În cadrul Forumului Global Gateway, Comisarul European pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, și Președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, au oficializat un pachet financiar prin care Comisia Europeană va oferi un grant de investiții de 12 milioane euro pentru proiectul BEI Global de reabilitare și modernizare a două secțiuni de linii de cale ferată din Moldova, notează mold-street.com.

Reabilitarea coridorului feroviar nord-sud al Moldovei

Potrivit acesteia, reabilitarea coridorului feroviar nord-sud al Moldovei va fi un element central al acestui proiect. Acesta asigură o legătură esențială între vestul Ucrainei și porturile cheie de pe Dunăre și Prut, oferind acces la apele internaționale.

Conexiunea feroviară îmbunătățită dintre Moldova și Ucraina are ca scop stimularea comerțului și va fi benefică atât pentru exporturile ucrainene, cât și pentru economia moldovenească, îndeosebi în contextul inițiativei „Culoarele de Solidaritate UE-Ucraina”.

Proiectul va fi implementat de Calea Ferată din Moldova și va viza reabilitarea infrastructurii feroviare pe coridorul de transport feroviar Vălcineț-Ungheni-Chișinău-Căinari din Moldova.

Acesta face parte dintr-o reformă generală la nivelul întregii țări, menită să îmbunătățească infrastructura feroviară existentă și să alinieze, pe termen lung, rețeaua feroviară a Moldovei la standardele și practicile UE.

O dovadă a solidarității europene

Pe lângă îmbunătățirile imediate aduse infrastructurii feroviare cheie din Moldova, această colaborare este o dovadă a solidarității europene, subliniind angajamentul Uniunii Europene și al băncii sale, BEI, de a sprijini țările vecine în perioade dificile.

În acelaşi timp comisarul European pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi, a menționat că este încântat de faptul că inițiativa „Culoarele de Solidaritate” dă rezultate în Moldova.

În cadrul Forumului Global Gateway, la semnarea grantului investițional pentru Moldova, premierul Dorin Recean a declarat că este recunoscător atât Comisiei Europene, cât și BEI pentru susținerea eforturilor „de a dezvolta o rețea feroviară modernă și eficientă în Moldova”.

Ce sunt BEI Global şi Global Gateway

Menţionăm că BEI Global este noua direcție specializată a Grupului BEI dedicată sporirii impactului parteneriatelor internaționale și a finanțării pentru dezvoltare în afara granițelor UE, fiind concepută pentru a pune bazele unui parteneriat în cadrul inițiativei „Echipa Europa” și ca parte a strategiei UE „Global Gateway”, alături de alte instituții de finanțare pentru dezvoltare și societatea civilă. 

Forumul Global Gateway reunește pentru prima dată un număr de reprezentanți guvernamentali din UE și din întreaga lume, alături de principalele părți interesate din sectorul privat, societatea civilă, lideri de opinie, instituții financiare și organizații internaționale, pentru a promova investițiile globale în infrastructura transformatoare, atât cea hard, cât și cea soft, în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Global Gateway este strategia UE de reducere a decalajului în materie de investiții la nivel mondial și de stimulare a conexiunilor inteligente, curate și sigure în sectorul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare.

Strategia Global Gateway vizează mobilizarea a până la 300 de miliarde euro în investiții publice și private între 2021 și 2027, creând conexiuni esențiale, în loc de dependențe, și reducând decalajul global de investiții, susţine Delegația UE în Republica Moldova.

Un număr de 27 de noi afaceri vor accesa granturi cu o valoare cuprinsă între 200 de mii de lei și 600 de mii de lei (30 de mii de euro). Dosarele au fost aprobate spre finanțare de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), notează moldpres.md.

Suma totală a finanțării constituie circa cinci milioane de lei, resurse fiind acordate din bugetul de stat sau alocate de Uniunea Europeană și Banca Mondială. Banii vor putea fi investiți în dezvoltarea, modernizarea și internaționalizarea afacerilor.

Granturile sunt acordate prin intermediul instrumentelor de suport antreprenorial ODA: Programul Start pentru Tineri, Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+2” și Programul de creștere a competitivității la export și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a afirmat că această investiție va contribui la crearea locurilor noi de muncă, la consolidarea comunităților rurale și la promovarea inovației în întreaga țară.

Din numărul total de noi beneficiari, nouă activează în mediul rural, iar 18 își desfășoară activitatea în mediul urban. Dintre aceștia, 19 afaceri sunt gestionate de tineri și 17 de femei.

Parlamentul urmează să examineze un nou pachet de reducere a birocrației în domeniul fiscal și vamal. Este vorba despre al doilea pachet de legi care prevede facilitarea activității mediului de afaceri, prin excluderea barierelor administrative existente în cadrul normativ.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul la INIȚIATIVA legislativă de modificare a Codului fiscal și Codului vamal, elaborată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în comun cu Ministerul Finanțelor.

Una dintre acțiunile propuse în domeniul fiscal vizează posibilitatea de deducere a TVA în baza bonurilor fiscale pentru achiziția de bunuri și servicii achitate prin intermediul cardului de plată de afaceri.

Valoarea achizițiilor în fiecare bon nu va depăși 2000 de lei, iar pentru o perioadă fiscală va fi de maximum 10000 de lei.

Totodată, va fi majorată limita sumei care nu este considerată restanță fiscală. Sumele de până la 500 de lei nu se vor considera restanțe față de bugetul național. În prezent, limita este de 100 de lei.

O altă prevedere a pachetului II de reducere a birocrației din domeniul afacerilor este anularea ținerii registrului mașinii de casă și control, acțiune care va economisi antreprenorilor, potrivit estimărilor, cel puțin 5 mln de ore de lucru anual.

Legislația fiscală va mai prevedea digitalizarea raporturilor cu organele fiscale. Pentru interacțiunea cu Serviciul Fiscal de Stat urmează a fi utilizate documentele electronice și comunicarea la distanță, fiind eliminată obligația de a aplica doar semnătura olografă sau de a prezenta unele documente doar pe suport de hârtie.

Autorii proiectului mai propun revizuirea procedurii de aplicare a scutirii TVA aferente reimportului în cazul e-comerțului, conform bunelor practici europene. De asemenea, va fi eliminată bariera prevăzută în cazul examinării contestațiilor în cadrul Consiliului de soluționare a disputelor, prin modificarea sumei obligațiilor vamale.

Aceasta va fi diminuată considerabil și va constitui 250000 pentru persoanele juridice și 125000 pentru persoanele fizice. În același timp, Consiliul de soluționare a disputelor va fi format din cel puțin 50 % reprezentanți ai asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță în domeniul vamal.

O altă noutate a proiectului este includerea benzinei și motorinei în lista produselor admise pentru regimul vamal de antrepozit. Acest lucru va facilita operațiunile de import-export, stocare, încărcare și descărcare a produselor petroliere și gaz lichefiat.

Va fi exclus și dreptul organului vamal de a accepta garanții bancare doar de la o bancă agreată, fiind acceptate garanțiile emise de orice bancă licențiată din țară.  

O altă acțiune vizează simplificarea procesului de declarare a bunurilor introduse și scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poștale. Astfel, v-a fi exclusă obligația de a depune o declarație vamală în detaliu și prezentarea unei declarații vamale simplificate.

Potrivit estimărilor autorităților, pachetul legislativ propus va permite mediului de afaceri să economisească cel puțin 500 de milioane de lei anual, ceea ce constituie circa o,2 % din PIB.

Modificările legislative au fost elaborate în colaborare cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, cu susținerea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și GIZ Moldova.

O nouă lege care va asigura standarde înalte de sănătate animală și de sănătate publică a fost examinată în cadrul ședinței de astăzi a Comisiei agricultură și industrie alimentară. 

Proiectul de lege privind activitatea sanitară veterinară a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în vederea asigurării calității serviciilor veterinare, produselor alimentare de origine animală și non-animală, precum și a unui nivel înalt de sănătate publică.

Totodată, proiectul propune armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene în domeniul sanitar-veterinar, angajament asumat de Republica Moldova prin Acordul de Asociere RM-UE.

Textul noii legi cuprinde 21 de capitole, 100 de articole și 5 anexe. Documentul conține prevederi referitoare la prevenirea și controlul bolilor animalelor care sunt transmisibile și oamenilor, realizarea siguranței produselor alimentare, hrana pentru animale și protecția teritoriului țării împotriva bolilor infecțioase prin organizarea activității sanitare veterinare.

De asemenea, proiectul prevede modalitățile de stabilire și diagnosticare a eventualelor boli, vaccinarea și tratamentele necesare aplicabile animalelor, dar și norme de identificare și înregistrare a animalelor sau a unor produse de origine animală, precum și cele privind certificarea și urmărirea transportării acestora.

Proiectul reglementează și procedura de eliberare a autorizații sanitar-veterinare de funcționare, emisă de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).  

Raportul la proiectul de lege privind activitatea sanitară veterinară a fost aprobat cu votul unanim al membrilor prezenți la ședința Comisiei agricultură și industrie alimentară și va fi propus spre examinare și aprobare în plenul Parlamentului, în prima lectură.

Proiectul noului Cod funciar a fost examinat, astăzi, de membrii Comisiei agricultură și industrie alimentară.

Scopul proiectului de lege este reglementarea regimului juridic al fondului funciar și al relațiilor funciare stabilite între persoane, fiind propusă și o nouă clasificare a terenurilor și modurilor de folosință a acestora.

Potrivit autorului inițiativei legislative, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin elaborarea proiectului Codului funciar în redacție nouă s-a urmărit crearea unui cadru normativ de reglementare a relațiilor funciare adaptat la noile realități.

Documentul conține prevederi referitoare la o nouă clasificare a terenurilor, modurile de folosință ale acestora, proprietatea asupra terenurilor, clasificări ale terenurilor cu destinație agricolă, ale fondului forestier, fondului apelor, terenurilor destinate construcțiilor și amenajării, ale celor cu destinație specială, precum și ale celor destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

Unul dintre capitolele documentului se referă la normele privind vânzarea terenurilor, precum și la obligațiunile proprietarilor de terenuri.

În proiect este reglementat și modul de schimbare a destinației terenurilor, de compensare a pierderilor cauzate de schimbarea destinației acestora.

De asemenea, sunt prevăzute norme ce țin de retragerea unor terenuri din circuitul agricol, acțiuni de protecție și de ameliorare a solului, monitoringul calității solului etc.

Noua lege conține și norme referitoare la controlul de stat în domeniul relațiilor funciare, soluționarea litigiilor funciare și răspunderea pentru nerespectarea legislației funciare. Astfel, controlul de stat asupra utilizării și protecției terenurilor va fi exercitat de Guvern și de autoritățile administrației publice locale.

Totodată, în noul Cod funciar se regăsesc o serie de prevederi preluate din Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar, din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, precum și din alte acte normative din domeniu, care vor fi abrogate la dată intrării în vigoare a noului Cod, adică la expirarea a 12 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

Comisia de profil a aprobat raportul la proiectul de lege și îl va propune plenului legislativului spre dezbateri, în prima lectură.