoare de mere, cu excepția Franței, recolta va fi mai mică cu aproximativ 5 -10%, comparativ cu prognoza prezentată în luna august. În acest context, se creează anumite oportunități pentru producătorii de mere din Republica Moldova. Fiind o țară cu cantități nu foarte mari de mere, așa cum este Polonia, Italia, Franța, trebuie să fim mai flexibili și gata să putem exporta acolo unde se creează deficit”.

Iurie Fală susține că, oportunități de export vor exista și pe piața din România, Europa Occidentală. 

„Pe aceste piețe, însă, sunt solicitate mere cu certificate cum ar fi GlobalG.A.P., GRASP, SMETA. La fel, observăm că și în Polonia există o tendință pozitivă de creștere a prețului, deoarece au o producție de mere mai mică, comparativ cu anul precedent, inclusiv din cauza că mulți producători nu au efectuat toate tratamentele de protecție contra bolilor și dăunătorilor. Aceasta creează condiții propice pentru exportul din țara noastră. În anul curent, sunt oportunități de export și în Uzbekistan, care este o țară ce consumă mere de calitate superioară și de calibru mare, soiurile din categoria Jonagold”. 

Iurie Fală a explicat că, Asociația a fost abordată de către companii din Turcia, dar pentru reexport. 

„Turcia a manifestat interes pentru cumpărarea unor cantități de mere din Republica Moldova pentru a reexporta în Asia de Sud-Est și India. Zilnic, primim câte 4-5 solicitări de oferte pe care le prelucrăm și observăm că, cu unele țări nu avem reglementările ce ar permite ca exporturile să fie fezabile (nu avem acorduri în protocoale fitosanitare, taxele sunt mari la import). Îndemnăm producătorii, exportatorii să se consulte cu ANSA sau Moldova Fruct, când vine vorba despre export”. 

Ion Luchian, proprietar fermă de vaci: Sectorul laptelui a fost distrus pe parcursul anilor de prețurile mizere oferite

4

Ion Luchian din satul Cuizăuca, raionul Rezina, gestionează o fermă de vaci cu circa 100 de capete, pe care a început să o construiască încă în anul 2013, când avea doar 29 de ani. 

„Eu altceva nu știu a face și asta mi-a plăcut de când mă țin minte. Îmi plac animalele și dintotdeauna m-am gândit că am să am propria fermă”, povestește Ion.

După ce a muncit peste hotarele țării, aproximativ 12 ani, a decis, împreună cu fratele Mihai, să investească banii în construcția unei ferme de vaci, acasă și să revină în satul natal.

„Îi spuneam fratelui că, poate e cazul să deschidem acasă o afacere ceva, cât o să stăm în Rusia? Inițial, când am adunat banii pe care îi aveam eu și fratele, care muncea de vreo 8 ani peste hotare, ni se părea că aveam o sumă enormă, dar pe parcurs, când am început a investi și am văzut cât de mari sunt cheltuielile, mai ales atunci când începi totul de la zero, am realizat că de fapt aveam o sumă mică. Am procurat totul, pornind de la pământul pentru construcția fermei, până la utilaje, animale.

Până am obținut toate autorizațiile și am pregătit toate actele, cred că a durat cam 1,5 ani. A fost nevoie să adunăm tot felul de acte, hârtii, de multe ori inutile, care se dublau, dar erau solicitate conform regulamentelor în vigoare pe atunci”. 

Ion povestește cu mândrie că, niciodată nu a avut gândul de a renunța la afacerea visurilor sale, chiar dacă de multe ori s-a ciocnit de priviri pline de neînțelegere, poate chiar dispreț.

„Acum, când privesc în urmă, probabil din cauza că eram tânăr, nu prea realizam ce mă așteaptă, mă mir că am reușit să le fac pe toate și să ajung aici unde sunt la moment. Chiar dacă mi se închideau multe uși în față, mulți mă priveau cu dispreț, mai ales cei de la instituțiile bancare și chiar instituții de stat, am reușit. Când auzeau că vreau să deschid o fermă de vaci, eram judecat.

Dar eu eram plin de entuziasm, voiam să fac o afacere, acasă, din proprii bani. Desigur că, am întâlnit și oameni care mă încurajau, dar mult mai puțini decât cei care mă priveau cu neîncredere și dispreț, mă întrebau dacă eu înțeleg ce înseamnă să faci agricultură și mai ales zootehnie”.

Ion spune despre afacerea sa că este „…asemenea unei fabrici vii, care nu iartă greșeli și necesită o disciplină ca la armată”.

„Atunci când am importat primele animale, era deja totul pregătit, pornind de la grajduri, utilaje. Zootehnia este sectorul care nu poate să aștepte, totul trebuie să fie făcut la timp, acum și aici. Animalele nu pot să fie mulse mâine sau hrănite peste 3 zile, asta așa, ca exemplu. Dacă nu faci toate aceste lucruri la timp, riști să pierzi totul, așa cum s-a întâmplat în cazul mai multor colegi din domeniu”.  

Construcția fermei a început în anul 2013, iar primele animale au fost importate în primăvara anul 2014. Au optat pentru rasa mixtă, Simmental, care este una productivă.

„Am analizat foarte bine piața și posibilitățile care sunt în Republica Moldova, am observat o lipsă acută de specialiști în domeniu și mă refer aici la medici veterinari, nutriționiști, sau specialiști în imagistică veterinară.
Totuși, am ales această rasă de vaci, care este o rasă mixtă, pentru că este destinată și pentru carne și pentru lapte. Iar punctul forte a fost și faptul că sunt mai puțin pretențioase. Le-am importat de la Institutul Genetic din Bavaria, Germania”.

Citește mai multe despre Rasa de vaci Simmental – descriere și norme de întreținere.

Au început cu 10 capete, chiar dacă ferma avea 60 de locuri, însă doar pentru 10 animale au avut bani. Restul banilor pe care i-a adunat cu fratele au fost cheltuiți pentru procurarea loturilor de teren, utilajelor, construcția fermei.

„O fermă bine dotată necesită investiții foarte mari, după care, an de an, trebuie să mai investești în ea, altfel nu faci față”.

În anul 2015 au mai importat alte 10 vaci și au continuat să investească în infrastructura secundară, cum ar fi punctul de păstrare a laptelui, dotarea fermei cu tehnică și utilaje pentru prelucrarea terenurilor agricole.

„În proporție de 90% ne asigurăm singuri ferma cu furaje. Marea majoritate a terenurilor agricole le arendăm, dar dispunem, practic, de toate utilajele necesare pentru prelucrare. producem singuri siloz, fân de lucernă, senaj din lucernă, porumb. Aceasta, de fapt, ne-a făcut să investim în tehnica agricolă, care este la fel foarte scumpă. Respectiv, toți banii pe care reușeam să-i câștigăm îi reinvesteam în dezvoltarea fermei”.

Producătorul ne-a spus că, la moment, aduce specialiști din Ucraina, Austria, Ungaria, România. Medicul veterinar care deservește ferma lui Ion Luchian este din Ucraina.

„Observăm că acum apar tineri specialiști, entuziaști, ceea ce ne bucură mult, dar cu toate acestea, sunt puțini și noi suntem nevoiți să apelăm la personal din alte țări”. 

La fermă, la moment, lucrează patru persoane. Între timp, a revenit acasă și fratele Mihai, care a mai muncit peste hotare și a asigurat necesarul de investiții, pe parcursul a încă șase ani, în timp ce Ion se ocupa de dezvoltarea fermei. 

„Am pus accent pe tehnologizarea afacerii. Chiar de la început, deși eram conștienți că nu poți să renunți total la oameni. Am studiat foarte mult piața din țara noastră, inclusiv unde vom comercializa laptele, cu cine o să lucrăm, de unde vom lua specialiștii necesari. Am înțeles că, suntem într-o criză a forței de muncă, iar în ultimii ani, aceasta a devenit și mai acută. Ne-am străduit să depindem cât mai puțin de factorul uman. Am investit foarte mult în tehnologii și utilaje.

Știm cu toții că munca la o fermă necesită o disciplină, ceea ce, cu părere de rău, nu este caracteristic oamenilor noștri. Și motivul nu ar fi salariile, pentru că se achită bine, doar că oamenii nu vor să lucreze. Mai mult ca atât, mulți consideră o rușine să lucrezi la fermă, cu toate că nu mai este actuală fraza ”Nu o să înveți, o să mergi la fermă”. La fermă nu lucrează proștii, trebuie să ai cunoștințe”. 

Pe parcursul celor 10 ani de când a fost fondată afacerea, au participat la multe proiecte, inclusiv cele din cadrul IFAD, PARE 1+1. Toate investițiile care au fost făcute și erau eligibile au fost subvenționate (procurarea utilajelor pentru fermă, utilaje agricole, procurarea animalelor).

„Suntem mulțumiți că am putut beneficia de subvenții, chiar dacă au fost cazuri când au fost transferate pe cont cu o întârziere de 1,5 ani. Până într-un final, nu am avut situații în care să mi se respingă dosarul sau să nu primesc subvențiile, dacă eram eligibil, conform Regulamentului. Nu am întâlnit dificultăți la acest capitol”.

Producătorul a menționat că, toate dosarele care au fost depuse atât la subvenționare, cât și la proiectele investiționale au fost pregătite de sine stătător. S-a implicat personal și recunoaște că, l-au ajutat foarte mult cursurile și seminarele de instruire la care a participat încă de la inițierea afacerii. 

„Sunt foarte multe lucruri utile pe care le folosesc și până acum. Am avut parte de instructori foarte competenți”.

Producția de lapte este comercializată ca și materie primă, a afirmat Ion Luchian. Nu a fost complicat să identifice procesatorii.

Mai mult, acesta susține că, încă nu avea producție, dar deja era contactat de procesatorii care îi propuneau colaborare. Pe de altă parte, prețul oferit era unul mic.

„Și la moment, procesatorii sunt în căutarea materiei prime. Niciodată nu am avut probleme cu comercializarea producție. Deja, la capitolul preț, desigur că se poate de discutat. Cred că, procesatorii „își cam bat joc de producători”. Acum prețul nu este rău, mai ales că avem din partea statului și subvențiile per litru de lapte.
Este un ajutor foarte necesar și corect. Mai mult, avem și subvenția per cap de animal, care a fost un ajutor enorm, mai ales că eram după anii de criză și seceta din 2020. Pentru mulți fermieri din domeniu, a fost salvarea de la faliment. Astfel, laptele are un preț bun, la fel ca în România, Cehia, Polonia, doar că costul de producere este foarte mare.

Îmi permit să spun că, companiile care pun la dispoziția fermierilor utilaje, tehnică, produse de uz fitosanitar nu au limite și adaosurile pe care le aplică, fac costurile de producție extrem de mari. Iată de ce nu suntem competitivi cu colegii din alte țări din regiune. Procesatorii au distrus sectorul de producere a laptelui pe parcursul anilor, prin acordarea prețurilor mizere, gândindu-se doar la beneficiile și confortul lor”.

Ion Luchian este de părerea că fiecare trebuie să se ocupe de ceea ce cunoaște și poate cel mai bine. Nu este adeptul la faptul că cel care produce, trebuie să și prelucreze, să vândă, să promoveze, ș.a.

„Cred că, dacă am fi nevoiți și să procesăm laptele, ar avea de suferit mult producerea. Lucrând mai mulți ani anume în producere, devii profesionist și cunoști toate subtilitățile acestei ramuri, dar asumându-ți și procesarea, care este un domeniu total diferit, unde trebuie să cunoști foarte bine tehnologia de procesare, utilajele, riști să nu faci niciun lucru calitativ”. 

Totodată, fermierul spune că, cei care se gândesc la deschiderea unei afaceri în zootehnie trebuie, în primul rând, să iubească animalele și chiar dacă pe parcurs se vor confrunta cu diferite probleme, dragostea îi va ajuta să reușească.

În caz contrar, oricât de mulți bani nu ai avea, nu vei putea dezvolta o afacere de succes. 

„Animalele au nevoie de atenția și dragostea ta și doar în acest caz ele te răsplătesc”. 

La moment, produc peste 800 de kg de lapte pe zi, pe care îl comercializează companiilor procesatoare.

„Sectorul de producere a laptelui, în țara noastră, are viitor, chiar dacă mai este mult de lucrat la capitolul specialiști, brațe de muncă, atitudinea și colaborarea dintre procesatori și producători”. 

Ion Luchian consideră că, pentru a dubla cantitatea de lapte pe care o produce, are nevoie să mărească hala pentru întreținerea animalelor, să procure utilaj suplimentar.

„Era planificat să realizăm aceste lucruri chiar în anul curent, dar ne-au fost date peste cap planurile din cauza condițiilor meteo. În plus, subvențiile care încă nu au ajuns pe conturile noastre. Totuși, sperăm că anul viitor vom ajunge să realizăm aceste planuri, inclusiv să accesăm și un credit pentru realizarea investițiilor”. 

Ion Luchian este mulțumit de rezultatele pe care le-a obținut până acum și crede că succesul se datorează dragostei, insistenței și dedicării pe care a avut-o pe parcursul anilor.

Sfaturi importante la întreținerea oilor pe timp de iarnă

0

Vorbind despre întreținerea animalelor de fermă în perioada rece a anului, oile reprezintă una din cele mai nepretențioase specii. Ele au un mecanism de termoreglare foarte eficient, bazat, în special, pe stratul considerabil de lână.

Nu sunt prea multe lucrări de efectuat la stâna de oi în perioada de iarnă, comparativ cu alte tipuri de ferme. Totuși, există câteva momente de luat în calcul. Vom discuta despre ele în continuare și anume:

  • Alimentația corectă a oilor pe timp de iarnă;
  • Adăparea cu apă caldă;
  • Înlăturarea gheții;
  • Îngrijirea ongloanelor;
  • Amenajarea adăpostului pentru perioada rece;
  • Îngrijirea oilor la fătare.

Alimentația corectă a oilor pe timp de iarnă

Fiecare fermier responsabil cunoaște că o alimentație echilibrată stă la baza animalelor sănătoase și a producției bune. Deși pare firesc, totuși, vom menționa că în perioada rece alimentația trebuie să fie și mai sănătoasă.

Procesul fiziologic de termoreglare include generarea de căldură la temperaturi scăzute. Acest proces este foarte costisitor din punct de vedere energetic. Respectiv, oile trebuie să mănânce mai mult. În special, se mărește doza de energie și calorii ingerate.

Termoreglarea este un proces vital, așa că organismul direcționează energia captată întâi de toate la menținerea funcțiilor vitale și doar apoi la producție. Așadar, în insuficiență de calorii va scădea brusc producția, aceasta devenind un lux pentru organism.

Oile sunt animale rumegătoare, energia este produsă în rumen (unul din cele trei prestomace) în urma fermentării nutrețurilor, cu implicarea microorganismelor. Calitatea nutrețului va determina o fermentație sănătoasă și un raport sporit de energie, care va facilita termogeneza (producerea de căldură).

Hrana de bază constă în fân (de iarbă sau de leguminoase), siloz de bună calitate, cereale și supliment de vitamine și minerale (premixuri) pentru a echilibra rația cu elementele necesare.

Aflați și cum hrănim mieii pentru o creștere rapidă și sănătoasă.

Adăparea cu apă caldă

Apa potabilă proaspătă la discreția animalului este, de asemenea, un lucru firesc. Doar că iarna aceasta îngheață foarte repede. Tehnologiile moderne permit încălzirea automată a apei, dispozitive de genul dat fiind disponibile în rețeaua de comerț.

În lipsa lor, se practică spargerea manuală a gheții, de câte ori aceasta se formează. Poate fi adăugată apa încălzită preventiv – aceasta va rămâne lichidă o perioadă mai îndelungată.

La temperaturi scăzute consumul de lichide este redus. Dacă animalele beau mai puțină apă, consumul de furaje de asemenea va scădea. În consecință, oile pierd în greutate, devin slăbite și se pot îmbolnăvi mai ușor. Problema este deosebit de actuală în perioada de gestație sau dacă deja există careva boli în fermă.

În caz de sete excesivă animalele pot să consume zăpada. Deși aceasta va ajuta pe moment la hidratare, zăpada răcește organismul și este nevoie din nou de mai multă energie pentru a genera căldura pierdută. Hidratarea regulată a oilor va ajuta la evitarea acestui fenomen.

Înlăturarea gheții

La întreținerea ovinelor în afara adăpostului anumite zone pot căpăta exces de umezeală, care la temperaturi scăzute se transformă în gheață. Aceasta reprezintă pericol direct de lunecare și fracturare a membrelor, inclusiv pentru îngrijitori.

După înlăturarea stratului de gheață suprafața se acoperă cu nisip sau sare, pentru prevenirea înghețării repetate.

Gheața se poate forma și pe lână sau ongloanele (copitele) oilor. Bucățile solide și dure pot leza pielea de pe corp sau pielea și cutia de corn a onglonului. La observarea acesteia, ea se înlătură cu grijă.

Citiți și despre ectima contagioasă la oi și capre – simptome și tratament.

Îngrijirea ongloanelor la oi

Îngrijirea ongloanelor, de asemenea, este importantă pe toată durata anului, dar încă mai acută iarna. Onglonul crește continuu și este menținut în stare bună inclusiv prin mers, care asigură o tocire permanentă.

Iarna oile se plimbă mai puțin, respectiv onglonul va crește nestingherit, ajungându-se la dimensiuni excesive. Astfel, este esențială tunderea ongloanelor regulat, o dată la 2-3 luni, mai ales pe timp de iarnă.

Un alt risc pentru picioare îl prezintă suprafețele înghețate: gheața este dură și poate trauma ongloanele, la formarea rănii se formează poartă de intrare a agenților patogeni, ca urmare ajungându-se la infecții și pododermatite. Se va examina regulat efectivul pentru a depista șchiopături și se va adresa medicului la depistarea acestora.

Pentru profilaxia podopatiilor (bolilor ongloanelor) se evită supraaglomerarea și umiditatea excesivă în grajd.

Vedeți și fascioloza sau viermele de gălbează la vaci, oi și capre – pericol, simptome, tratament și prevenire.

Amenajarea adăpostului pentru perioada rece

O încăpere construită și dotată conform standardelor va asigura bunăstarea și sănătatea oilor, în special în sezonul rece.

La amenajare se va ține cont de următoarele criterii:

  • Zona de construcție trebuie să fie ferită de vânturi puternice și exces de umezeală. Se proiectează în modul în care se va capta la maxim căldura solară.
  • Adăpostul trebuie să fie solid și bine izolat. Pentru evitarea pierderii de căldură se vor izola termic pereții și podul, se vor instala uși și geamuri de calitate bună, se vor astupa fisurile și golurile din pereți.
  • Se proiectează un sistem de ventilare adecvat, în funcție de suprafață și numărul de animale. Ventilarea asigură schimbul de aer, evacuarea vaporilor și gazelor nocive, contribuind la reducerea umidității și la îmbunătățirea microclimei și protejând de boli, în special ale sistemului respirator.
  • Podelele trebuie acoperite cu un așternut adecvat. Acesta reduce pierderea de căldură, asigură confortul sporit al animalelor, menține mediul uscat și mai puțin favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor patogene.
  • Adăpostul se protejează de rozătoare, acestea fiind un vector frecvent al bolilor infecțioase. Vor fi închise toate căile de acces, găurile, fisurile, se pot instala capcane, repelenți, dispozitive cu ultrasunet ș.a.
  • Atrageți atenție la suprafața minimă necesară fiecărui animal în adăpost în funcție de rasă și constituție și nu suprapopulați încăperea. De altfel, oile devin mult mai predispuse îmbolnăvirilor, inclusiv din cauza stresului, care reduce mecanismul de apărare al organismului.
  • În regiunile cu ierni blânde, unde zăpada cade ocazional iar temperaturile nu scad sub zero prea des, adăpostul poate fi înlocuit cu un șopron, cu condiția că se vor acoperi trei laturi din patru și se va amenaja zonă acoperită, pentru protecție împotriva precipitațiilor.
  • Indiferent de tipul construcției, igiena acesteia joacă rol primordial în sănătatea animalelor, mai ales pe timp de iarnă, când așternutul nu se usucă prea repede și poate deveni rezervor de infecție.

Îngrijirea oilor la fătare

Deși sunt animale foarte rezistente, oile devin vulnerabile în perioada fătărilor, necesitând grijă sporită și mediu confortabil.

Se recomandă plasarea acestora în adăpost ferit de temperaturi reci, până la și după fătare, până la vârsta mieilor de 2-3 săptămâni. Mediul dat va permite uscarea sănătoasă a lânii tineretului, protecție de bază pe durata formării oricărei imunități și întărirea organismului și a funcționalității acestuia.

În funcție de rasă, oile pot necesita asistență umană în timpul fătărilor, deși cel mai des acestea se isprăvesc de sine stătător.

Citiți și despre fătările la oi. Furajare, complicații, îngrijirea postpartum.

Cu suportul Uniunii Europene, a fost lansată platforma inovativă Donezalimente.md

0

Banca de Alimente din Moldova cu sprijinul Uniunii Europene, a lansat platforma online Donezalimente.md. Platforma prezintă un proiect digital inovator care va ușura procesul logistic de recuperare a alimentelor de la agenții economici din lanțul agro-alimentar și redistribuire către serviciile de cantină socială și alte servicii sociale unde se furnizează hrană. 

Platforma Donezalimente.md a fost dezvoltată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru servicii de cantină socială incluzive și durabile” finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de I.P. „Keystone Moldova”, A.O. „Concordia. Proiecte Sociale” și I.R.M.S. „Diaconia”.

Proiectul își propune ca să contribuie la dezvoltarea serviciilor de cantină socială din țară și să îmbunătățească mecanismul de recuperare a alimentelor. În acest context, suportul acordat pentru dezvoltarea Băncii de Alimente se axează pe creșterea capacității de colectare a surplusului de produse din lanțul agro-alimentar pentru a fi redirecționat către serviciile sociale. 

„Platforma DonezAlimente.md a fost creată pentru a-i conecta pe cei aflați în nevoie cu cei care pot oferi sprijin. Astfel, contribuim la o societate mai echitabilă și mai incluzivă. Totodată, contribuim activ la crearea unei culturi a solidarității pentru reducerea risipei alimentare. Uniunea Europeană susține activitatea Băncii de Alimente pentru că promovează respectul pentru hrană, precum și valoarea muncii celor care cultivă, prepară și distribuie alimente. Recuperarea alimentelor bune pentru consum reduce risipa de alimente. Un astfel de mecanism este implementat pe scară largă în Uniunea Europeană și a luat amploare recent în Republica Moldova. Noi salutăm acest lucru”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova. 

Banca de Alimente este responsabilă de gestionarea platformei Donezalimente.md care va funcționa conform următorului mecanism:

  1. Agenții economici din lanțul agro-alimentar se înregistrează pe platformă în calitate de donatori de produse alimentare, specificând cantitatea, tipul și localizarea alimentelor de care dispun. 
  2. Organizațiile prestatoare de servicii sociale ce furnizează hrană pentru persoane aflate în dificultate se înregistrează pe platformă în calitate de beneficiari ai Băncii de Alimente.
  3. Echipa Băncii de Alimente facilitează conectarea donației de alimente cu serviciile sociale.
  4. Serviciul social va prelua direct alimentele disponibile de la donator, fără a fi necesar că acestea să ajungă inițial în depozitul Băncii de Alimente.

În calitate de utilizatori ai platformei se vor putea înregistra doar donatorii de produse alimentare și organizațiile ce prestează servicii sociale, acces la informația cu privire la cantitățile de produse alimentare disponibile având doar utilizatorii și echipa Băncii de Alimente.

Oleg Paraschiv, director executiv Banca de Alimente:

Grație tehnologiei și unui sistem care a fost deja pilotat în câteva țări din Uniunea Europeană, prin intermediul platformei va fi monitorizată constant recuperarea și distribuția  produselor alimentare, așa încât să păstrăm cât mai multe alimente în consumul uman și să nu le transformăm în deșeuri”.

Ludmila Malcoci, directoare executivă Keystone Moldova:

Pentru serviciile sociale platforma este un instrument menit să ușureze accesul la produsele alimentare oferite gratuit în regiunea în care activează, astfel încât mai multe persoanelor aflate în dificultate să poată beneficia de o masă caldă”.

Pe parcursul unui an de când Banca Alimente din Moldova beneficiază de suportul Uniunii Europene, au fost recuperate circa 90 de tone de alimente ce au fost distribuite în 39 de servicii sociale. În cadrul acestor servicii sociale peste 5000 de persoane au beneficiat de produsele alimentare recuperate.

Proiectul de lege privind efectuarea decontărilor în numerar – aprobat de Guvern

0

Guvernul a aprobat proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar, care prevede norme mai exacte privind circulația numerarului în circuitul economic și orientarea spre efectuarea plăților prin transfer.

Acest fapt va asigura creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale.

Prevederile legii vor fi aplicate persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepția autorităților și instituțiilor publice.

Noile condiții vor fi aplicate organizațiilor necomerciale, persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, reprezentanțelor permanente şi sucursalelor entităților nerezidente. 

Totodată, agenții economici vor putea utiliza nelimitat mijloace bănești în numerar pentru retribuirea muncii și altor plăți generate în temeiul relațiilor de muncă, pentru onorarea obligațiilor aferente creditelor contractate de la entitățile financiare, efectuarea decontărilor cu instituțiile și autoritățile publice, achitarea obligațiilor fiscale, plăților și amenzilor față de bugetul public național.

Postul Vamal Sculeni va fi extins

0

Postul vamal Sculeni va fi extins și dotat cu echipament modern care va contribui la eficientizarea controlului vamal și fluidizarea traficului de mărfuri la punctul de trecere a frontierei moldo-române. În acest sens, Ministerul Mediului a transmis două terenuri silvice în administrarea Serviciului Vamal.

Extinderea și reconstrucția postului de control și trecere a frontierei de la Sculeni va fi realizată de Serviciul Vamal, cu sprijinul partenerilor externi, care vor contribui la dotarea punctului de trecere a frontierei cu toate echipamentele necesare, inclusiv sistemul staționar de scanare X-rąy a mărfurilor și mijloacelor de transport. 

Proiectul de infrastructură are o importanță strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră dintre Republica Moldova și România, iar extinderea și modernizarea acestuia va contribui la îmbunătățirea condițiilor în care se efectuează controlul vamal, conform standardelor internaționale.

Reconstrucția punctului de trecere moldo-român de la Sculeni este prevăzută și în Acordul încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, finanțat de Uniunea Europeană.

În Moldova vor fi dezvoltate sisteme informaționale compuse din hărți interactive ale terenurilor agricole

0

Evidenţa tehnică, economică şi juridică a terenurilor agricole va fi îmbunătățită. În acest sens, vor fi dezvoltate sisteme informaționale compuse din hărți interactive, unde vor putea fi înregistrate și arhivate date cu privire la suprafața și calitatea terenurilor agricole, soiurile de culturi cultivate, fertilizanții utilizați ș.a.

În acest scop, țara noastră va beneficia de suportul fondului German Sparkassenstiftung în Moldova (GSM), parte componentă a grupului financiar Sparkassen.

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a menționat că elaborarea unor sisteme informaționale în sectorul agricol este o necesitate stringentă din perspectiva subvenționării mai eficiente a fermierilor.

Totodată, oficialul susține că de-a lungul lanțului de aprovizionare vor fi înregistrate numeroase beneficii, fiind asigurat un randament mai înalt al culturilor și sporită transparența în procesul de producție.

Moldova a ajuns cel mai mare exportator de prune din emisfera nordică: Principala piață este UE

0

În sezonul 2023/24, Republica Moldova nu numai că a actualizat recordul de export de prune în stare proaspătă, dar poate pretinde laurii celui mai mare exportator mondial de acest produs dintre țările din emisfera nordică.

Doar două țări din emisfera sudică vor fi înaintea Moldovei după volumul exporturilor de prune: Chile și Africa de Sud, susțin analiștii EastFruit, notează mold-street.com.

Ei menționează și particularitatea cultivării prunelor în emisfera sudică, unde sezonul recoltei este ca în oglindă. Or, prunele sunt recoltate într-un moment în care este iarnă în țările din emisfera nordică.

Principalii concurenţi din Europa: Spania şi Serbia

În consecință, țările din emisfera sudică folosesc în mod activ acest avantaj pentru a dezvolta exportul de fructe și legume proaspete, deoarece cea mai mare parte a consumatorilor de prune trăiește în emisfera nordică.

În același timp, Moldova concurează pe piață cu multe țări care cresc și exportă volume comerciale de prune. Principalul competitor al Moldovei în Europa este Spania. Cu toate acestea, în 2023, recolta de prune în Spania a scăzut, precum și în multe alte țări din UE, din cauza cataclismelor climatice.

Serbia, un alt competitor important, care exportă anual 20-25 de mii de tone de prune și este un punct de referință pentru stabilirea prețului acestui fruct, a înregistrat o scădere a producţiei în acest an.

Potrivit datelor vamale citate de EastFruit, în perioada iulie-octombrie 2023, Moldova a exportat aproape 74.000 de tone de prune proaspete în valoare de peste 38 milioane dolari, prețul mediu fiind de 0,52 dolari pentru un kilogram.

Deoarece sezonul 2023/24 nu este încă finalizat, volumul total al exporturilor de prune din Moldova ar putea ajunge la 85.000 de tone, conform previziunilor comercianților, deoarece cererea de prune din Moldova rămâne la un nivel ridicat. Spre comparație, recordul anterior de export a fost atins în sezonul 2017/18 și s-a ridicat la 50.000 de tone.

Potrivit specialiştilor prețurile la prune în Moldova sunt la unul dintre cele mai ridicate niveluri din toți anii, ceea ce se datorează tocmai cererii mari de export. Aceasta a dus la mobilizarea de volume pentru export în detrimentul prelucrării.

Procesatorii din Moldova confirmă că nivelul ridicat al prețurilor la prune nu le-a permis să achiziționeze cantități suficiente de materii prime, deoarece produsele finite nu au crescut semnificativ în preț.

73% din volumul total de prune a fost exportat în Uniunea Europeană

Sa modificat radical şi geografia exporturilor de prune din Moldova. Astfel doar 14.000 de tone de prune proaspete au fost trimise în așa-numitele țări CSI, în principal în Rusia, în timp ce pe piaţa UE exporturile au fost de aproape patru ori mai mari – circa 54.000 de tone.

Astfel, 73% din volumul total de prune a fost exportat în Uniunea Europeană, ceea ce este un succes uriaș, menţionează cei de la EastFruit.

În sezoanele precedente, situația era inversă – majoritatea prunelor erau exportate în Rusia și mai puțin în UE, deși tendința de creștere a ponderii UE la export este vizibilă de câțiva ani.

Interesant este că Moldova a depășit chiar și cota de export fără taxe vamale de prune către UE, care este acum stabilită la 40.000 de tone, dar acest lucru nu i-a împiedicat pe cumpărătorii din UE să importe prune moldovenești.

Dintre țările UE, cel mai mare importator de prune din Moldova în sezonul curent a fost România, care a achiziționat până în prezent circa 17.000 de tone. Polonia a fost al doilea mare importator cu 12.000 de tone, iar Germania a fost al treilea cu 7.000 de tone. Volume semnificative au mers și în Cehia și Croația.

Altădată cel mai mare importator, Rusia a cumpărat doar 8.200 tone de prune, ceva mai mult decât Germania, coborând în clasamentul piețelor importante pentru prune din Moldova.

Este evident că exportatorii moldoveni au descoperit că piețele UE pot plăti prețuri mai mari pentru fructe de înaltă calitate și pot deveni parteneri mai de încredere pe termen lung.

Totodată investițiile în calitatea fructelor, respectarea standardelor internaționale, dar și asistența partenerilor de dezvoltare au stimulat exporturile de prune produse în Moldova.

Syngenta lansează oficial A.I.R.™, cea mai nouă tehnologie pentru floarea-soarelui

0

În prezența a peste 500 de fermieri și parteneri, Syngenta lansează oficial, azi, 14 noiembrie, la Clubul Face din București, noua tehnologie A.I.R.™, cea mai avansată tehnologie cu toleranță la erbicid pentru cultura de floarea-soarelui.

Întregul eveniment se desfășoară într-un concept inovator, ce îmbină agricultura și tehnologia de ultimă generație pentru a pune în valoare beneficiile A.I.R. ™: Flexibilitate, Siguranță și Profitabilitate.

Gazdele evenimentului Cătălin Striblea și Robotul Titan au coordonat desfășurarea întregii conferințe, iar la sfârșitul conferinței, cei prezenți au putut interacționa cu Robotul Titan și au experimentat lumea captivantă a tehnologiei.  

Specialiștii Syngenta au prezentat motivația care a stat la baza dezvoltării tehnologiei A.I.R.™, pornind de la provocările curente ale fermierilor și cu accent pe flexibilitatea adusă de noua tehnologie.

Lansarea acestei tehnologi este încă o dovadă a faptului că, Syngenta este, la nivel global, lider detașat în inovație pentru cultura de floarea-soarelui. 

Buruienile reprezintă, pentru fermieri, o problemă majoră în cultura de floarea-soarelui. Deși producătorii agricoli au opțiuni, aceștia nu dispun de suficientă flexibilitate pentru controlul buruienilor problemă în post-emergență. Astfel, atât buruienile graminee, cât și cele cu frunză lată, pot afecta semnificativ producția și calitatea.

Acesta este locul în care tehnologia A.I.R.™ aduce o valoare importantă, direct în fermă, fiind o tehnologie flexibilă care combină partea de genetică a semințelor, cu protecția culturilor, asigurând mai multe avantaje ca orice alt sistem de cultură pentru floarea-soarelui. Tehnologia descoperită are la bază un caracter nativ dintr-o populație de floarea-soarelui sălbatică, trăsătură ameliorată în linii de elită de către o echipă de amelioratori de la Syngenta, pentru a obține hibrizi comerciali performanți.

Tehnologia A.I.R.™ scoate în evidență inovația mult dorită și căutată de fermieri, asigurând o toleranță robustă la erbicidele calificate A.I.R.™ atât pe bază de imazamox, cât și tribenuron-metil, cum ar fi Listego® Pro și Fluence™, două dintre cele mai eficiente soluții de control al buruienilor la cultura de floarea-soarelui.

Cu A.I.R.™ devine atât de ușor să obții ce este mai bun, pentru că poți alege hibridul în funcție de nevoile din câmp, fără să te preocupe ce erbicid vei folosi, putând alege erbicidul în funcție de infestarea cu buruieni. În cadrul conferinței, cei prezenți au putut afla detalii utile despre SY Futura AR și SY Corsica AR, hibrizi din prima generație A.I.R.™.  

Pe lângă libertatea oferită de toleranța la erbicid, hibrizii A.I.R.™ vin cu trăsături agronomice suplimentare, cum ar fi potențialul ridicat de producție, toleranțe la boli și în special la toate rasele de mană cunoscute în România.

În deschiderea evenimentului, Iulian Ciobanu, director general Syngenta România și Republica Moldova, a declarat: 

Tehnologia A.I.R.™ reprezintă un pas major în viitorul și strategia Syngenta. Aceasta reprezintă un reper în știință și evoluție în agricultură pentru cultura de floarea-soarelui și sunt mândru că Syngenta dezvoltă constant soluții în beneficiul fermierilor din România”.